Alegerile viitoare, în mod sigur, nu vor mai beneficia de un referendum al lui Iohannis care să fie locomotiva unui vot anti PSD, și, pe cale de consecință, nici nu va mai exista o prezență masivă la vot care să scoată din pălărie niște bilețele norocoase pentru PNL, USR și PLUS. Astfel, dacă victoria de azi nu va fi fructificată cu luciditate, fără agende personale ale liderilor din opoziție, ea va cântări cât o înfrângere.
Corupția și ambiguitatea ideologică, teme care i-au adus Alianței 2020 USR-PLUS, cu lejeritate, un vot pentru care nu a fost necesar niciun efort
Referendumul lui Iohannis nu le-a dat votanților de ales
La nici o săptămână după votul de la europarlamentare, și măturătorii de pe străzile orașelor din sud-estul României, darămite votanții mai răsăriți, au înțeles că referendumul lui Iohannis, chiar dacă nu prea i-au dibuit miza consultării – anume dacă vor sau nu să aibă o justiție subordonată politic și o legislație penală care să fie schimbată de câte ori au politicienii interese în acest sens, i-a făcut să iasă din case, reușind astfel o prezență la urne peste așteptări. Oamenii au luat referendumul ca pe luptă personală împotriva corupției și au ieșit la vot.
Fără ideologie politică
USR-PLUS se adresează în acest moment unei clase de mijloc, din toate categoriile profesionale, care este sătulă de corupție, ineficiență administrativă, scandaluri pe subiecte artificiale, propagandă, manipulare și putem adăuga la nesfârșit subiecte care fac acum agenda publică, cu largul concurs al presei clasice și televiziunilor de știri, ce dau dovadă în ultimul timp de un autism în stare cronică.
Citește și: USR-PLUS, un fel de PSD de dreapta. Alianța politică care „luptă” împotriva corupției cu corupții din dotare
Am putea spune, astfel, că cele două partide din Alianța 2020 au făcut foarte bine că nu și-au asumat explicit o ideologie politică. Nu i-ar fi ajutat la nimic pentru că votanții pe care Cioloș și Barna au vrut și au reușit să-i atragă sunt mai atenți la oameni, la ce reprezintă ei și la soluțiile pe care le propun.
„Răul cel mai mic”
Ultimii doi ani au fost ani de răscruce nu doar pentru că PSD a încercat sa dea o lovitură mortală democrației și statului de drept, ci și pentru că a fost anul în care s-a adâncit ideea că toate partidele sunt „aceeași mizerie”. Momentul: modificările aduse legilor justiției și cu ajutorul votului dat de partidele din opoziție.
Cariera acestei devastatoare idei pentru politica românească, lansată de o parte a societății civile, venită din disperare și lehamite, a avut o istorie stranie, ajungând sa fie instrumentalizată politic, prin campanii abile de manipulare, rezultatul fiind unul foarte pervers.
Ulterior din „aceeași mizerie” s-a născut „răul cel mai mic”, care a ieșit triumfător în extremis pentru prima oară în 2014. Și iată-l triumfător și în 2019!
”Fără penali în funcții publice”
USR a reușit să strângă un milion de semnături pentru inițiativa cetățenească ”Fără penali în funcții publice”, inițiativă ce are drept scop revizuirea Constituției. Mai este mult până la revizuirea Constituției, procedura fiind extrem de greoaie, dar succesul de etapă pe care l-a obținut cu această inițiativă USR este unul remarcabil.
USR a reușit, astfel, să puncteze pe mai multe paliere și să își facă un culoar pe care a defilat aproape singur în campania electorală.
Citește și: Ai belin-o, Baroane! Viața ți-a arătat, în sfârșit, de ce toți trolii sfârșesc ca niște proști
Cu un brand de partid care vrea oameni integri, susține lupta anticorupție și dorește eliminarea celor care au comis infracțiuni din funcțiile publice, USR a reușit să se poziționeze și să se afirme ca partidul ”cel mai curat”, iar acest lucru a venit în contextul în care se pare că vom avea și în viitor o agendă publică dominată de lupta cu corupția. Atât timp cât DNA nu este pus cu botul pe labe, atât timp cât penalii din partidele românești vor încerca să se salveze cu orice preț, va exista permanent o focalizare pe ”justiție” și nu pe alte subiecte la fel de importante, cum ar fi economia, pensiile, locurile de muncă etc..
Pe acest fond, ambiguitatea ideologică a USR-PLUS, și de stânga și de dreapta, și anti-PNL și anti-PSD, și mesajul că toate partidele sunt compromise și corupte, că toți liderii acestor partide poartă în fibra lor politică un genom defect, al corupției, i-au împins pe oameni să dea votul singurelor partide care păreau mai curat, în speță alianței conduse de Dacian Cioloș și Dan Barna.
