Liberalii vor să plece la drum, într-o mini-guvernare de câteva luni sau un an, având printre obiective măsuri de „reparare” a legilor PSD. Analiști politici consideră însă că șansele lor de reușită sunt împărțite, pentru că vor trebui negociate cu fiecare partid în parte, în funcție de interes.
Cu un guvern format din mai multe partide în jurul PNL sau cu un guvern minoritar în Parlament, dar cu susținere politică pentru a fi învestit, liberalii vor încerca în „guvernarea de tranziție”, așa cum au calificat-o, să impună câteva modificări legislative menite să repare măsurile adoptate de PSD, dar și să le ușureze viața la alegerile locale din vara lui 2020.
Citește și: PSD se mută din Teleorman în zona penalo-seismică Vrancea. Gruparea Ciolacu-Stănescu s-a întâlnit cu Ponta și pregătește înlăturarea lui Dăncilă
Pentru a le adopta rapid, PNL poate recurge la metoda ordonanțelor de urgență, însă în unele domenii acest lucru este problematic. Chiar și așa, marea problemă este testul Parlamentului, unde OUG-urile pot fi modificate sau chiar anulate prin legi. Dacă liberalii nu pot obține sprijinul unei majorități coagulate anti-PSD, modificările nu au cum să rămână în vigoare.
Cheia va fi, consideră analiștii consultați de Europa Liberă, la Victor Ponta și parlamentarii săi Pro România-ALDE. Iar acesta, spre deosebire de USR sau PMP, a anunțat că va face opoziție după ce este înlocuit guvernul Dăncilă sau va negocia în interes propriu – un prim exemplu este încercarea de a o propune pe Corina Crețu comisar european.
Conform Hotnews, cele 10 măsuri pe care PNL intenționează să le ia la guvernare sunt:
- Un guvern cu 15-16 ministere și reducerea numărului de agenții
- Refacerea capacității administrative prin evaluări ale personalului și ocuparea prin concurs a funcțiilor.
- Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
- Abrogarea legii recursului compensatoriu.
- Eliminarea supraaccizei la combustibil
- Eliminarea suprataxării pentru contractele part-time.
- Abrogarea prevederilor OUG 114 referitoare la domeniul gazelor, energiei electrice, taxării în domeniul comunicațiilor și înființarea Fondului de Investiții.
- Abrogarea prevederilor care au afectat Pilonul II de pensii.
- Desființarea pensiilor speciale cu excepția pensiilor cadrelor militare
- Alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu arată că multe dintre aceste măsuri nu au șanse să treacă de Parlament, dar pot fi date ordonanțe de urgență pentru adoptarea lor.
Citește și: Dan Barna a ajuns bătaia de joc a Volguței Vasilescu! „Cam atât cu mitul că băieții ăștia ar ști ceva carte, văzându-i doar pe alții că sunt proști!”, chicotește fostul ministru PSD
„Majoritatea sunt dificile. Să luăm OUG 114, aici trebuie văzut care este impactul bugetar, pentru că vor prelua o guvernare în care INS anunță că avem o creștere economică mai mică decât cea inițială, deci trebuie văzut de unde vin veniturile la buget. Eu nu știu dacă ei au făcut un calcul serios. Foarte importantă este Secția Specială și modificarea legislației pentru alegerea primarilor, care ar schimba raportul de forțe în mod radical în politica românească și ar relansa jocul. PSD și-a creat în 2008, profitând de slăbiciunea lui Tăriceanu ca prim-ministru, un avantaj competitiv cu ajutorul căruia a blocat practic dezvoltarea României, pentru că primarii au devenit cei care controlează politica românească”, explică Cristian Pîrvulescu.
Sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului de Inovare Publică, spune însă că introducerea alegerilor locale în două tururi, care ar elimina dominația PSD, nu este lejer de dat prin OUG: „Sunt drepturi electorale, ar fi ușor de atacat la Curtea Constituțională (CCR). Comisia de la Veneția nu recomandă modificări în sistemul electoral cu 12 luni înainte, însă CCR uneori le-a respins, alteori nu, spunând că dacă este o măsură care afectează un drept nu e acceptabil, dar dacă ajută un drept este acceptabil. De exemplu, a fost acceptat votul prin corespondență, pentru că ajută un drept, dar au refuzat uninominalul pe baza acestei recomandări a Comisiei de la Veneția”.
Citește și: Moțiunea de cenzură îi înnebunește pe penalii din PSD! Dăncilă inventează PNDL 3 și aruncă cu bani în baroni și parlamentarii „trădători”. Ori despre cum votul de joi ne va arăta cât de verticală este coloana vertebrală a parlamentarilor noștri
Voicu arată și el că multe din intențiile PNL la guvernare sunt greu de pus în practică în acest context politic.
„Dintre cele 10 măsuri, doar prima este cu adevărat în puterea unui guvern minoritar – cea cu 15-16 ministere. O poate face orice guvern, ei își fac guvernul cum vor. Apoi au măsura cu reducerea personalului și ocuparea prin concurs a funcțiilor, care dacă vor să o facă cum trebuie, durează mai mult de un an. Așa va fi doar îi înlocuim pe ai voștri cu ai noștri, ceea ce bănuiesc că și vor să facă”, spune Voicu.
În ce privește măsurile pe justiție – desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și recursul compensatoriu, Ovidiu Voicu susține că „le pot face prin OUG, încălcând direct rezultatul referendumului”.
Cristian Pîrvulescu nu este de acord. În opinia sa, referendumul validat de pe 26 mai înseamnă că „nu mai dăm ordonanțe pe justiție, dar putem da ordonanțe reparatoare pe justiție. Referendumul se referea la rea intenție”. „Dacă promisiunea legată de Secția Specială nu va fi onorată, atunci o bună parte din electoratul protestatar va fi decepționat și va considera că PNL se află într-un concubinaj politic cu ALDE și Pro România. Va fi dificil, dar nu imposibil”, mai spune Pîrvulescu.
Citește și: Cine este Adrian Mocanu, deputatul care dă pe votanții săi exact atât cât valorează: o sacoșă, două cu pungi de mălai și sticle de ulei de rapiță. Ori despre cum a ajuns Mocănel la al treilea mandat în care zice că ne reprezintă, dar votează legi împotriva noastră
Eliminarea pensiilor speciale este un alt cartof fierbinte. „Se vor lovi cu siguranță de contestații la Curtea Constituțională”, spune Cristian Pîrvulescu, în timp ce Ovidiu Voicu arată că „a mai fost o încercare cu magistrații și atunci CCR a spus că pensiile odată acordate se asimilează unui drept și nu pot fi retrase. Liberalii pot spune că de acum încolo cine iese la pensie nu mai primește pensie specială, iar cele acordate deja să le taxeze sub o formă nediscriminatorie”.
Măsurile legate de fiscalitate – eliminarea supraaccizei la combustibili, abrogarea OUG 114, eliminarea măsurilor împotriva pilonului II de pensii – „sunt în atribuțiile Guvernului, dar dacă le dau prin OUG în noiembrie, tot discursul că nu schimbăm Codul Fiscal cu 6 luni înainte de adoptarea bugetului se anulează, trebuie să facă iar derogare de la legea responsabilității fiscale. Dar la noi oricum toate modificările fiscale se fac prin OUG”, mai spune Ovidiu Voicu.
Timing-ul PNL în siajul lui Iohannis. Liberalii trebuie să negocieze fiecare măsură
Analiștii politici arată că va fi dificil pentru liberali să găsească susținere în Parlament pentru măsurile lor.
De aceea, crede Cristian Pîrvulescu, ei ar trebui să acționeze rapid: „Dacă nu vor face nimic până la alegerile prezidențiale, acest guvern va fi puternic contracarat în ianuarie, februarie, până când dispare acea perioadă de grație de două-trei luni de care beneficiază fiecare președinte atunci când este ales. După o probabilă victorie a lui Klaus Iohannis, toate aceste măsuri în acele trei luni în care există o susținere pentru noul președinte se vor putea lua fără să existe o prea mare împotrivire, pentru că ele sunt susținute de președinte”.
Ovidiu Voicu arată că, cel mai probabil, PNL va fi nevoit să negocieze punct cu punct orice măsură: „Cred că își vor găsi susținere să treacă guvernul, dar pentru fiecare măsură mai importantă vor trebui să negocieze punct cu punct. Ei fără Ponta-Tăriceanu nu pot. Fără Victor Ponta, ei nu strâng 200 de voturi în Parlament. Poate pe fiecare cameră parlamentară să stea ușor diferit situația, dar tot nu au majoritate”.
Cristian Pîrvulescu aseamănă situația unui guvern PNL minoritar cu situația mai veche din Cehia, care a dat naștere la „teoria guvernului util”: „Acolo social-democrații au ajuns la guvernare, dar nu aveau majoritate și nici nu aveau cu cine forma majoritate, nu puteau nici cu comuniștii, nici cu partidul lui Vaclav Klaus. Și atunci au încheiat un acord prin care guvernul a primit votul de învestitură, au existat câteva probleme generale care au fost considerate a fi esențiale și în rest pe fiecare lege guvernul trebuia să își găsească majoritate”.
