miercuri, 17 aprilie 2024
21.9 C
Buzău

România

21.9 C
Buzău
miercuri, 17 aprilie 2024
21.9 C
Buzău
Ești aiciLA ZICanalul Siret-Bărăgan, un proiect strategic abandonat de toate guvernele postdecembriste

Despre Express Sud-Est


New York Times: „Cine sunt băieții ăștia? Niște mâzgălitori obosiți de pe net?”
The Guardian: „Nu am auzit niciodată de Express Sud-Est. Nu ne interesează.”
Le Monde: „Ăștia care scriu sunt români? Ce au furat?”

Canalul Siret-Bărăgan, un proiect strategic abandonat de toate guvernele postdecembriste

Construirea Canalului Siret-Bărăgan a început în 1987, au fost finalizați 5,7 km din cei 190 km care ar lega Vrancea de București, dar după 1990 proiectul a mai primit doar finanțări nesemnificative.

Deși politicienii recunosc valoarea strategică a proiectului „Canalul Siret-Bărăgan”, nu fac nimic pentru a-i asigura finanțarea. Fac doar declarații pompoase despre rețeaua de autostrăzi și drumurile expres care, cică, vor fi, și râd de naivitatea noastră, cu mâinile înfipte adânc în fondurile care vin de la UE pentru acestea. România mai are, însă, și alte proiecte de infrastructură importante, cum ar fi reluarea navigației pe Prut, trecută și în lista proiectelor ce ar putea primi finanțare europeană prin Strategia Dunării sau Canalul Siret-Bărăgan, un proiect cu două utilități majore, în agricultură și transporturi.

Proiectul „Canalul Siret-Bărăgan” care ar urma să străbată Bărăganul a revenit recent în atenție, când, în prezența fostului premier Viorica Dăncilă, a fost pusă în funcțiune Staţia de pompare de la Haret (Vrancea), prin care se extrage apă din Canalul Siret-Bărăgan pentru irigarea terenurilor agricole din Vrancea. A fost o investiție de un milion de lei. Cu acel prilej, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că proiectul Canalului Siret-Bărăgan nu este un obiectiv inclus în planul național de irigaţii, deoarece finalizarea acestuia presupune o finanțare de circa 5,5 miliarde de euro, însă ideea nu a fost abandonată.

Citește și: Horia Teodorescu et comp. – un miliard de euro scurs în buzunarele băieților deștepți. Cum a rămas Delta Dunării fără ajutorul de un miliard de euro de la UE. Caracatița care a înghițit banii

„Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de importat pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluții şi în curând o să vedeți primele cantități de apă care vor intra pe culturile din zonă cu apă din acest canal. Lăsați-mă să nu vă spun când va fi.

Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a țării româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional. Însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă, din datele pe care le am, în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru, să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat“, a declarat Daea.

Canalul Siret-Bărăgan ori „Proiectul Davidescu”

Canalul Siret-Bărăgan este unul din proiectele fabuloase care ar schimba radical o zonă a ţării, Bărăganul. Proiectul nu e nou şi nu face parte din seria proiectelor megalomanice ale comuniştilor, prima propunere datând din 1912, când, după numele iniţiatorului, era numit „Proiectul Davidescu“.

Discuţiile au fost reluate în 1952, odată cu elaborarea strategiei construirii sistemelor de irigaţii. În 1965, 1968 şi 1971 au fost elaborate mai multe studii, iar în 1984 Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor, actualul „Aquaproiect“ SA Bucureşti, a început elaborarea proiectului. Construirea Canalului Magistral Siret-Bărăgan a fost aprobată prin Decretul 394/10.01.1986. Constructorul desemnat să execute lucrările era Antrepriza de Lucrări Hidrotehnice Focşani, devenită după 1990 SC Sibarex SA Câmpineanca.

Citește și: Cine este Dan Tănasă, tinicheaua aurită de pe degetul mijlociu al lui George Simion. Premiat de Dan Voiculescu cu 50.000 de lei pentru „curaj”, se bucură de mare apreciere din partea publicației putinisto-kaghebiste Sputnik

Lucrările au demarat în 1987, cu construirea Tronsonului 1, de 50 km, în judeţul Vrancea. A fost finalizat un segment de 5,7 km. Documentaţiile tehnico-economice pentru Tronsonul 2, de 140 km, prin Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, nu au fost aprobate. Prin Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea 1 Reţele de Transport, Anexa 5, e prevăzută realizarea obiectivului „Canal Magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu“, cu o lungime de 190 km şi un debit de 50-200 mc/s. În ianuarie 2014, Guvernul a aprobat înființarea Regiei Autonome „Administrația Canalului Siret-Bărăgan“.

