Amenzile pentru încălcarea stării de urgență, declarate neconstituționale de CCR. Ele pot fi anulate, însă, doar după o decizie a unei instanțe de judecată. Detalii, aici

Decizia judecătorilor Curții Constituționale privește amenzile care s-au dat de către polițiști pentru nerespectarea restricțiilor impuse de starea de urgență. Este vorba de 300.000 de amenzi contravenționale și care au ajuns până acum la o valoare totală de 600 de milioane de lei.

Citește și: Direcția Sanitară Ialomița refuză să carantineze focarul cu Covid-19 din Ialomița, care a provocat carantinarea cartierului Poștă din Buzău. Comuna Bărbulești, care are un sfert din infecțiile din județul Ialomița și a avut o înmormântare cu 200 de participanți, este raiul ajutoarelor sociale

Judecătorii CCR au considerat că pe de o parte au fost lăsate aceste amenzi la latitudinea polițiștilor fără să se precizeze foarte exact prin texte legale care sunt faptele și condițiile lor. Cu alte cuvinte, au fost prea generale.

De asemenea, CCR a fost de părere că și cuantumul acestor amenzi este prea mare în raport cu posibilitățile financiare ale populației. Amenzi între 2.000 și 20.000 de lei, într-o țară cu pensie medie de 1.200 lei și un salariu mediu de puțin peste 3.000 de lei.

În martie, autoritățile au anunțat că se mărește cuantumul amenzilor pentru încălcarea restricțiilor între 2.000 de lei și 20.000 de lei. Argumentul autorităților la vremea respectivă a fost că pentru descurajarea răspândirii noului coronavirus este nevoie ca amenzile să fie foarte dure. Inițial, aceste contravenții erau între 1.000 și 10.000 lei.

Amenzile nu se șterg de la sine prin decizia CCR

Este importat de clarificat că decizia judecătorilor CCR nu stabilește anularea celor care au fost date sau încasate până acum. Este nevoie de contestarea lor în fața instanțelor și de verdictul unui judecător.

Citește și: Adrian Cican, fostul manager interimar al Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, îl amenință pe ministrul de interne Marcel Vela cu dezvăluiri care-l pot distruge: „M-ați enervat! Știu că îmi pregătiți dosare penale! M-ați stârnit, nu iert și nu uit!”

De la data la care au fost mărite amenzile, 30 aprilie, noile prevederi – care au instituit amenzile între 2.000 și 20.000 de lei – unele au fost plătite în termen de 48 de ore, pentru a fi înjumătățite, iar altele nu.

Decizia CCR ajută pe oricine care a primit o astfel de amendă, indiferent dacă a plătit-o sau nu, să o poată contesta în instanță.

În mod normal, o amendă poate fi contestată în fața unui judecător în termen de 15 zile. De data aceasta însă, din cauză că activitatea instanțelor a fost restrânsă pe perioada stării de urgență, contestarea acestor amenzi a fost, la rândul ei, restrânsă.Din această perspectivă, este așteptat un val de contestații după 15 mai.

Avertismentul procurorului general

„Sancțiunile penale sunt separate de sancțiunile contravenționale. Practic, din anul 2002, amenda contravențională nu mai poate fi transformată în închisoare, nici măcar contravențională. Sunt convinsă că primul aspect cu care sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgenţă şi reluarea activității de judecată, va fi acest val, pe care îl consider enorm în evaluarea mea, de plângeri contra proceselor verbale de sancționare contravențională”, a declarat Gabriel Scutea pentru Europa FM.

Citește și: Încă un mit legat de coronavirus este spulberat. Autoritățile suedeze au anunțat ieri că este posibil ca primele cazuri din țară de persoane infectate cu noul coronavirus să fi fost în noiembrie 2019. Modelul aplicat de Suedia, fără restricții, ar fi cel MAI BUN în combaterea pandemiei

Întrebată dacă se așteaptă ca oamenii să conteste masiv aceste amenzi, Gabriela Scutea a spus: „Probabil, cetățenii vor contesta sancțiunile pentru că ele sunt într-un cuantum mai ridicat decât alte amenzi şi vă dați seama că pentru fiecare om o sumă de 2.000 de lei înseamnă o lovitură destul de importantă.”

De la începutul stării de urgenţă, în România au fost aplicate peste 300.000 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de peste 600 milioane lei (120 milioane euro) pentru nerespectarea restricțiilor instituite prin ordonanțele militare, în perioada stării de urgenţă.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a declarat, luni, că este „un lucru evident că se fac abuzuri de către polițiști” în cazul verificărilor cetățenilor cu privire la libera circulație şi i-a sfătuit pe cei care se simt nedreptățiți să se adreseze organelor de control sau să conteste în instanţă amenzile.

„Că ele se fac este un lucru evident, pentru că sunt foarte mulți oameni, sunt foarte mulți tineri care au făcut doar șase luni școala de poliție şi acum sunt în teren, că am avut nevoie de cadre, să acoperim toate misiunile. Cei care au făcut abuzuri sau au greșit vor fi evaluați şi profesional şi disciplinar”, a arătat Vela.

• BBC și Fox News au scris pe larg despre amenzile mari aplicate în România și mai ales despre numărul mare al acestora.

Între cei care au fost amendați s-a aflat, de pildă, și primarul sectorului III din București, Robert Negoiță, care, de Paște, a mers la picnic cu prietena sa, într-unul dintre cele mai mari parcuri ale orașului, IOR, care a fost închis pe perioada stării de urgență. După postarea unor fotografii în care omul apare pe bicicletă în parc, Negoiță, lider al organizației PSD București, fost amendat cu 10.000 de lei.

Dacă aceste peste 300.000 de amenzi date până acum vor fi șterse, bugetul de stat va avea încasări mai mici.

Mai este necesară o distincție – este vorba despre amenzile contravenționale care s-au dat pentru nerespectarea restricțiilor, cum sunt cele pentru formulare lipsă sau completate greșit, despre nerespectarea orelor de plimbare care le-au fost permise vârstnicilor. Nu este vorba despre dosarele penale care au fost făcute pentru zădărnicirea combaterii pandemiei, care au pedepse cu închisoarea sau amenzi mai mari, aplicate persoanelor care s-au internat în spitale și au contaminat deopotrivă cadre medicale și pacienți.

Amenzile în perioada pandemiei s-au mărit și în alte țări, însă cuantumul lor a fost mai aproape de puterea financiară a populației și nici nu s-au aplicat în număr la fel de mare ca în România.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.