Citește și: USR și PNL, avocații destabilizării României? Eckstein Kovacs, propunerea USR pentru Avocatul Poporului, NEAGĂ caracterul de stat național al României și susține oficializarea LIMBII MAGHIARE
Pe această bază, a neîncrederii și a diabolizării partidelor consacrate, a construit USR-PLUS și reușit să confirme că acest sentiment al urii vis-a-vis de politicieni există. Astfel, și-a adjudecat cu lejeritate un vot pentru care nu a fost necesar niciun efort.
De ce a pierdut PNL votul în majoritatea orașelor românești
Din păcate, PNL nu a reușit să se poziționeze și a ajuns în postura în care este prins la mijloc între PSD și USR-PLUS pe tema anticorupției. Din cauza trecutului de „frăție” cu PSD pe care l-au avut, din cauza greșelilor făcute de-a lungul timpului, liberalii sunt total necredibili pe acest subiect. Însă și mai rău este faptul că aceștia nu pot să își creioneze un brand nou.
Degeaba exclud ori detronează acum, de ochii lumii, doi, trei lideri de filială pentru non combat electoral. La Buzău, la Brăila etc., lideri precum Cristinel Romanescu ori Vasile Varga dau senzația că liberalii ar fi PSD, dar cu galben.
Plus faptul că aleșii PNL votează cum votează în Parlamentul României.
Citește și: CULTURA URII. SINGURA CONSTANTĂ A POLITICII ȘI SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI
Plus că două din doamnele alese-n 2014 din partea PNL, Norica Nicolai și Renate Weber, au trecut între timp la ALDE. Norica Nicolai a fost chiar cap de listă. Ea e doamna aia care a spus că sunt trucate imaginile cu jandarmi care băteau nevinovați la protestul din 10 august şi cea care l-a invitat să vorbească la Bruxelles pe fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, care vrea să scoată România din Uniunea Europeană. N-aș vrea să spun de ea că nu știe pe ce lume trăiește, dar faptul că a fost avertizată în PE să se ridice când ia cuvântul spune multe.
Altfel, liberalii trebuie să își construiască o imagine nouă, dacă vor să nu piardă din ce în ce mai mult teren. Rareș Bogdan ar putea fi liderul care să dea tonul înlăturării din prima linie a blatiștilor din partid. Președintele Iohannis ar putea să se ”lipească” de demersul USR, să țină PSD în șah și să preseze pentru următorii pași necesari ca inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției să ajungă în punctul final.
De ce nu a pierdut PSD niciun vot
Prezența la urne a fost mult peste așteptări
La alegerile europarlamentare au votat 49,9% dintre alegători, iar la referendum 41,2%. Cele două procente sunt remarcabile din mai multe motive. În primul rând, suntem aproape de media europeană, care a fost de 51%, o prezență cu mult mai mare decât la precedentele alegeri europarlamentare, cele din 2014. Atunci media UE a fost de 42,6 %, iar în România 32,4 %, undeva la coada clasamentului.
Citește și: Mazăre. Portretul standard al pesedistului care te fură fiindcă te iubește
Pe de altă parte, și prezența la referendumul pe justiție din România a fost mare, 41,2%, fie și numai dacă o compari cu participarea la referendumul de anul trecut pentru familia tradițională (20,4%). Și asta îți arată că, în ciuda întrebărilor complicate de pe buletinul de vot, oamenii au înțeles miza consultării și anume dacă vor sau nu să aibă o justiție subordonată politic și o legislație penală care să fie schimbată de câte ori au politicienii interese în acest sens. Aceste procente demonstrează indubitabil, pentru cei care încă mai neagă însemnătatea lui, că referendumul lui Iohannis a fost locomotiva unui vot anticorupție, în speță un vot anti PSD, în alegerile parlamentare din 26 mai!
Un alt motiv pentru care procentul de prezență la vot este remarcabil îl reprezintă faptul că cele aproape 50 de procente se raportează la o populație cu drept de vot de aproape 19 milioane. E suficient însă să vorbești cu orice primar de comună din țara asta care-ți va confirma că între numărul de oameni înscriși în actele oficiale și numărul real al locuitorilor este o mare diferență. Asta face ca cele 50 de procente să reprezinte mai mult decât credem noi.