Producții suplimentare de 100 milioane euro

Proiectul are mai multe utilități. În primul rând, ar asigura irigarea gravitaţională a 700.000 ha din Bărăgan, producţiile suplimentare fiind cifrate la 100 milioane euro. „Mana cerească“ de care vorbește ministrul Agriculturii este că irigarea celor 700.000 ha s-ar face aproape gratuit, fără grupuri de pompare, deci fără costuri energetice.

De 12 ani, însă, canalul din Bărăgan este pe lista „căilor navigabile interioare“. Prin Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea 1 Reţele de Transport, Anexa 5, e prevăzută realizarea obiectivului „Canal Magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu“, cu o lungime de 190 km şi un debit de 50-200 mc/s.

Construirea canalului ar facilita transportul naval de mărfuri între Bucureşti şi zona formată din Focşani, Brăila şi vestul judeţului Galaţi. Transportul cu barjele este mai ieftin şi mai puţin poluant. În altă ordine de idei, canalul ar diminua riscurile unor inundaţii catastrofale în Lunca Siretului, cum au fost cele din 2005 și 2010, pentru că ar prelua viiturile de pe Siret.

Încă un șantier părăsit

Subfinanţarea sistematică a proiectului a dus la imaginea de şantier părăsit. Dacă în 1989-1990 pe şantierul canalului lucrau peste 2.000 de constructori, numărul acestora a scăzut treptat, iar prin 1994, când au fost oprite lucrările, mai lucrau 500 de oameni. În funcţie de cum au fost alocate fondurile, în ultimii ani s-a lucrat cu 250 sau 50 de constructori. În 2007, au fost alocate 10 milioane de lei, cu care a fost finalizat şi pus în funcţiune un segment de 5,7 km de canal din Tronsonul 1, ce asigură irigarea a 154.283 ha. Lucrările au fost începute pe alţi 37 din cei 44,3 km rămaşi din Tronsonul 1.

În 2008, a fost alocat numai 1 milion de lei, pentru conservare. În bugetul pe 2009 fusese aprobată alocarea a 50 de milioane de lei, dar, în mai 2009, Administrația Națională „Apele Române“ a anunţat că suma alocată a fost redusă cu 90%. În anii care au urmat au fost alocate sume nesemnificative. În perioada 2011-2015 a fost alocată în total suma de 4,4 milioane euro.

Demersuri eșuate

Transportatorii, respectiv Uniunea Societăţilor de Expediţii din România (USER), au făcut demersuri constante pentru alocare de fonduri, susținând importanța construirii Canalului Siret-Bărăgan pentru asigurarea unui transport de mărfuri ieftin și nepoluant, dar și pentru agricultură și dezvoltarea localităților din zona străbătută de canal. La zecile de adrese pe care USER le-a trimis către Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, au fost primite răspunsuri formale, de genul „Ministerul Agriculturii este interesat în asigurarea unor surse de apă pentru irigarea terenurilor din spaţiul Siret-Ialomiţa“!

Mai interesate de proiectul „Canalul Siret-Bărăgan” sunt Statele Unite și China

Citește și: Sânziana Covaliu, esența oamenilor noi și dăștepți din politică. Ori despre cum își împart ciolanul puterii șmecherii așa zisei politici noi românești. Fiica unui secretar de stat, angajată la cabinetul parlamentar al unei colege de partid (USR-PLUS)

Mai multă atenție par să acorde străinii acestui proiect. Prin 2012, a venit la București o delegație din China interesată de construirea Canalului. Tot în 2012, ministrul Rovana Plumb a discutat despre acest proiect cu Joshua Kaplan, directorul Regional pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Europa al Agenţiei Statelor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare. Reprezentantul Guvernului SUA a venit la Bucureşti pentru a discuta despre managementul pădurilor şi Canalul Siret-Bărăgan.

