sâmbătă, 8 februarie, 2020

Ai un pont? Sună-ne acum! Suntem tot timpul pe fază!

+40 755 977 819

1 C
Buzău
sâmbătă, 8 februarie, 2020

Guvernul Orban a căzut, trăiască anticipatele! Analfabetul Ciolacu, pe cai mari în PSD, ajutat de blatul cu liberalii. Cine câștigă și cine pierde dacă...

Guvernul Orban a căzut! Nu este o surpriză, însă, cu doar câteva ore înaintea votului la moțiunea de cenzură de miercuri, toate datele, informațiile...

Roșia Montană în UNESCO. Decizia PNL pune practic capăt unui proiect minier care ar fi adus 2,4 miliarde de dolari statului român şi ar...

Roșia Montană e „salvată” de ea însăși. Prin decizia guvernului Orban de a înscrie comunitatea pe lista pentru antecamera UNESCO se pune practic capăt...
BUZĂU Pătârlagele, pași mari către statutul său din acte. Schimbarea la față. Șantierele...

Pătârlagele, pași mari către statutul său din acte. Schimbarea la față. Șantierele şi proiectele lui Ion Gherghiceanu. Ce-au lăsat în urmă foștii primari din Pătârlagele

Roșia Montană în UNESCO. Decizia PNL pune practic capăt unui proiect minier care ar fi adus 2,4...

Roșia Montană e „salvată” de ea însăși. Prin decizia guvernului Orban de a înscrie comunitatea pe lista pentru antecamera...

Cutremure serioase în Vrancea și Marea Neagră! Când se preconizează că va veni următorul seism uriaș în...

Anii 2000 au adus câteva cutremure serioase în zona Vrancea, dar și în Marea Neagră! Chiar și azi noapte...

Marcel Ciolacu, impostorul de la vârful PSD. Conform certificatului utilizat de Ciolacu, în Buzău a existat revoluție....

Când a devenit Marcel Ciolacu luptător cu rol determinant în evenimentele din decembrie 1989? În decembrie 1989? Sau puțin...

TOPUL DE AZI

Roșia Montană în UNESCO. Decizia PNL pune practic capăt unui proiect minier care ar fi adus 2,4 miliarde de dolari statului român şi ar fi creat 2.300 de locuri de muncă

Roșia Montană e „salvată” de ea însăși. Prin decizia guvernului Orban de a înscrie comunitatea pe lista pentru antecamera...

Clanurile interlopilor din Brăila. O inedită hartă a zonelor de influență şi a afacerilor controlate de acestea

De la Revoluție încoace, municipiul Brăila şi-a consolidat an de an „reputația” de cel mai interlop oraș din România,...

Nicolae Marin, primul senator român care a renunțat la pensia specială. Soluția pe care o propune parlamentarilor

Nicolae Marin, un parlamentar din Galați, membru al Pro România, a renunțat la pensia specială printr-un act notarial autentificat....
GEORGE LIXANDRU
GEORGE LIXANDRUhttps://expresssud-est.ro/
Nu te întreba de ce ți-e dor de acasă – întreabă-te ce trebuie să faci ca să fii acasă şi pune-te pe treabă. Deoarece României îi trebuie oameni care SUNT acasă și plini de viaţă.

Trec prin Pătârlagele destul de des, dar scriu foarte rar despre acest orășel sărac, fără locuri de muncă, cu o geografie generoasă, dar neexploatată. O localitate care până de curând era doar o biată comună cu buletin de oraș și pe care investițiile o ocoliseră, banii pentru proiectele de dezvoltare ducându-se indubitabil spre mediul rural, conform unor directive stupide ale fostelor guvernări, iar Pătârlagele rămânând, spre dezamăgirea primarului Ion Gherghiceanu, tot o biată comună care, deși avea statut de oraș, abia se târa prin noroaiele tranziției de toate felurile: tranziția către democrație, tranziția către mai bine, tranziția către orașul visat.

Așa cum spuneam mai sus, oricine trecea până mai ieri prin Pătârlagele se întreba, chiar de la intrarea în oraș, de ce poartă localitatea acest titlu.

