Astfel, cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceștia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulților.

În ultimul an comparativ cu începutul perioadei analizate, s-a observat o descreștere a fenomenului sărăciei atât la grupa de vârstă 18-24 ani (de 3 puncte procentuale), cât şi în rândul copiilor (de circa 2 puncte procentuale).

O creștere semnificativă a ratei sărăciei în decursul perioadei s-a resimțit însă la grupa de vârstă de 65 de ani şi peste (cu 4,5 puncte procentuale).

În ceea ce privește evoluția ratei sărăciei pe sexe şi grupe de vârstă în perioada 2017-2020, cea mai pronunțată diferență pe sexe se întâlnește la grupa 65 de ani şi peste, caracteristică ce s-a menținut pe întreaga perioadă analizată, în 2020 femeile atingând valori ale ratei sărăciei cu peste 11,5 puncte procentuale mai mari decât ale bărbaților (maximul perioadei înregistrându-se în 2019, de 13,1 puncte procentuale).

Citește și: Constanța pregătește un mega-proiect imobiliar. O parte dintre proprietari vor fi expropriați

Anul trecut, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) şi Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în Bucureşti-Ilfov (2,4%).

Din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puțin decât în cazul persoanelor care nu au desfășurat nicio activitate economico-socială.

În cadrul persoanelor antrenate într-o activitate economico-socială de tip salarial sau pe cont propriu, se remarcă diferențierile între sexe: 18,1% dintre bărbați, respectiv 10,4% dintre femei au fost sub pragul de sărăcie. În schimb, la persoanele neocupate sau inactive în anul 2020, diferența dintre ponderile femeilor şi bărbaților a fost de 8,1 puncte procentuale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale faţă de anul 2017.

„Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidențiată situaţia șomerilor a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, peste 3 din 5 șomeri este sărac, bărbații șomeri având situaţia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în șomaj (cu 13,9 puncte procentuale mai mulți bărbați decât femei aflate în situaţie similară)”, semnalează INS.

Riscul de sărăcie al persoanelor neocupate a crescut pe perioada analizată în special șomeri, cu 11,3 puncte procentuale, mai pronunțat la femei (14,3 puncte procentuale) decât la bărbați (10 puncte procentuale). La pensionari riscul de sărăcie a crescut în 2020 faţă de 2017 cu 6,2 puncte procentuale.

Institutul Național de Statistică mai menționează că un factor important în apariția şi intensificarea stării de sărăcie îl constituie existența şi numărul copiilor aflați în întreținerea gospodăriei din care face parte persoana respectivă.

Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenți (în anul 2020 a atins 25,4%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (20,8% în ultimul an).

În 2020, dintre gospodăriile cu copii dependenți, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulți cu 3 sau mai mulți copii dependenți (mai mult de jumătate), familiile monoparentale, părinte singur cu cel puțin un copil dependent (aproape trei din zece), a celor de 3 sau mai mulți adulți cu copii dependenți (puțin peste un sfert), dar şi persoanele din gospodăriile formate din 2 adulți cu 2 copii dependenți (aproape un sfert). În comparație cu acestea, gospodăriile formate din 2 adulți şi 1 copil dependent au fost afectate de sărăcie într-o măsură mai redusă (11%).

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea săracilor (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile) în totalul populației.