Atunci, ministrul Mediului a cerut sprijinul părţii americane „în vederea identificării de noi tehnologii aplicabile acestui proiect, pentru a deveni viabil şi funcţional“. Au fost două episoade care demonstrează că investițiile în Canalul Siret-Bărăgan sunt luate în calcul de investitori din Statele Unite și China. La noi, pe fondul certurilor și succesiunii de crize politice, în ultimii ani nici măcar nu s-a mai discutat despre acest proiect strategic, care înseamnă irigarea gratuită a 700.000 de hectare.

Datele tehnice ale proiectului

  • Lungimea canalului: 190 km.
  • Repere geografice: Canalul parcurge traseul între Acumularea Calimăneşti de pe Siret (judeţul Vrancea) şi Lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.
  • Lăţimea canalului la suprafaţa apei: 57 m
  • Adâncimea canalului : 7 m
  • Lăţimea la bază: 20 m
  • Utilitatea proiectului
  • Asigură apa pentru irigaţii în nordul şi centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv: 518.000 ha – în anii secetoşi și 700.000 ha – în anii medii.
  • Asigură apa necesară pentru utilităţi industriale la un debit de 5 m/s.
  • Elimină riscul producerii inundaţiilor în Lunca Siretului, fiind alimentat din Acumularea Calimăneşti, din Vrancea.

Cale de transport naval între Focşani, Brăila, zona adiacentă Galaţi şi Bucureşti. Conform pct 5.03 din capitolul „Reţele de căi navigabile interioare şi porturi“ din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional elaborat de Ministerul Transporturilor. Dacă ar fi realizat acest canal ar deveni porturi localităţile Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Întrucât suntem CENZURAȚI pe FACEBOOK, ne poți urmări investigațiile și reportajele și pe GoogleNews. Nu te costă nimic, dar ajuți astfel niște ziariști idealiști care se încăpățânează, încă, să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. 

Express Sud-Est.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială, care nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice. Puteți să ne sprijiniți prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Donează prin Transfer Bancar

CONTURI BANCARE:
IBAN RO34BTRLRONCRT0CE8518001, în lei
IBAN RO78BTRLEURCRT0CE8518001, în euro

Deschise la Banca Transilvania

Doriți să primiți notificări ori de câte ori postăm ceva nou?

spot_img

7 COMENTARII

  1. Rămănem cu speranța că vom avea noi sau generațiile viitoare un guvern care va relua toate investițiile strategice, economice, ale înaintașilor noștri.

  2. Cu cine vreti sa facem proiecte si realizari pt. Romania, cu Voiculescu si cu Citu, cu Ciolacu si cu Hunor? Chiar nu ne dam seama ca toti sunt de-o mama si ca trebuie sa dispara toti de pe scena politica?

  3. Mai bine ca nu l-au făcut, le luau ,,băieții deștepți” ca pe toate celelalte, făcute cu chinul și cu munca milioanelor de amărîți, din banii acestei țari cu oameni ,,sărmani și fericiți”.!!!
    Cum să dai la alții pe nimic munca și viața acestei țări.???
    Ex. INSULA MARE A BRĂILEI, etc etc etc.
    Puțini își pot imagina cu adevărat ce’ar fi îsemnat și reprezentat ,,irigarea BĂRĂGANULUI”.??? MAI BINE AȘA PT. UN POPOR RETARDAT, BEȚIV, HOȚ ȘI CURVĂ.!!!

  4. Defunctul meu sot la varsta de patru ani a fost deportat pe baragan.Cine mai stie astazi de ciulinii baraganului si dropiile din baran???AM RAMAS DOAR URMASII FOSTILOR URMASI.NU VREAU SA JIGNESC LOCUITORII DIN CALARASI.ACOLO AU MURIT SUTE DE BANATENI.IN CIULINII BARAGANULUI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Preluarea textelor de pe paginile EXPRESS SUD-EST se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe EXPRESS SUD-EST sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului. Preluarea integrală a materialelor EXPRESS SUD-EST se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

