30.6 C
Buzău
joi, 24 iunie, 2021
joi, 24 iunie, 2021
30.6 C
Buzău
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Liberalismul a murit. Trăiască libertarianismul! O stafie bântuie printre ruinele liberalismului din România

ești aiciEDITORIALLiberalismul a murit. Trăiască libertarianismul! O stafie bântuie printre ruinele liberalismului din România
spot_img

Moare liberalismul? Întrebarea e legitimă, întrucât liberalii se află din nou la un moment de cotitură: premierul Cîțu, un „liberal” susținut de democrații din fostul partid al lui Băsescu, şi-a anunțat candidatura pentru șefia lor, la viitorul congres, împotriva președintelui Orban. Ambii au ambiții prezidențiale şi lupta s-a ascuțit. Istoria recentă ne arată că mai toate congresele PNL-ului cu o asemenea miză s-au încheiat cu câte o sciziune. Mai ales când „alegerile” liberalilor sunt comandate din altă parte. Astfel, acum, se pare că e vorba chiar de o dispariție – nu a partidului, ci a liberalismului.

Liberalismul plătește oalele sparte de fratele său, libertarianismul. Niciodată frate geamăn cu liberalismul, nici măcar din același tată, libertarianismul domină clasa noastră politică în defavoarea liberalismului. Primul vrea libertate bine înțeleasă, celălalt libertatea autoînțeleasă. Liberalismul crede în libertate ca un mijloc pentru realizarea unui scop mai mare decât suma voințelor individuale. Celălalt crede că libertatea individuală – și, implicit, tot ce decurge dintr-un astfel de „angajament” social – este singura valoare socială, indiferent de consecințele sale. Așa s-au născut de-a lungul celor treizeci și ceva de ani scurși de la revoluție, alianțe politice diforme, un fel de struțo-cămile, precum USL și „noul PNL”.

Între tradiția istorică și tranziția retorică

Să recapitulăm, însă, ultimele capitole trăite de liberalismul românesc. PNL s-a reînființat la 15 ianuarie 1990, prin Decizia Civilă nr. 4 a Tribunalului Municipiului Bucureşti, drept continuatorul Partidului Național Liberal întemeiat în 1875. Reuniți în casa lui Dan Amedeo Lăzărescu, vechi liberali care supraviețuiseră temniței comuniste, ori reveniți din emigrație după Revoluție, între care Sorin Botez. Radu Câmpeanu şi Nicolae Enescu au decis înființarea unui ”comitet de inițiativă”, ceea ce ulterior a dus la această înregistrare la tribunal. Cel mai tânăr participant la acea ședință era Călin Popescu Tăriceanu, fiul adoptiv al lui Amedeo Lăzărescu, ulterior președinte al PNL.

Citește și: Mincinosul Ciolacu: Peste 90% dintre liderii PSD nu au fost de acord cu deciziile lui Dragnea privind justiția. Iată-le, însă, pe Firea și Olguța, alături de Dragnea pe scena mitingului anti-justiție din Piața Victoriei

După rezultatul alegerilor din mai 1990, un grup de tineri, nemulțumiți de blocarea accesului la funcțiile din partid, între care şi Tăriceanu, alături de Horia Rusu și Dinu Patriciu, cărora li s-a alăturat şi ”veteranul” Dinu Zamfirescu au creat o primă sciziune, formând Partidul Național Liberal – Aripa Tânără.

Liberalii ”vechi” au avut o prestație discutabilă, participând la guvernare în guvernul Stolojan (octombrie 1991-noiembrie 1992). La alegerile din 1992 președintele Radu Câmpeanu, care scosese partidul din Convenția Democratică, a propus şi ca liberalii să-l aducă pe Regele Mihai candidat la președinție. Rezultatul a fost dezastruos, PNL nemaintrând în parlament.

Atunci, decizia de a părăsi CDR-ul (o eroare strategică) atrăsese după sine şi o nouă sciziune – desprinderea unui grup liberal, condus avocatul Nicolae Cerveni, care a rămas în Convenție. Acuzat în cele din urmă că a făcut ”jocurile FSN-ului”, Câmpeanu a pierdut puterea în partid, la ”congresul de reunificare” de la Brașov, din 28 februarie 1993 și facțiunile s-au reunit, sub Mircea Ionescu Quintus.

Pasul retragerii din Convenție a fost repetat de liberali în 2000, când erau conduși de Valeriu Stoica. Au participat la alegeri cu un nou ”prezidențiabil” anunțat peste noapte, Teodor Stolojan, ceea ce a scindat dreapta, dar a fost o decizie bună pentru ei: au obținut un număr satisfăcător de portofolii, spre deosebire de țărăniști, care au decontat singuri greșelile guvernării Convenției și au dispărut treptat de pe scena politică, nemaintrând în Parlament.

