La începutul lunii aprilie, Senatul a adoptat tacit un proiect de lege problematic inițiat de UDMR: autoritățile locale sunt obligate să folosească oficial în comunitățile unde o minoritate națională are peste 20% limba minorității respective. Proiectul vizează, de fapt, ca în localitățile din Transilvania, dominate de minoritatea maghiară să fie impusă limba maghiară. Comisia Juridică, condusă de Șerban Nicolae, a dat aviz pozitiv în plină pandemie, scriu jurnaliștii de la Adevărul.
Proiectul prin care limba maghiară ar putea deveni limbă obligatorie în Ardeal (asumat de către toți parlamentarii UDMR) și care vizează modificarea Codului Administrativ, a fost înregistrat la Senat în toamna anului trecut. În Senat, PSD are singur majoritate.
După cum se vede în fotografia de mai sus, Articolul 94 din proiectul legislativ e dedicat folosirii limbii minorităților naționale.
TRASEUL LEGII CARE STABILEȘTE LIMBA MAGHIARĂ CA LIMBĂ OFICIALĂ ÎN UNELE DINTRE LOCALITĂȚILE DIN ARDEAL
Pe 13.11.2019 a primit aviz NEGATIV de la Consiliul Economic şi Social.
Citește și: Culisele adoptării tacite în Camera Deputaților a proiectului de lege privind Ținutul Secuiesc. Ori despre cum era PSD gata, gata să cedeze Ardealul Ungariei, cu ajutorul Guvernului Ludovic Orban și despre circul politic în plină criză de pandemie. Documente
Pe 16.12.2019 a primit aviz POZITIV, ”cu observații şi propuneri”, de la Consiliul Legislativ. De obicei, Consiliul Legislativ dă aviz pozitiv cu observații tuturor proiectelor de lege, fără să intre pe fond, ci doar pe formă inițiativei.
Pe 4.03.2020 a primit aviz NEGATIV de la Comisia de Muncă.
Pe 30.03.2020, în plină pandemie de coronavirus, proiectul a primit aviz POZITIV şi de la Comisia Juridică a Senatului, condusă de Șerban Nicolae şi dominată de PSD.
Pe 8.04.2020 a fost adoptat tacit de Senat, unde PSD are singur majoritate.
Este al doilea proiect de lege inițiat de UDMR care trece prin adoptare tacită cu sprijinul sau din neatenția PSD. Adoptarea proiectului de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, respins definitiv de Senat, dar trecut tacit de Camera Deputaților, a fost posibilă prin delăsarea majorității partidelor parlamentare. Deși știau de problematică din 12 martie, PSD, PNL sau USR au ignorat subiectul, după cum arată stenograma din Parlament.