- A word from our sponsor -

spot_img

News

EXPRESS SUD-EST

Editorial

George Lixandru
GEORGE LIXANDRU

Ion Chiaburu din Cislău, despre alegeri

Ion Chiaburu, așa-l știa lumea în Cislău, ca pe unul din neamul lui Chiaburu, cu toate că ăștia n-au avut de niciunele niciodată, cum sunt cei din neamul lui Gică Boieru la care ei au tot fost slugi mai toată viața, chiar dacă numele de familie era Chiaburu… Trag mai mereu câte o fugă pe la Cislău, locul nașterii mele. Odată, parcă în urmă cu vreo trei-patru ani, abia coborât din tren, am dat nas în nas cu Ion Chiaburu. Cu o sacoșă în mână, având îndesate în ea pijamaua și alte mărunțișuri, fostul meu vecin, Ion Chiaburu, așa-l știa satul, ca unul din neamul lui Chiaburu, cu toate că ăștia n-au avut de niciunele niciodată, cum sunt cei din neamul...

Dezvăluiri

Ion Gherghiceanu, primarul din Pătârlagele, prins cu pantalonii-n vrie, în plină primărie

La Buzău, ANI, ca și DNA de altfel, se face că plouă. Dacă o dată la câțiva ani mai cade câte un penal din greii județului, este pentru că, din când în când, ANI ori DNA trebuie să se facă_că lucrează, vorba aia celebră de la loviluția din 89. Ion Gherghiceanu, primarul din Pătârlagele, umblă cu pantalonii incompatibilității în vine prin primărie, dar conform legilor PSD în baza cărora funcționează instituțiile amintite mai sus, nimeni nu vede, nimeni nu...
spot_img

REPORTAJ

Ianca, orașul fantomatic din...

Unitatea de la Ianca a fost 58 de ani elita aviaţiei militare. Acum seamănă cu piramidele mayaşilor din junglă. Ultimii 22 de colonişti de aici merg 5 km ca să-şi cumpere o pâine. E o lungă penitenţă, cea mai plictisitoare din lume. E ca o pedeapsă de 20 de ani la solitudine, pleci capul şi încerci să rezişti, n-ai unde să fugi, n-ai unde să scapi. Câteva familii, le numeri pe degetele de la mâini, îşi contemplă finalul printre ruinele fostei unităţi militare de aviaţie Ianca, într-un decor fantomatic din...

Focurile Vii, locul de baștină a Flăcării olimpice....

Focurile Vii. Un fenomen rar, o locație superbă, un loc cu iz de legendă, chiar mitic dacă este să-i credem pe cei care spun că a inspirat Flacăra Olimpică… Toate acestea sunt ascunse însă de o infrastructură jalnică, fapt ce a dus la o situație caracteristică pentru întreg turismul românesc. Fenomenul natural de la Focurile Vii, din județul Buzău, este puțin cunoscut turiștilor din țară şi străinătate şi nu este deloc promovat în circuitele turistice...

Anchete

”Băieții deștepți” din energie, călcați de DNA. Doi oameni de afaceri reţinuţi și doi directori din companii de stat, sub control judiciar

”Băieții deștepți” din energie, călcați de DNA. Procurorii DNA au reținut pe 8 februarie, pentru 24 de ore, doi oameni de afaceri pe care îi acuză de săvârșirea unor infracțiuni de dare de mită, trafic și cumpărare de influență și deturnare a unor licitații publice. În dosar sunt cercetate şi directorii CET Sud şi Electrocentrale Rovinari. Iată că și ”băieții deștepți” din energie sunt călcați de DNA. Pe când și un dosar cu șmecheriile samsarilor din domeniul furnizării energiei electrice? https://expresssud-est.ro/editorial/de-doi-bani-speranta-vine-primavara-traiasca-stevia/ Un...

- A word from our sponsor -

spot_img

Gura Teghii. Cu drag de deasupra lumii

Înfiptă în coasta cea mai de miazănoapte a Buzăului, la hotarele Vrancei și Covasnei, vatra comunei Gura Teghii a fost chiar sub Piatra lui Vișan, unde se unesc cele două Bâsce, aproape de locul unde odată se ținea „înțărcatul mieilor”, străbunul ritual tracic de urcare a turmelor spre pășunile din munți. Şi mai sunt ritualuri vechi: "Noaptea oilor", când baciul stă de veghe până în zorii zilei, invocând duhuri şi pândind pe cer constelația "Ciobanul cu oile şi câinii",...