Citește și: EXCLUSIV! Petre Emanoil Neagu, Clanul Ciolacilor și Consiliul Județean Buzău. Cum a ajuns instituția buzoiană o afacere de famiglie a PSD Buzău. 99% dintre angajați sunt rude de gradul 1 sau 2

Pentru alegerile din 2004, liberalii au făcut o nouă alianță electorală (DA), cu Partidul Democrat, împotriva partidului lui Iliescu şi Năstase. În urma retragerii intempestive din cursa electorală a lui Teodor Stolojan, vicepreședintele PNL Călin Popescu Tăriceanu a devenit președintele liberalilor, iar co-președintele alianței, Traian Băsescu, candidatul și câștigătorul la prezidențiale a încercat ulterior să-şi substituie PNL-ul în platforma susținerii puterii sale personale.

S-a creat astfel o nouă sciziune în PNL, condusă de foștii președinți Stolojan şi Stoica, o ”platformă liberală” care s-a unit cu Partidul Democrat al lui Băsescu, formând Partidul Democrat-Liberal. În acest context, liberalismul devenea treptat mai degrabă o cheie retorică, decât o politică tradițională, ideologic asumată.

”Absorbțiile” care au vlăguit liberalismul

Marșul spre o ”reunificare” cu această sciziune liberală, absorbită de fapt în fostul FSN al lui Petre Roman a continuat. În martie 2009 Partidul Național Liberal și-a schimbat conducerea, în cadrul unui congres extraordinar. Călin Popescu Tăriceanu a pierdut alegerile, în favoarea lui Crin Antonescu, iar acesta din urmă a părăsit funcția în 2014, deși în mai 2012 obținuse guvernarea, în urma unei moțiuni de cenzură asupra guvernului Ungureanu, şi câștigase apoi alegerile parlamentare din decembrie același an. S-a întâmplat acest lucru sub asaltul vicepreședintelui PNL Klaus Iohannis, unul dintre promotorii ”reunificării liberale”, care susținea mai degrabă fuziunea cu PDL, partidul lui Traian Băsescu, decât o alianță împotriva acestuia.

Citește și: Consiliul Județean Buzău și clanurile mafiote din filiala locală a PSD. Buzăul ca o pradă

S-a rezolvat astfel şi problema succesiunii după „regimul Băsescu” şi Klaus Iohannis a reușit astfel o lovitură de forță, care l-a propulsat în 16 noiembrie 2014 în fotoliul de la Cotroceni. În 2014, în primăvară, PNL părăsise şi grupul liberalilor europeni, optând pentru afilierea la grupul popularilor – un vis care era tot al lui Traian Băsescu. Liberalii aveau primul lor președinte, dar prin fuziunea cu ”democrații”, unii (printre care m-am numărat şi eu) au spus că de fapt rămăseseră fără partid.

Într-adevăr, în opinia multor liberali „vechi”, după „fuziunea” cu foștii democrați ai lui Băsescu, cu doi co-președinți, Alina Gorghiu din partea PNL şi Vasile Blaga, din partea PD, cu Tăriceanu plecat din partid, spre a forma Alianța Liberalilor şi Democraților (ALDE), așa păreau să stea lucrurile. Democrații şi liberalii, cele două foste partide, nu s-au acceptat prea ușor. Apele au fost multă vreme tulburi şi au părut să se așeze abia din 17 iunie 2017, când în cadrul Congresului PNL desfășurat în Bucureşti, întrunind 3.518 voturi, Ludovic Orban a fost ales președinte al liberalilor.

Orban mai candidase fără succes la șefia PNL de trei ori: în 2002, 2009 şi în 2014, pierzând în fața lui Stolojan, a lui Crin Antonescu şi apoi a Alinei Gorghiu – ultima oară campania lui Orban fiind subminată de către… DNA. De fapt, sub aparențele „democrației interne”, partidul a fost, din 2014 începând, unul mai degrabă condus de sfori trase din afara lui. Situație din care nu a mai ieșit.

Liberalismul și ultimul liberal

În prezent, cei mai vocali susținători ai candidaturii premierului Florin Cîțu sunt liberalii proveniți din fostul Partid Democrat. „Finanțist” și „consultant economic” școlit prin America, cu un prim ”job” la Banca Noii Zeelande, s-a întors acasă şi a fost, nu se mai știe de cine, „scos” din pălărie și parașutat pe listele PNL, la alegerile din 2016. Ajuns senator, Cîțu nu are un trecut plin de ”cicatricile” luptelor politice, ca Orban. Dar are pe mână guvernul şi, iată, o susținere neașteptat de largă. Deși în urmă cu un an o discuție despre șansele lui la șefia Partidului Naţional Liberal ar fi părut mai degrabă o distopie, ieri a apărut pe treptele sediului liberal din Modrogan (sediul fostului PDL), cu o armată de susținători, majoritatea liberali proveniți din fosta formațiune condusă de Băsescu.

