Noul decret al președintelui Iohannis, prin care starea de urgență se prelungește până la 15 mai, clarifică unele lucruri care erau prevăzute și în decretul precedent și introduce noi prevederi pentru angajații la stat, în vreme ce Armata preia unele atribuții de ordine publică.
Decretul prin care starea de urgență se prelungește până la 15 mai și care urmează să fie supus și aprobării Parlamentului, miercuri, reprezintă cadrul legislativ după care va fi condusă România în următoarele 30 de zile prin ordonanțe militare și ordonanțe de urgență.
Din noul decret privind starea de urgență se înțelege limpede că sărbătorile pascale vor avea loc cu bisericile goale. Este de așteptat ca în zilele următoare să fie adoptată o ordonanță militară care să prevadă ceea ce decretul prezidențial de marți indică deja – preoții diferitelor culte religioase pot susține serviciul religios, dar fără public. În precedentul decret, era permisă ceremonia ritualurilor religioase cu public, dar în spații deschise și păstrând distanța socială impusă de rigorile pandemiei de coronavirus.
Reglementări noi pentru bugetari
Important este și faptul că angajații la stat au parte de noi reglementări care îi trimit în concediu de odihnă prin decizia unilaterală a angajatorilor. Este prevăzută, de asemenea, și posibilitatea muncii de la distanță sau a telemuncii, mai scrie în decret, însă dacă probabil că o ordonanță de urgență va stabili și condițiile colaterale ale muncii de acasă, de pildă dacă se mai plătesc și sporuri.
Citește și: Constantin Mândrilă, un penal de-al lui Oprișan, a băgat în spital sistemul sanitar vrâncean! Lanț de erori la Spitalul de Urgență Focșani. Medicii militari au preluat de ieri controlul
În această privință au existat diferențe de opinie între premierul Ludovic Orban și ministrul muncii, Violeta Alexandru, pe de o parte, și, de cealaltă parte, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu. Ei s-au contrazis în privința introducerii șomajului tehnic la stat, cu plata a 75% din salariul mediu pe economie, așa cum s-a întâmplat în cazul angajaților la privat. Decretul prezidențial nu prevede astfel de intenții din partea autorităților – de trimitere în șomaj tehnic – care să-i includă pe angajații plătiți de la buget. Sunt peste 1 milion de oameni din sectorul privat care și-au pierdut locurile de muncă sau au intrat în șomaj tehnic. La stat sunt aproape 1,3 milioane de angajați, iar 300.000 sunt în administrația locală și centrală.
Decretul precizează, în schimb, că se extinde puterea autorităților asupra managerilor din domeniul asistenței și protecției sociale. Dacă primul decret vorbea doar despre directorii de spitale, acum pot fi demiși și funcționarii instituțiilor publice centrale și locale cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale, indiferent de statutul lor.
De la momentul intrării în vigoare a noului decret, medicii și asistentele nemulțumiți de dotarea spitalelor nu mai pot demisiona. Este o reglementare care tranșează disputa de la momentul declanșării stării de urgență, când mai multe cadre medicale au demisionat în semn de protest față de absența echipamentelor de protecție și a aparaturii medicale necesare combaterii Covid 19.
Armata preia atribuții de ordine publică
Dacă în fostul decret armata era cea care intervenea doar în anumite situații, în noul decret sunt stipulate mai multe ocazii, între care triajele la intrarea sau verificarea documentelor persoanelor care circulă. Este foarte posibil ca, astfel, Armata să fie mai prezentă pe străzi.
Citește și: Cine este Marcel Vela, cel de-al doilea om din statul român. Dezvăluiri terifiante despre ministrul de interne. De ce credem noi că mama lui Oprișan este soră geamănă cu bunica lui Vela
S-a lămurit de data aceasta prin decret militarizarea spitalelor, care va continua cel mai probabil, fiind menționat de data aceasta că „managementul unităților sanitare publice civile poate fi asigurat de către personal detașat din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale” (servicii secrete). De asemenea, Armata poate să asigure anumite servicii pentru Ministerul Sănătății, nefiind clar dacă este vorba despre transporturile de echipamente de protecție, așa cum s-a întâmplat până acum.
Starea de urgență aduce și o plafonare a prețurilor și chiar o reducere a tarifelor la gaze și electricitate
Decretul menționează că în următoarea lună este posibilă plafonarea prețurilor la alimente și medicamente – nu e nou, așa scria și în decretul precedent, însă acest lucru nu s-a întâmplat în prima lună pe care România a petrecut-o în stare de urgență. Strict în privința prețului la alimente și medicamente, autoritățile spuneau în urmă cu o lună că vor să evite specula, însă importatorii de alimente și unii furnizori au explicat că mărirea cu aproximativ 20-30% a alimentelor în ultima vreme are la origine și creșterea prețurilor la producătorii primari.
Este prevăzută în continuare plafonarea prețurilor la utilități, iar noutatea se referă la posibilitatea reducerii tarifelor la curent electric și la gaze. Practic, guvernul se angajează ca, în cazul pe piețele regionale se micșorează prețurile, să se simtă și în facturile consumatorilor, or, această situație presupune intervenția statului. O analiză a Asociației Energia Inteligentă, citată de Hotnews, arată că de la declanșarea pandemiei s-au redus prețurile la energie, iar o estimare a organizației arată că este posibil ca prețurile să ajungă la nivelul anului 2008.
Achizițiile publice
Se menține dispensa de prețuri pentru achiziția de medicamente, echipamente și aparatură medicală necesare în tratarea Covid-19. Sub deviza „nu contează cât costă, plătim”, stă o explicație repetată de autorități încă din luna februarie. Mai exact, tot necesarul de medicamente și echipamente pentru combaterea coronavirusului, dezinfectanții se cumpără fără limită de preț, pentru că sănătatea populației este mai importantă. Este nevoie de mai mulți bani și pentru că toate produsele medicale folosite în pandemia de coronavirus s-au dublat sau chiar s-au triplat pe piața internațională, unde China este principalul furnizor mondial de echipamente de protecție și de substanțe active pentru medicamentele folosite.
Noul decret prevede ca în spital să se înființeze comisii care pot decide folosirea de medicamente off label pentru tratamentul pacienților de Covid 19. Există un ordin al Ministerului Sănătății, care datează din 25 martie, unde sunt înscrise medicamentele care li se prescriu celor afectați de pandemie. Însă, din cauza faptului că nu există încă un medicament pentru Covid 19, se folosesc mai multe altele, folosite pentru alte boli, în funcție de fiecare bolnav, întrucât oamenii reacționează diferit la ele și, câteva, au efecte secundare, dintre care unele sunt periculoase. Astfel, se lărgește libertatea spitalelor care tratează bolnavii de Covid-19 să aleagă și să cumpere medicamentele.
Presa și starea de urgență
În situația propagării unor informații false în mass-media și în mediul on-line cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire, instituțiile şi autoritățile publice întreprind măsurile necesare pentru a informa în mod corect şi obiectiv populația în acest context. Aceasta este noua prevedere a decretului, după ce precedentul spunea că autoritățile pot închide acele mass-media care propagă fake news, lucru care s-a și întâmplat în cazul unui site.
De asemenea, autorităților au păstrat termenul de 90 de zile, impus de la instaurarea stării de urgență, până la care instituțiile răspund la întrebările adresate de jurnaliști prin intermediul Legii accesului la informații publice.
Între altele, este în continuare menționată închiderea restaurantelor, cafenelelor, magazinelor, altele decât cele alimentare, precum și posibila restricționare de trafic feroviar, maritim, cu metroul sau alte tipuri de transport în comun.
