Șeful DNA, Crin Bologa, a anunțat joi că Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, ar urma să preia 200 de dosare din România pentru a le instrumentaliza. Kovesi își va începe efectiv activitatea de la 1 iunie.
„Avem în jur de 200 de dosare unde EPPO ar putea invoca și ar putea reține dosarele. Procedura pe care am stabilit-o cu colegii noștri din Luxembrug și cu cei de aici a fost ca noi să identificăm aceste dosare, le facem o informare, iar ei pot evoca competența lor în 5 zile, mai pot prelungi acest termen încă 5 zile. Dacă nu evocă competența sau dacă depășim zilele respective, DNA rămâne competentă”, a declarat Bologa într-un interviu pentru Europa FM.
Citește și: Dragnea rămâne în închisoare cel puțin până în septembrie. Instanța i-a respins definitiv, azi, cererea de eliberare condiționată
Șefa Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruta Kovesi, le-a trimis în urmă cu două săptămâni o scrisoare comisarilor europeni Didier Reynders (justiție) și Johannes Hahn (buget și administrație) în care anunță că noul organism este pregatit să-și înceapă activitatea la 1 iunie.
Dintre cei 40 de procurori europeni adjuncți, până în prezent au fost aprobați zece, în timp ce pentru ceilalți procedurile sunt în desfășurare.
Gabriel Seixas va avea misiunea de a depista la Luxemburg fraudele cu fonduri europene.
EPPO, care ar fi trebuit să fie operațional la sfârșitul anului 2020, este o instituție independentă însărcinată cu investigarea, urmarirea penală și aducerea în fața justiției a infracțiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupția sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracțiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.
Biroul Procurorului Public European va funcționa ca o structură colegială, formată din două niveluri. Nivelul central va fi format din procurorul-șef european, care va avea responsabilitatea generală a biroului. Nivelul descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegați situați în statele membre, care vor fi însărcinați cu activitatea de zi cu zi a investigațiilor și urmăririlor penale în conformitate cu regulamentul și cu legislația respectivului stat membru.
Citește și: O flegmă pe obrazul meritocrației. „Calitățile” pentru care Viorica Dăncilă și-a câștigat funcția la BNR: L-a susținut pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat și l-a forțat să se retragă pe Darius Vâlcov, autorul „ordonanței lăcomiei”, care a lovit sectorul bancar
Nivelul central va monitoriza, va conduce și va supraveghea toate investigațiile și urmăririle penale desfășurate de procurorii europeni delegați, asigurând astfel o politică consecventă în materie de investigații și urmărire penală în intreaga Europă. Desi competența sa este limitată la statele membre participante, EPPO va coopera cu celelalte state din UE neparticipante.
Activitatea EPPO va fi complementară celei a Biroului european de luptă antifraudă (OLAF) și a Eurojust (agenție a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agențiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.
Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci nu participă la EPPO: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia și Danemarca.
În consecinţă, ministerul condus de Stelian Ion mai transmite că proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ elaborat de guvern (proiect care, reamintim, a stârnit vii discuţii în Parlament, aducându-i-se un amendament criticat dur inclusiv de parte din magistraţi) se întemeiază pe argumentele pe care şi CJUE le-a reţinut, iar în procesul de desfiinţare a SIIJ trebuie avute în vedere:
1) exigenţa statuată literal conform căreia reglementarea conţinutului unor proceduri penale împotriva judecătorilor şi a procurorilor nu poate avea drept consecinţă nici prelungirea duratei anchetelor privind infracţiunile de corupţie sau slăbirea în orice alt mod a luptei împotriva corupţiei,
2.) constatarea că Decizia 2006/928 se referă la organizarea sistemului judiciar şi la lupta împotriva corupţiei şi că
3.) România nu îşi poate modifica legislaţia astfel încât să determine un regres al protecţiei valorii statului de drept, fiind aşadar obligată să asigure evitarea oricărui regres în raport cu această valoare a legislaţiei în materie de luptă împotriva corupţiei.
Va prelua…..și așa vor rămâne … povești ….200 de dosare calculând matematic cât durează, deci cam peste 200 de ani rezultate