Citește și: Mihai Chirică, primarul Iașului: un spectacol grotesc, cu un actor PSD, în regia PNL

Declarațiile encomiastice nu au lipsit la lansarea lui Cîțu, un lider convenabil pentru toți – şi pentru oportuniștii partidului, şi pentru Iohannis. Ca să nu mai vorbim de Bruxelles, față de care „noul PNL” a dat uitării politica tradițională a partidului şi doctrina ”prin noi înșine”.

Fosta „băsistă” Raluca Turcan, cea despre care se spune că i-a luat mințile şi candidatura la președinție lui Teodor Stolojan în 2004, a fost printre cei mai vocali lideri, în susținerea lui Florin Cîțu. Ea declară, encomiastic: „Este nevoie de curaj în acțiunea politică pentru a produce o schimbare de substanță în România şi de aceea am decis să îl susțin pe Florin Cîțu în competiția pentru conducerea Partidului Naţional Liberal. Niciodată în ultimii 30 de ani, PNL nu a fost într-o poziție mai bună să schimbe România. Avem două trimestre de creștere economică, după o criză majoră de sănătate şi economică, pe care încă nu am depășit-o complet. Avem banii europeni din PNRR. Avem parteneriatul cu președintele Iohannis şi toată susținerea de la nivelul Uniunii Europene”. E clar, nu?

Candidatura lui Cîțu (o spune cu subiect şi predicat Raluca Turcan) s-a decis la Cotroceni şi Bruxelles.

Citește și: Mihaela Prodeus, o fostă șefă de piețe, a fost plasată de PNL în fruntea Centrului de Sănătate al STB. Peste 5.000 de euro lunar pentru noua directoare

În replică, Violeta Alexandru, fosta deținătoare a portofoliului lui Turcan în guvernul Orban scria pe Facebook: „Eu nu mi-aș face un proiect politic cu oameni care, de la momentul în care aveau nevoie de sprijin politic până ieri, fără să li se fi cerut, se gudurau până la exagerare, prin tot felul de promisiuni de loialitate”. O aluzie transparentă la Cîțu, firește. Și continuă: „Marile idei şi programe se pun în practică prin oameni. Votez Ludovic Orban la congresul din toamnă al PNL”.

Motivează că o face „din respect pentru alegătorii de dreapta” şi pentru Orban, „care a suferit politic pentru verticalitatea lui. Știu că înțelege schimbările şi că respectă mesajul de îmbinare a experienței cu noi perspective, mesajul de respect pentru cei care au tras pentru partid şi pentru România în cele mai grele momente, atunci când partidul decăzuse”.

Cîțu e sigur că va câștiga președinția partidului. A declarat pe treptele sediului din Modrogan: „Vă spun că voi câștiga. Nu există altă variantă”, a spus şi i-a invitat şi pe ceilalți liberali să facă parte din „echipa câștigătoare”. Dacă vor „la ciolan”, se înțelege. Toate atuurile sunt de partea lui, „jocurile au fost făcute”. Nu în partid, ci altundeva.

Pe aceleași trepte, Ludovic Orban a apărut singur. Dacă mai aveam îndoieli că liberalii sunt pe cale de dispariție, acum ele mi s-au spulberat. După congres, dacă lucrurile stau așa cum le-am descris, Partidul Naţional Liberal rămâne cu numele, iar liberalismul în România devine istorie.

Dacă vă plac materialele publicate, vă invităm să ne urmăriți și pe pagina noastră de Facebook.

- Reclama ta poate fi aici! -

spot_img

ATENȚIONARE

EXPRESS SUD-EST dorește ca acest site să fie un spațiu al discuțiilor civilizate, al comentariilor de bun simț. Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:
1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătură cu textul.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.
Abaterile repetate vor avea drept consecință interdicția accesului la aceasta facilitate a site-ului.

2 COMENTARII

  1. Pe astia ii intereseaza ciolanul! Ce vorbiti de liberalism, de doctrina!!! Le lipseste demnitatea, le lipseste coloana vertebrala, le lipseste calitatea de om! Un popor ieftin isi alege conducatori ieftini!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

TOPUL DE AZI

EDITORIAL

Liberalismul a murit. Trăiască libertarianismul! O stafie bântuie printre ruinele liberalismului din România

Moare liberalismul? Întrebarea e legitimă, întrucât liberalii se află din nou la un moment de cotitură: premierul Cîțu, un „liberal” susținut de democrații din fostul partid al lui Băsescu, şi-a anunțat candidatura pentru șefia lor, la viitorul congres, împotriva...

DE ACELAȘI AUTOR

ULTIMA ORĂ

Într-o zonă controlată la sânge de PSD, o presă independentă nu poate supraviețui decât cu sprijinul dumneavoastră. Pentru cine dorește să susțină acest proiect, un "LIKE" nu credem că o să coste prea mult. ARĂTAȚI LUMII CĂ VĂ PASĂ!
%d blogeri au apreciat: