La propunerea medicilor, Guvernul Orban analizează reimpunerea stării de urgență în zonele în care epidemia a luat amploare, scrie Adevărul. Urmează zile decisive: dacă până la finalul săptămânii România nu va intra din nou pe o pantă descendentă, ne întoarcem la restricții pentru a evita sufocarea sistemului de sănătate. În paralel, PSD şi PNL continuă disputa în Parlament pe tema carantinei şi izolării.
Specialiștii în sănătate recomandă Guvernului să impună restricții mai dure în lupta cu pandemia, după valul de infectări din ultima săptămână. Medicii au ajuns la concluzia că starea de alertă e aproape inutilă în acest moment, în contextul în care românii nu respectă de bună-voie şi nesiliți de stat măsurile de distanțare socială şi de protecție sanitară, susțin pentru Adevărul surse implicate în procesul decizional. Prin urmare, Executivul condus de Ludovic Orban ia în calcul revenirea la starea de urgență, însă nu pe întreg teritoriul ţării, ci doar în localitățile sau județele unde cazurile de COVID-19 au explodat, ca urmare a relaxării iresponsabile.
Practic, în unele zone, România s-ar putea întoarce la măsurile severe de izolare impuse prin decret prezidențial în luna martie. ”Din păcate, am ratat procesul de tranziție după etapa de vârf a virusului şi am anulat o bună parte din sacrificiile făcute în lunile martie şi aprilie. Sistemul medical va intra în colaps în foarte scurt timp dacă vom continua să avem peste 500 de cazuri pe zi. E o chestiune de zile, nu de săptămâni sau luni”, susțin sursele citate.
Citește și: DNA DE LA PLOIEȘTI, DE CE DRACU’ NU-I MÂNDREȘTI? Despre cum a „modernizat” președintele Consiliului Județean „Ținutul Buzăului” și despre cum am obosit noi să-l tot întrebăm “Bă, da’ cât de greu o fi să faci niște drumuri care să ducă la minunile alea de care vorbești tu la televizor?”
Urmează cinci zile decisive: dacă numărul de cazuri va continua să crească amenințător, Guvernul şi preşedintele Klaus Iohannis vor fi nevoiți să impună starea de urgenţă în anumite zone. ”E una dintre măsurile aflate în analiza Guvernului, chiar dacă nimeni nu şi-ar dori noi restricții”, susțin surse guvernamentale. Pe de altă parte, premierul Ludovic Orban speră într-un trend descendent, astfel încât, începând cu 17 iulie, să fie suficientă prelungirea stării de alertă cu încă o lună, explică surse din conducerea PNL pentru Adevărul.
Din punct de vedere economic, Guvernul nu-şi permite încă o perioadă de blocaj total, după șocul din primăvară. Şi nici din punct de vedere politic, în contextul în care se apropie alegerile locale şi parlamentare, iar orice măsură punitivă duce la erodarea guvernării liberale. Așadar, Executivul caută o soluție care să îmbine siguranța cetățenilor şi libertatea socială, mai ales că traversăm perioada concediilor.
În discuțiile cu apropiații, premierul Orban a pledat pentru prelungirea stării de alertă – procedură care nu necesită aprobarea Parlamentului dominat de PSD. De asemenea, şeful Executivului așteaptă şi legea privind carantina şi izolarea, astfel încât statul să aibă pârghii legale de a interna obligatoriu persoanele pozitive asimptomatice. Peste 500 de persoane depistate pozitiv au plecat din spital, în baza unei decizii CCR, transformându-se în focare ambulante.
Eternul virus al circului politic
Guvernul a trimis la începutul săptămânii trecute un proiect de lege în Parlament privind carantina şi izolarea pentru a acoperi vidul legislativ generat de hotărârea CCR. Camera Deputaților a adoptat proiectul, însă dezbaterile s-au împotmolit la Senat. „Nu pot să înțeleg de ce PSD se încăpățânează să tragă de timp, să ne pună bețe în roate. E o lege indispensabilă pentru situaţia pe care o trăim. Sunt la capătul răbdării”, a spus premierul Ludovic Orban. În replică, senatorul PSD Robert Cazanciuc a spus: ”Îți trebuie foarte mult tupeu să vii în Parlament cu asemenea proiect, după care tot tu să țipi că nu este votat. Este a treia oară când guvernul trimite Parlamentului în ultimul moment o lege foarte proastă, plină de greșeli”.
Robert Cazanciuc, preşedintele interimar al Senatului, acuză că proiectul trimis de Guvern lasă loc abuzurilor. ”Carantina, izolarea, spitalizarea trebuie făcute pe baza unor dovezi clare, științifice de boală. În proiectul elaborat de Guvernul Orban nu există nicio garanție că românii nu vor fi luaţi de pe stradă pentru un simplu strănut, semnele sugestive, așa cum este precizat în proiectul Guvernului”, a declarat Cazanciuc. Ministrul Sănătății l-a contrazis: „Niciodată, niciun român nu a fost luat de pe stradă pentru un simplu strănut, cel puțin din partea corpului medical”, a spus Nelu Tătaru la Digi 24.
Care sunt motivele de dispută
Parlamentarii au oprit dezbaterile la legea carantinei după ce nu au putut să cadă de acord asupra unor prevederi care să asigure pârghii de control pentru stat, dar care în acelaşi timp să garanteze respectarea drepturilor persoanelor bolnave de COVID-19. Una dintre cele mai dezbătute teme e legată de gradualitatea măsurilor de izolare pentru asimptomatici. În forma Guvernului, prioritate avea izolarea în spital, altfel spus internarea obligatorie, în timp ce izolarea la domiciliu (dorită de unii cetățeni) era doar excepția. În forma adoptată de Camera Deputaților, acolo unde PSD are majoritate, aleșii au stabilit ca prioritate tot „spațiile special desemnate”, adică unitățile sanitare pregătite de autorități. Senatul, dominat tot de PSD, nu e de acord.
Citește și: De ce se leagă Marcel Ciolacu la cap cu moțiunea de cenzură, dacă nu îl doare. Despre politicieni, proști și alte marafeturi. Ori despre cum liderii PSD se tot laudă că-l aruncă pe Orban afară din Palatul Victoriei, dar nu se întâmplă nimic. Care este motivul
O altă problemă e reprezentată de definirea condițiilor care duc la izolare şi carantină, așadar restrângerea drepturilor prin privarea de libertate. În forma Guvernului erau izolate sau puse în carantină persoane bolnave sau cu „semne şi simptome sugestive pentru boli infectocontagioase”, sintagme care nu au claritate din punct de vedere legislativ. Nici deputații nu au corectat partea aceasta, punând în categoria celor care ar trebui izolați sau carantinaţi persoanele cu „risc iminent de transmitere comunitară”, formulare contestată de o parte a societății civile, cum e şi cazul APADOR-CH.
Așadar, senatorii juriști vor trebui să decidă care sunt condițiile care duc la izolarea unei persoane. De asemenea, durata măsurii de carantină, precum şi cea a izolării, nu e stabilită clar prin lege, fiind menționată doar „o durată conform datelor științifice oficiale disponibile la nivel internațional”.
Senatorii PSD au decis să nu reînceapă dezbaterile până nu primesc de la Comitetul de Situații de Urgență o situaţie comparată privind carantina şi izolarea din statele UE. De asemenea, PSD așteaptă şi avizul Consiliului Superior al Magistraturii pe proiectul de lege inițiat de guvern. După ce va fi adoptată şi de Senat, legea trebuie să mai aștepte încă două zile în Parlament, în cazul în care un partid o va contesta la CCR. Apoi va ajunge pe masa președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare şi va intra în vigoare la trei zile după publicarea în monitorul oficial. Așadar, până săptămâna viitoare Guvernul nu va avea un cadru juridic pentru a opri externarea persoanelor infectate, dar care se află într-o stare de sănătate bună şi nu vor să rămână în spital.
Nelu Tătaru nu exclude că România ar putea reveni la starea de urgență
Ministrul Sănătății admite că România ar putea reveni la starea de urgență, însă doar dacă situaţia scapă total de sub control. ”Instituim acea stare de urgență, care este apanajul președintelui, în contextul în care avem o perioadă cu transmitere accentuată, la un moment dat, o creștere a numărului de cazuri exponențial, poate şi dublări de la o zi la alta, într-un context în care transmiterea comunitară este accentuată. Altceva e să apară zece mii de cazuri într-o săptămână şi jumătate – două săptămâni, şi alta e să apară zece mii de cazuri în patru-cinci zile. Atunci este impunerea unei stări de urgenţă. În condițiile în care avem aceste zece mii de cazuri în trei-patru zile la nivelul întregii ţări se impune starea de urgență. Când avem aceste zece mii de cazuri în trei orașe diferite atunci carantinăm acele orașe”, a declarat ministrul Sănătății Nelu Tătaru într-un interviu pentru Agerpres.
