Coaliția de guvernare a prezentat la începutul săptămânii programul „Sprijin pentru România”. Un program care dorește să susțină, în același timp, o parte din cetățeni, angajați și angajatori din economia românească. Majoritatea măsurilor de sprijin se vor aplica începând de luna viitoare.

Desigur, prima întrebare este: de ce Programul „Sprijin pentru România”  vine abia acum? Este clar că nu există un răspuns logic. Statele europene au luat măsuri de sprijin odată cu începerea pandemiei. La fel a făcut și România. Anul trecut, în ultimul trimestru, statele membre au mai aplicat încă un pachet de măsuri pentru a reduce impactul creșterii prețurilor energetice asupra consumatorilor persoane fizice sau companii. România, cu o oarecare întârziere, a decis o serie de măsuri de sprijin, scrie Constantin Rudniţchi în RFI România.

Citește și: Daniel-Augustin Dinu, soțul unei deputate PSD, se „încălzește” la Buzău pentru șefia DRDP București. Cel mai cu DEDICAȚIE concurs pentru o funcție importantă din instituțiile de stat

În acest sens, megaprogramul anunțat ieri de coaliția de guvernare nu se plasează nicăieri în timp. Nu are legătură nici cu pandemia, nici în mod direct cu creșterea prețurilor la energie, ci cu momentul în care guvernul a reușit să calculeze și să strângă la un loc o mulțime de măsuri care pun laolaltă sprijinul pentru cetățeni aflați în dificultate economică, cel pentru firme mici și mijlocii, pentru familii, copii, tineri, studenți sau doar angajați.

Programul „Sprijin pentru România”, un fel de colecție de măsuri din vechile programe de guvernare ale PSD

De altfel, programul „Sprijin pentru România” este un fel de colecție de măsuri din vechile programe de guvernare ale PSD care nu au mai apucat să fie aplicate sau care s-au oprit înainte de a începe, la care se adaugă câteva măsuri care provin din programul Gabrielei Firea din momentul în care era primar general al Capitalei, plus programe care vin din epoca pandemiei și o serie de măsuri sociale adaptate momentului.

Casa de comerț a lui Daea, resuscitată cu modesta sumă de 100 milioane euro

Concret creditele garantate de stat pentru tineri și studenți reprezintă un program început în anul 2016 de guvernarea PSD, despre care nu știm dacă a dat rezultate sau nu. De asemenea, se revine la o idee dragă lui Liviu Dragnea, Petre Daea și actualului ministru al finanțelor, respectiv fantomatica rețea de magazine strânse sub titulatura Casa de comerț Unirea. O inițiativă care s-a născut moartă și care se încearcă acum să fie resuscitată cu modesta sumă de 100 milioane euro.

Extinderea programului de fertilizare în vitro pare a fi o favoare făcută unei instituții care în continuare nu are obiectul muncii, respectiv Ministerul Familiei.

Citește și: Unguriu, comuna crescută cu bani europeni

Programele privind Kurzarbeit și șomajul tehnic au început în perioada pandemiei, dar se află și printre măsurile anunțate ieri. O decizie discutabilă este extinderea facilităților fiscale salariale acordate constructorilor și pentru sectorul agricol și industria alimentară.

S-a uitat că, prin PNRR, România s-a angajat să uniformizeze fiscalitatea din domeniul salariilor, în sensul retragerii facilităților fiscale. În locul acestei decizii, se extind sectoarele din economie care beneficiază de facilități pe modelul construcțiilor, un model care scutește angajatul de la plata impozitului, a contribuției la sistemul de sănătate și a contribuției la pensia administrată privat.

De asemenea, programul prevede posibilitatea opțională pentru angajatori de a mări salariile minime cu 200 lei, fără a plăti taxele, dar trebuie văzut care sunt exact taxele de care sunt scutite majorările salariale.

Va fi interesant de urmărit felul în care se vor cheltui 200 milioane euro pentru procesarea produselor agricole în România și, de asemenea, cum și cui se va plăti prima de 10% din valoarea produselor procesate. Aceste măsuri vin într-un moment în care industria alimentară de procesare este la limită: fie nu are suficientă materie primă din țară, fie are prea multă.

Programul „Sprijin pentru România” vine cu o ploaie. Cu o ploaie de bani. Efectele macroeconomice sunt ușor de prevăzut: creșterea consumului din import, degradarea deficitului de balanță comercială și a deficitului bugetar și condiții propice pentru creșterea inflației. Așadar, se anunță precipitații abundente cu fonduri. Până când și cu ce efecte, vom vedea în buget, spre sfârșitul acestui an.