O VICTORIE CA O ÎNFRÂNGERE
Astfel, în acest context, alegerile din 26 mai merită analizate la rece, pentru că o concluzie greșită ne poate genera probleme uriașe în viitor. Aparent, avem o victorie neașteptată a PNL, un scor fabulos al USR-PLUS și un scor prost al PSD. Cifrele indică, însă, altceva, raportate la precedentele alegeri europene, pentru că a compara europarlamentarele cu localele, spre exemplu, e mai neinspirat decât a compara banală gripă cu o boală de plămâni.
Mai întâi de toate, PSD aproape că nu a pierdut voturi. În 2014, candidând împreună cu UNPR – partid destul de solid la acea vreme – și cu PC, PSD a luat 16 mandate cu 2.093.237 voturi, cu circa 60.000 mai mult decât acum. Altfel spus, PSD și-a adjudecat acum electoratul propriu în nota obișnuită, luând însă doar 8 mandate.
PNL, la rândul lui, marele câștigător, are undeva spre 27-28% în acest moment, ceea ce înseamnă circa 10 europarlamentari. În 2014, PNL și PDL, cele două partide care constituie azi PNL, au avut la un loc 27,2% și 11 europarlamentari. Unde ar fi câștigul?
Citește și: Nehoiu, orașul care moare. O altfel de istorie a orășelului de la poalele munților Buzăului, de la teroristul Omar Hayssam, la primarul penal Ionuț Milea
Dacă negocierile PSD-Pro România, spre exemplu, s-ar solda cu succes și dezertorii anti-Dragnea revin în partid, PSD egalează PNL la europarlamentari. Diferența ar fi că, și în 2014 și în 2019, PSD a avut de a face în alegeri cu un președinte extrem de ostil, Băsescu ori Iohannis, în timp ce liberalii l-au avut pe actualul președinte drept locomotivă de campanie. Marea performanță a liberalilor, care s-au confruntat cu un PSD erodat de guvernarea din ultimii ani nu mai apare chiar așa mare, nu?
De ce a luat PSD un scor atât de slab în procente de astă dată, față de 2014 se explică prin cu totul alt fenomen: prezența masivă și stupefiantă la vot. De la 32% în 2014, la 49% acum, e o diferență de circa 3,2 milioane de voturi. USR-PLUS și PNL au luat la un loc, duminică, circa 4,2 milioane de voturi. PMP și UDMR au luat scoruri aproape identice în 2019 față de 2014, deci pot fi lăsate în afara discuției. Ceea ce înseamnă că opoziția momentului, PNL și USR-PLUS, au ”recoltat”, pe lângă cele 3,2 milioane de voturi în plus de duminică, doar vreun milion de voturi exprimate în 2014. Iar în 2014, PNL și PDL au luat la un loc circa 1,5 milioane de voturi.
Citește și: Ionel Banu, directorul cu portofel pesedist al Colegiului „B.P. Hașdeu” din Buzău, exmatriculează un elev pentru „nesimțirea” de a critica_cântăreața colegiului, dar „fraternizează” cu un profesor condamnat pentru pornografie infantilă!
Concluzia e simplă și, matematic, clară: în absența uriașei mobilizări la vot de duminică, PNL și USR-PLUS ar fi luat scoruri de-a dreptul subțirele. Fără a mai vorbi de faptul că PSD a pierdut voturi masiv în favoarea Pro România, circa 574.431 voturi care au fost smulse în proporție de peste 90%, probabil, din zestrea social-democraților. Prezența la vot și doar ea a făcut ca în 2014 PSD să fi luat 37% cu două milioane de voturi, în timp ce azi, cu aceleași voturi, să fi luat doar 23%. Cu cât crește prezența la vot, segmentul electoral fix al PSD scade ca număr de procente și invers. Un lucru care nu e o surpriză, s-a știut dintotdeauna.
Marea victorie a opoziției anti-pesediste nu trebuie explicată, așadar, nici prin prestația PNL și a USR-PLUS, nici prin istericalele lui Rareș Bogdan ori Andrei Caramitru, nici prin meritocrația și onestitatea clamate de cei doi lideri ai USR-PLUS șamd. Scorul anti-pesediștilor a fost dat doar de MOBILIZARE, de PREZENȚA EXEMPLARĂ A ROMÂNILOR la vot, un rol decisiv fiind jucat și de Iohannis cu referendumul lui.
Alegerile viitoare, în mod sigur, nu vor mai beneficia de un referendum al lui Iohannis care să fie locomotiva unui vot anti PSD, și, pe cale de consecință, nici nu va mai exista o prezență masivă la vot care să scoată din pălărie niște bilețele norocoase pentru PNL, USR și PLUS. Astfel, dacă victoria de azi nu va fi fructificată cu luciditate, fără agende personale ale liderilor din opoziție, ea va cântări cât o înfrângere.
Minunat spus! Perfectă dreptate!