Citește și: Roșia Montană în UNESCO. Decizia PNL pune practic capăt unui proiect minier care ar fi adus 2,4 miliarde de dolari statului român şi ar fi creat 2.300 de locuri de muncă

Pentru a fi considerată oraș, o localitate trebuie să îndeplinească niște indicatori minimali de dezvoltare urbană. Spre exemplu, cel puțin jumătate din străzi trebuie să aibă canalizare, lucru care nu se întâmplă la Pătârlagele. Totodată, potrivit normelor, aici ar trebui să fie şi un spital. El există, doar că datorită bâlbelor la nivel guvernamental este privat, iar oamenii se tratează aiurea la Nehoiu ori la Buzău.

Legea nr 351 din 2001, pentru amenajarea teritoriului, spune că un oraș trebuie să aibă cel puțin 10.000 de locuitori. Trei sferturi din populație trebuie să lucreze în alte domenii decât agricultura şi în localitate trebuie să existe măcar 50 de locuri de cazare pentru vizitatori. În Pătârlagele trăiesc cu mult sub zece mii de oameni, majoritatea fermieri, iar în oraș abia de câțiva ani există câteva pensiuni. Chiar dacă nu îndeplinea condițiile impuse de lege, localitatea a fost declarată oraș, prin votul Parlamentului, în anul 2005.

Eșecul urbanizării se vede monstruos la Pătârlagele

În județul Buzău, dimensiunile eșecului urbanizării forțate se văd la orice pas în Pătârlagele, de exemplu. Localitatea (în trecut Pătârlagi), deși are doar 7.304 de locuitori, cu tot cu localitățile Calea Chiojdului, Crâng, Fundăturile, Gornet, Lunca, Mănăstirea și Mărunțișu, precum și satele Mușcel, Poienile, Sibiciu de Sus, Stroești, Valea Lupului, Valea Sibiciului și Valea Viei, apare în acte apare ca oraș, chiar dacă abia de aproximativ doi ani are o canalizare de doamne ajută și o rețea solidă de apă potabilă, pentru că de o alimentare cu gaze nici nu poate fi vorba. Ironia face că în Pătârlagele până și gunoiul este adunat de pe străzi de o firmă de salubrizare aparținând comunei alăturate, Cislău.

Aici, în Pătârlagele, au fost construite o duzină de blocuri, toate în perioada comunistă. Locatarii cresc găini şi rațe în magaziile din spatele blocurilor. Încălzirea se face la soba cu lemne. Cu toate acestea, taxele sunt la fel de mari ca la oraș. Şi salariile funcționarilor de la primărie au crescut, pe măsură, spun oamenii.

„Ca să câștige ei niște bani, tăticu, şi astea! Ăștia marii, fostul primar şi gașca lui, ca să fie mai mulți la primărie, să ia bani mai mulți că e oraș. Şi noi o ducem rău!”, spune apăsat unul dintre localnicii „de la blocuri”.

Pătârlagele, comuna cu buletin de oraș

Pătârlagele
„La timpul respectiv, Pătârlagele avea un primar cu relații la nivelul consiliului județean şi al prefecturii. Se învârteau niște afaceri. Le-a zis oamenilor: „Bă, noi de ce să nu fim oraș? Facem dracului ceva! Ne dezvoltăm! Nu s-a făcut nimic…””, e supărat Ion Gherghiceanu.

Așadar, până de curând, Pătârlagele era doar o biată comună cu buletin de oraș, pe care investițiile o ocoliseră, banii pentru proiectele de dezvoltare ducându-se indubitabil spre mediul rural, conform unor directive stupide ale fostelor guvernări, iar localitatea rămânând, spre dezamăgirea primarului Ion Gherghiceanu, tot o biată comună care, deși avea statut de oraș, abia se târa prin noroaiele tranziției de toate felurile: tranziția către democrație, tranziția către mai bine, tranziția către orașul visat.

Citește și: Cutremure serioase în Vrancea și Marea Neagră! Când se preconizează că va veni următorul seism uriaș în România. Detalii „cutremurătoare”!

Chiar și primarul Ion Gherghiceanu recunoaște că satul a devenit oraș deși nu merită. Transformarea s-a întâmplat dintr-o pură ambiție locală, exploatată la maxim de primarul de atunci Valeriu Sârbu, ne spune Gherghiceanu.

„La timpul respectiv, Pătârlagele avea un primar cu relații la nivelul consiliului județean şi al prefecturii. Se învârteau niște afaceri. Le-a zis oamenilor: „Bă, noi de ce să nu fim oraș? Facem dracului ceva! