vineri, 16 mai 2025
10.3 C
Buzău

România

10.3 C
Buzău
vineri, 16 mai 2025
10.3 C
Buzău
Ești aiciOPINIIOperațiunea „Mită pentru Presă”. Cum încearcă liberalii să câștige „bunăvoința” mogulilor din...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Operațiunea „Mită pentru Presă”. Cum încearcă liberalii să câștige „bunăvoința” mogulilor din presă, care nu aveau nevoie sau nu merită ajutoare financiare. Adevăruri pe care nu le veți auzi niciodată de la presa finanțată de Guvernul Orban

mită pentru presă
Articol de Dan Tăpălagă

Mită pentru presă. Guvernul Orban a pus la bătaie peste 40 de milioane de euro pentru a ajuta presa care ar fi fost afectată grav în timpul pandemiei de coronavirus, numai că prin gestul său distorsionează grav piața media și capitalizează redacții care fie nu aveau nevoie, fie nu merită ajutate deoarece nu prea au de-a face cu presa.

În an dublu electoral, milioanele de euro pompate în televiziunile conduse de Voiculescu și Ghiță, sutele de mii de euro injectate în trusturile lui Budeanu, Chireac și Andronic, arată ca o tentativă de cumpărare a presei de către PNL, de fapt și de drept ea fiind efectiv o campanie gen „mită pentru presă”.

Operațiunea „Mită pentru Presă”, supralicitată de PSD

Citește și: VULPIȚA, ȘAH-MAT LA MARCEL CIOLACU! ÎL ÎNTRECE LA AUDIENȚĂ! CUM A AJUNS VULPIȚA CEA MAI INFLUENTĂ VEDETĂ A TRUSTULUI INTACT, CU STUDII MULT MAI SOLIDE DECÂT CIOLACUL NAȚIONAL

Ordonanța Guvernului ajunge însă în Parlament, unde PSD se va folosi foarte probabil de ea pentru a supralicita. Toate informațiile obținute de G4Media.ro arată că n-ar fi deloc exclus să asistăm la dublarea ajutorului pentru presă în Parlament, unde partidul lui Ciolacu controlează majoritatea.

Intrați în competiția câștigării bunăvoinței presei, liberalilor nu le-ar mai rămâne decât să prelungească cele patru luni în care acordă ajutoare de stat mascate sub forma campaniei de informare pe tema COVID – 19. După locale urmează, să nu uităm, campania pentru parlamentare.

Mită pentru presă. Câteva observații:

  • În primul rând, guvernul ajută o industrie care a fost afectată inegal. Cel mai mult a avut și încă are de suferit presa locală. În orașele în care s-au închis cele câteva business-uri locale, puținele redacții independente, care și așa se descurcau greu, au ajuns în pragul colapsului. Numai că banii guvernului nu au ajuns aici.
  • Grosul s-a dus în redacțiile centrale, doar că marile trusturi s-au descurcat în general pe fondul creșterii audiențelor. În timpul pandemiei, televiziunile și-au crescut semnificativ audiența, la fel site-urile de știri. Sigur că veniturile din publicitate au scăzut, dar presa centrală a avut mai multe soluții, au apărut firmele care fac reclamă produselor indispensabile în criză, banii nu s-au terminat.
Citește și: EXCLUSIV: Niculae Bădălău, un penal al Ciolacului Național, propus ca vice la Curtea de Conturi. Cum a ajuns pesedistul din Giurgiu la specialul nivel a hoției – PSD Level. Ori despre cum „Belina 2” îi amenință pe PeSeDei
  • Guvernul nu a condiționat acordarea banilor de dovada scăderii veniturilor în lunile de criză, cum ar fi fost firesc. Astfel, la pomana guvernamentală s-au înscris și cei care n-au avut probleme financiare, dimpotrivă, tocmai ei s-au numărat printre câștigătorii crizei.
  • O spune chiar directorul BRAT (organizația care face auditul audiențelor în presa scrisă), Arina Ureche, într-o declarație pentru Radio Europa Liberă: „Dacă s-ar fi inclus criteriul deficitului, al pierderilor, așa cum l-am propus noi, ar fi fost respectat implicit și un criteriu etic. S-ar fi văzut că multe firme, mai ales televiziunile mari, au avut creșteri de audiență și nu le-a lipsit publicitatea”.
  • Această realitate spune multe atât despre o parte a presei și lipsa ei de respect față de banii publici, dar și despre lipsa de scrupule a Guvernului Orban, care vrea să câștige în orice condiții bunăvoința mogulilor, într-un an cu două șiruri de alegeri. Cum să te milogești la stat când n-ai avut nici pe departe problemele celor din turism, agricultură, industrie sau HORECA? Cum să arunci cu bani în companii media de la care statul are de încasat bani, dar acestea refuză să-și plătească în mod corect taxele la buget?
EXCLUSIV: Cine are curajul să spargă ICR, buboiul culturii române? Cum s-a întregit Marea Famiglie social democrată de la Institutul Cultural Român cu Andreea Ciolacu, nepoata Ciolacului Național. Ori despre cum se confirmă încă o dată că la PSD există cu adevărat câini cu ciolaci în coadă
  • Milioane de euro din bani publici au ajuns astfel la televiziuni și site-uri care au subminat programatic încrederea în instituții-cheie din statul român, care au militat împotriva justiției și în favoarea marilor infractori, împotriva interesului public. Unele organizații sunt în insolvență de ani de zile, altele au datorii la stat, iar în cazul altora adevărații patroni sunt fie infractori dovediți, fie inculpați sau fugiți din țară. În toate aceste organizații de presă, Guvernul Orban a injectat sume obscene de bani, fără nici cea mai mai mică justificare.
  • La presa locală, cea mai afectată de criză, au ajuns sume ridicol de mici, nici zece la sută din bugetul pus la bătaie de guvern. Unele redacții locale primesc puțin peste 100 de euro pe lună ajutor de la guvern. Câtă vreme singurul care a contat a fost criteriul audienței, sigur că grosul banilor s-au dus la fabricile de clickbait, fake news și tabloide care n-au nici o legătură cu presa de calitate.
  • Guvernul Orban nu s-a asigurat nici măcar că banii mulți luați din taxele contribuabililor vor ajunge să susțină salariile jurnaliștilor. Odată intrați în conturile Antenei 3, Realității TV, României TV sau la Digi 24, patronii de acolo vor putea face orice cu acești bani. Nimeni nu-i oprește să-i scoată sub diferite forme (sunt experți în asta), să-și cumpere elicopter sau să deschidă alte afaceri media cu ajutorul acestui consistent ajutor de stat nerambursabil, mascat sub forma unor campanii de informare.
Citește și: Cătălin Cristache s-a apucat de spus glume deocheate la TV! Cică, prefectul Gabriel Avrămescu coagulează forțele de dreapta, la Galați. În acest timp, „senatoarele” PMP din Consiliul Local îl „coagulează” vârtos (sâc!) pe primarul Pucheanu. Cine este deputatul PMP
  • Finanțarea presei centrale de către guvernul Orban va produce câteva distorsiuni majore în piața media, unele care se văd deja acum, altele mai târziu. În primul rând, agenda editorială în cele mai multe cazuri nu are cum să nu fie influențată. Sumele injectate în special în televiziuni sunt foarte mari, la acest nivel intervine în cele mai multe cazuri autocenzura. Vor fi puțini cei care își vor face treaba ca și până acum. Putem constata cu toții că tonul critic la guvern s-a înmuiat, interviurile cu premierul sunt cuminți, iar unele subiecte delicate sunt evacuate cu totul din agenda televiziunilor (vezi cazul Strategiei naționale de apărare, din care corupția aproape că a dispărut de pe radarul instituțiilor).
  • Altă distorsiune gravă este de natură economică. Printr-o veritabilă infuzie masivă de capital, Guvernul ajută o serie de redacții mari care își vor mări și mai mult forța: vor putea angaja oameni, vor putea dezvolta noi produse media și în general vor putea furniza mai mult conținut editorial. Organizațiile media mai mici, care nu s-au calificat la programul guvernului, vor ține și mai greu pasul cu marile trusturi, în fața acestei concurențe în mod vădit neloiale. Or, din cele 900 de organizații media înscrise, doar la câteva zeci merge cea mai mare partea a banilor. La ceilalți, firimituri sau nimic.
Citește și: Ministerul Educației, condus de liberala Monica Anisie, implicat într-o megaafacere cu iz penal. A cumpărat, fără licitație, peste 15 milioane de măști pentru elevi, de la o firmă cu zero angajați, administrată de un fost consilier PSD judecat pentru corupție și asociat cu interlopii brașoveni
  • Aici trebuie precizat că doar câteva redacții din România au refuzat în mod explicit banii Guvernului Orban: G4Media.ro, Newsweek.ro, Recorder.ro, Rise Project, RFI România, care ar fi avut dreptul legal să se înscrie în programul guvernului întrucât compania este înregistrată și funcționează ca organizație de presă independentă pe teritoriul României. Toate au invocat, în primul rând, principiul finanțării presei de guvern, ca fiind profund incorect. G4Media.ro a susținut cel mult acordarea unor facilități fiscale, aplicabile întregii industrii media, indiferent de audiență, număr de angajați etc. Și Centrul pentru Jurnalism independent și Radio Europa Liberă (Brândușa Armanca) s-au mai remarcat prin luări de poziție împotriva campaniei Guvernului.
  • Mai trebuie subliniată șmecheria la care a recurs Guvernul Orban. Ca să evite acordarea unui ajutor de stat pe față, care ar fi mers la toată industria, guvernul a camuflat pomana dată presei într-o așa numită campanie de informare pe tema Covid 19. Pe televiziuni rulează azi clipuri perfect inutile după trei luni de pandemie care îndeamnă populația să poarte măști sau să se spele pe mâini. Pentru aceste clipuri, care vor rula în următoarele patru luni, statul român plătește sume care n-au nicio legătură cu piața de publicitate, de ordinul sutelor de mii și milioanelor de euro.
Citește și: Andreea Cosma, scăpată de pușcărie de mafia politică! Despre cum funcționează mașinăria de spălat penali a completurilor „ilegale” inventate de PSD și CCR. Lista politicienilor care scapă fără închisoare pentru fărădelegile comise
  • Faptul că guvernul liberal ajunge să cumpere presa cu bani publici trebuie marcat apăsat ca un regres democratic, o involuție în procesul de asanare a presei românești. Echilibrele democratice vor fi afectate pe termen lung, iar același PNL, care azi împarte cu generozitate bani mogulilor, îi va acuza din nou de toate relele în ziua când vor trece în opoziție. Numai că atunci le vom aminti mereu că i-au făcut și mai puternici chiar cu mâna lor.
  • În fine, încrederea. Ce încredere să mai aibă publicul într-o presă hrănită din bani publici, de către guvern? Câtă încredere să mai aibă în câinele de pază al democrației? Mai poate el să latre și să muște tocmai mâna care îl hrănește?

