”Copiii majori apți de muncă sunt obligați să-şi întrețină şi să-şi îngrijească părinții inapți de muncă, aflați în dificultate, necesitând sprijin material”, prevede Legea recunoștinței, un proiect depus de 74 de parlamentari, aproape toți de la PSD. Inițiatorii spun că este nevoie de o astfel de lege din cauza migrației forței de muncă în străinătate, a cazurilor de bătrâni abandonați și a discriminării generate de faptul că există obligația de a crește un copil, dar nu și cea de avea grijă de un bătrân. Proiectul prevede și pedepse cu închisoarea pentru cei care, din „rea-credință”, nu plătesc pensia de sprijin timp de două luni.
”Ne aflăm într-o lume în care normele morale se dovedesc a nu mai fi suficiente pentru a crea obligații reciproce între oameni, nici chiar între membrii aceleiaşi familii, dezumanizarea sub influența banilor, egoismul şi lupta pentru dobândirea averilor create prin munca părinților şi bunicilor, determinându-i pe tineri să uite că au şi nu numai drepturi”, se spune în expunerea de motive a proiectului „Legea recunoștinței intre generații”.
Citește și: Scrisoarea celor șase sute. Peste șase sute de liberali cu ștate vechi în partid îi cer lui Rareș Bogdan să preia PNL București. „Avem nevoie de conducători care se impun prin exemplul personal, nu prin timpul petrecut la ușile sediului central, și total absenți în campanie”, se arată în scrisoarea celor șase sute
Obligațiile se referă nu numai la părinții naturali, ci și la părinții vitregi, bunici și străbunici. Legea prevede, pe de altă parte, că și bunicii sunt obligați să întrețină ”nepoții minori, care necesită sprijin material, aflați în imposibilitatea întreținerii lor de către părinți”.
Legea recunoștinței. Extrase din expunerea de motive a proiectului depus de 72 de parlamentari PSD, unul de la ALDE și unul de la minorități:
- Unitatea dintre drepturile şi obligațiile reciproce, intre repartizarea avantajelor şi poverilor economice, sociale, culturale şi morale constituie fundamentul solidarității intre generații.
- Marea migrație a forței de muncă tinere din România, spre state din vestul Europei, îndeosebi după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, are un impact economic, social şi uman incalculabil, efectele negative încep deja să se manifeste, cu deosebire asupra persoanelor vârstnice, aflate la capăt de drum, fără putere şi, în cele mai multe cazuri bolnave şi lipsite de sprijinul şi afecțiunea copiilor sau a nepoților.
- Sunt tot mai numeroase cazurile de bătrâni abandonați în România, care nu invocă neapărat lipsa mijloacelor materiale pentru subzistență, dar care nu au mai fost vizitați de copii sau de nepoți de ani de zile.
- Este vorba de un nou tip de abandon de care suferă persoanele vârstnice, abandonul emoțional, temă pe care ar trebui să o abordăm nu numai din punct de vedere sociologic, ci şi din punct de vedere legislativ.
Citește și: Ionel Banu lu’ Hașdeu și procesul intentat de Andrei Alexandru Voicu, elevul care a primit nota doi la purtare pentru îndrăzneala de a o critica pe cântăreața libidinoasă a liceului. Ori despre cum o sentință a Tribunalului Buzău a scos de sub preșul Ministerului Învățământului un munte de gunoi cu damfuri pesediste
- aplicarea de rele tratamente copilului minor sau abandonul acestuia de către părinți, se pedepsește cu închisoarea, conform Codului Penal, mergând până la decăderea din drepturile părintești. Oare, a avea grija unui bătrân cu pensie şi cu diverse proprietăți, este mai grea decât creșterea şi educarea unui copil până la vârsta de 26 de ani, fără venituri şi fără proprietăți, sau e vorba de o discriminare? Atunci de ce să privim diferit cele două perioade din viața unui om?
Potrivit proiectului, Legea recunoștinței prevede ca pensia de întreținere plătită de copiii majori să se stabilească pe cale amiabilă, „apelarea la rezolvarea pe cale judecătorească fiind ultima soluție de urmat”, însă această pensie nu poate depăși o cincime din venitul net al celui obligat să o plătească.
În plus, ”în circumstanțe excepționale (boală gravă, handicap sever, mutilare sau altă dizabilitate a părintelui), copiii majori pot fi obligați de către instanța judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare generate de starea în care se află părintele”.
Pedepse cu închisoarea
Legea recunoștinței prevede și sancțiuni. „Fapta unei persoane care încalcă cu vinovăție prevederile prezentei legi constituie infracțiune și se sancționează conform articolului 305 din Codul Penal privind infracțiuni contra familiei”. Astfel, pedeapsa este de închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, pentru cazurile de „părăsire, alungare sau lăsare fără ajutor”. Pentru situația de „neplată cu rea-credință, timp de 2 luni, a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească”, pedeapsa este de închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Proiectul de lege AICI și Expunerea de motive AICI.
