sâmbătă, 5 octombrie 2024
18.7 C
Buzău

România

18.7 C
Buzău
sâmbătă, 5 octombrie 2024
18.7 C
Buzău

Consiliul Judeţean Buzău transformă o școală din Smeeni în...

Consiliul Judeţean Buzău este implicat într-un proces administrativ pentru identificarea a două locaţii/imobile, eliberate de sarcini administrative, care ar putea face obiectul reorganizării structurale...
Ești aiciSocialStarea de alertă. Ce și care sunt sunt zonele metropolitane din România...

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Starea de alertă. Ce și care sunt sunt zonele metropolitane din România în afara cărora pentru a ieși, ai nevoie de declarație

Din data de 15 mai, România a intrat în stare de alertă, pentru următoarele 30 de zile.

Zonele metropolitane. Tot din 15 mai, în urma hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgenţă s-a instituit interdicția deplasării persoanelor în afara localității/zonei metropolitane cu următoarele excepții:

Citește și: Cine este Oana Lovin, apriga contestatară a sparanghelului de la recentele proteste din Piața Victoriei. Noaptea – videochatistă care se mângâie live pe bani, stimulând dorințele sexuale ale unor dereglați, ziua – pioasă și smiorcăind până-n chiloți după familia tradițională
  • deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
  • deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
  • deplasarea pentru realizarea de activități agricole;
  • deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;
  • deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi;
  • deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament;
  • deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie;
  • deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
  • deplasarea pentru activități recreativ-sportive individuale desfășurate în aer liber (ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit și altele) cu participarea a cel mult 3 persoane.
  • deplasarea pentru participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane și respectarea regulilor de distanțare socială;
  • deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu.

La solicitarea instituțiilor abilitate cu exercitarea controlului respectării măsurilor stabilite pe timpul stării de alertă, situațiile exceptate potrivit prevederilor alin (2) se justifică prin declarație pe propria răspundere.

Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin legea nr. 351 din 6 iulie 2001:

Citește și: Un nou scandal în BOR. Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului a împărtășit mai multe persoane, copii și adulți, pe treptele catedralei constănțene. A folosit același potir și aceeași linguriță, sfidând orice regulă impusă în această perioadă pentru siguranța cetățenilor. Reacția BOR
  1. În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României și a municipiilor de rangul I și II, unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități și factorii de decizie interesați în dezvoltarea teritoriului.
  2. Zonele metropolitane prevăzute la alin. (1) funcționează ca entități independente fără personalitate juridica.
  3. Zonele metropolitane pot funcționa pe un perimetru independent de limitele unităților administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației publice locale.

„Zona metropolitană constituită conform prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde teritoriul administrativ al orașului centru polarizator și al unităților administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanțe de până la 30 km, care respectă condiția de contiguitate spațială și în cadrul căruia s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.”

Conform acestei legi, sunt de rangul I următoarele 11 localități: Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Oradea, Ploiești, Timișoara.

Modelul de declarație poate fi descărcat de aici.

Potrivit Băncii Mondiale, în România există 22 de zone metropolitane:

1. Zona Metropolitană Bacău
2. Zona Metropolitană Baia Mare
3. Zona Metropolitană Botoşani
4. Zona Metropolitană Braşov
5. Zona Metropolitană Bucureşti
6. Zona Metropolitană Cluj Napoca
7. Zona Metropolitană Constanţa
8. Zona Metropolitană Craiova
9. Zona Metropolitană Iaşi
10. Zona Metropolitană Oradea
11. Zona Metropolitană Ploieşti
12. Zona Metropolitană Satu Mare
13. Zona Metropolitană Timișoara
14. Zona Metropolitană Târgu Mureș
15. Zona Metropolitană Zalău
16. Zona Metropolitană Alba Iulia
17. Zona Metropolitană Deva – Hunedoara
18. Zona Metropolitană Pitești
19. Zona Metropolitană Reșița
20. Zona Metropolitană Roman
21. Zona Metropolitană Suceava
22. Zona Metropolitană Vaslui

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

BIȘNIȚARI DE SIMILEASCA

N-am crezut niciodată că viața politico-socială a unui țărișoare precum Românica poate ajunge să semene cu bălăcăreala promiscuă a unor țațe de Simileasca. Şi încă Simileasca are un avantaj: are regulile ei, ștaiful ei şi, mai ales, locul ei. Nu se dă drept altceva decât este. Or sunt zile când, privind de la Primăria Buzău, sau răsfoind ziarele lu’ Toma de la primărie ori ale lui Neagu de la CJ, mi se pare că m-am născut într-o țărișoară incertă, fără legi, fără consistență, fără sens: un fel de șir de căruțe cu coviltir, cu o șleahtă de bulibași care joacă barbut continuu, nemaiștiind când e zi și noapte. Mi-e scârbă și sunt trist. Trist pentru că niște bișnițari de Simileasca...

Dezvăluiri

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Teodorescu, le au cu statul

Suma astronomică a contractelor pe care firmele președintelui Consiliului Județean Tulcea, pesedistul Horia Tedorescu, le au cu statul: 32 de milioane de lei, doar în ultimii doi ani. Majoritatea contractelor sunt cu primării din propriul județ. Teoretic, primăriile nu au o relație de subordonare cu Consiliul Județean, dar localitățile mici, care nu dispun de bani suficienți, depind de sumele dirijate de Consiliul Județean. În total, contractele care figurează în declarația de interese a lui Teodorescu sunt de 55 de milioane de lei. Aproape...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

Nehoiu, orașul cu lacăte pe speranță

Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile afaceristului sirian Omar Hayssam, sub oblăduirea prefectului Ion Vasile și a primarului Alexandru Corcodel, orașul s-a prăbușit, scăderea iremediabilă a nivelului de trai aducând sărăcie, șomaj şi lipsa oricărei perspective pentru localnici. Altfel, localitatea în care trăiesc în jur de 14.000 de suflete se află...

- A word from our sponsor -

spot_img

Buzău, orașul înglodat în datorii. Drumul lui Constantin Toma, de la o căruță cu pepeni, la falimentarea unui oraș. Ascensiunea unui escroc

Constantin Toma a pozat, ani de zile, în „milionar”. Să ne aducem aminte cât de mult timp s-a lăudat și s-a folosit de această etichetă ca să se strecoare în Primăria Buzău. Șmecheria a ținut pentru că buzoienii, ca orice alți românii de fapt, preferă să creadă în iluzii şi să uite ce nu le place. În fapt, statutul lui Constantin Toma din top Forbes a ținut doar o vară. Odată cu obținerea funcției de primar al Buzăului, și...