Oameni și copaci, în vremuri de pandemie. Ieftini ca braga, și unii și alții. Și toți dați la vrac prietenilor occidentali, în timp ce la noi blochezi tot, pui sechestru pe oameni și firme, în numele vieții.
Oameni și copaci, ultimele resurse ale României ajunse la cheremul liberalilor. Care nu dau doi bani pe viitorul țării, dar, cică, protejează viața oamenilor
Poate așa e bine, corect. Dar ceva nu înțeleg. Introduci stare de urgență, blochezi tot. Pui în pericol chiar sectoare industriale şi economice strategice de primă importanță. Motivul: să protejăm viața oamenilor. Logic, înțelegem, ne solidarizăm, acceptăm. Mulțumim că vă gândiți la oameni. Dar apar excepțiile şi asta mă nedumerește total.
Citește și: COVID-19 A PUS SISTEMUL MEDICAL ROMÂNESC PE CATAFALC! Sunt medicii militari mai buni decât cei civili?
Prima: „Ministerul german al Agriculturii a anunțat joi că a ajuns la un acord cu Ministerul de Interne pentru a permite unui număr de până la 40.000 de muncitori sezonieri în sectorul agricol să intre în țară în luna aprilie şi altor 40.000 în luna mai.”
Deci „mâna de lucru ieftină” de care au nevoie unele state puternice nu se mai supune regulilor generale. Pe ei ce, nu-i mai amenință virusul? Sper că statul german plătește niște garanții solide în caz de boală, lasă pensii grase urmașilor în caz de deces. Sau sunt doar carne de tun?
Ce asigurări au acești oameni? Dacă-i „vindem” organizat la nivel de stat poate le dăm şi garanții, asigurări la nivel de stat. Nu? E foarte important ca acești oameni să aibă acces la piața muncii, dar nu în orice condiții.
Doi: „Exploatarea pădurilor, o afacere în vremuri de pandemie – Peste 10.000 de avize date pentru transporturile de lemn„. E informație din martie. Sau: “În plină pandemie, jaful din păduri înflorește. Activiștii propun Guvernului o soluție radicală.”
De ce? Astea-s urgențele? Avem probleme cu transportul măștilor şi al materialelor de primă necesitate pentru aceste vremuri, nu şi cu transportul buștenilor? Buștenii au devenit o marfă strategică? De când?
De tăieri, mai bine tac: liniștea pandemiei pe cântec de „drujbă”.
Poate acum, în acest moment de cumpănă, când avem puterea de a lua decizii rapide şi importante pentru noi, pentru cetățeni, ar fi bine să protejăm ce a mai rămas din țara asta: pădurea şi oamenii. Ultimele noastre resurse încă neepuizate şi nevândute. Poate există o rațiune strategică inteligentă pe care eu nu o pricep. Dar dați-mi voie să mă îndoiesc profund. Am o vagă impresie că buștenii şi oamenii, „mâna de lucru ieftină”, sunt ultimele noastre resurse. Pe care le vindem pe doi lei. Mai ales acum când atenția este îndreptată în altă parte.
Poate ar fi momentul ca acum să oprim toate tăierile de pădure pentru o perioadă: măcar până ne revenim. Şi mai ales putem impune angajatorilor occidentali care importă „mână ieftină de lucru” să le ofere protecție, garanții şi asigurări solide pentru că acești oameni se supun unor riscuri enorme. Şi sunt tot ce avem mai de preț.