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

EXPRESS SUD-EST

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Jeg, gargară și greață

Ieri mi-a fost extrem de rău și nu am văzut „dezbaterea candidaților” de pe Digi24 . Am văzut-o abia azi și mi s-a făcut greață. George Simion nu a plecat mai devreme de la „dezbaterea candidaților”. A stat până la sfârșit. Până la sfârșitul ideilor sale. Care idei E una: a doua venire a lui Călin Georgescu pe pământ. Cu mers legănat de zici că i-a înfundat mielul colonul, cu o mimică de eliberat condiționat, e un tăntălău violent și cam atât. A plecat la fel de legănat și cu burta în față cum a venit, luându-și de mână ”femeia lui”, urmat de profitori. https://expresssud-est.ro/editorial/republica-de-la-ploiesti/ Crin Antonescu a venit cu altă față. Odihnit, cu ochii neinjectați, pus pe glume de tip Ponta –...

Dezvăluiri

Alexandru Vasile, judecătorul cu anularea deciziei CCR, a fost detașat la Ministerul Justiției în mandatele a cinci miniștri și voia să revină în minister...

Alexandru Vasile, judecătorul care a dat sentința bizară de suspendare a deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, este magistrat în cadrul Curții de Apel Ploiești. Dosarul a fost deschis de o femeie, Gheorghița Popescu, înregistrat în 10 aprilie și soluționat două săptămâni mai târziu. Decizia lui Alexandru Vasile nu este definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, citește mai multe detalii pe G4Media. Printr-o adresă din 23 decembrie 2020, Ministerul Justiției a cerut...
spot_img

REPORTAJ

Cislău – osul domnesc...

Ieșim din Buzău și  intrăm în șerpuirea scâncită a câmpiei buzoiene în jurul râului cu același nume. E ca și cum Bărăganul n-ar vrea să se despartă de noi, agățându-se de gâtul bietei ape și sufocând-o într-o ultimă îmbrățișare. Mergem spre Cislău, o comună al cărei nume are o rezonanță stranie. Mașina în care suntem este condusă de nea Gigi, un moldovean stabilit în Buzău și care se apropie bine de 60 de ani. Ca orice șofer care se respectă, nea Gigi este „omul enciclopedie”. Răspunde la întrebări, dar ...

Herghelia Cislău, o comoară națională

Herghelia Cislău, cu o istorie de peste un secol în care a servit armatei, a cunoscut un declin în timpul Primului Război Mondial şi o perioadă de glorie în anii '30 când a devenit centru de formare şi perfecţionare pentru echipa sportivă a României, este locul în care se găseşte armăsarul Pur sânge englez Fronzen Fire, adus din îndepărtata Irlandă de Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata marelui om politic şi 'părinte' al hipismului românesc, Alexandru Marghiloman. Potrivit...

Anchete

Ținutul Buzăului. Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul!

Avem o țară frumoasă, cu minunății pe care nu știm cum să le arătăm străinilor, la care ajungem greu, pentru că nu construim autostrăzi. Nici măcar nu ne asfaltăm drumurile… Fără strategii, fără promovare, doar cu planuri care rămân pe hârtie și bani cheltuiți fără rost, România rămâne o comoară îngropată adânc în nepăsarea celor care o conduc. Astăzi, EXPRESS SUD-EST vă arată provocările prin care trece un turist care vrea să vadă minunile din Ținutul Buzăului despre care...

- A word from our sponsor -

EXPRESS SUD-EST

Filip Andrei Ciolacu a ajuns medic la București, în departamentul lui Rafila, deși a luat notă mică la rezidențiat și fusese repartizat în Tg....

La examenul de rezidențiat, fiul lui Ciolacu a ocupat locul 4.503 din 6.243 de candidați. Punctajul lui: 579. Punctajul minim de trecere: 562. Cu toate astea, Filip Andrei Ciolacu a ajuns la Spitalul „Matei Balș”, din Capitală, sub coordonarea ministrului Alexandru Rafila, dezvăluie snoop.ro. Filip Andrei Ciolacu a fost repartizat, conform punctajului, la Târgu Mureș. Apoi, medicul s-a detașat în București, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. Potrivit listei oficiale a UMF, în spitalul Balș, singurul coordonator de...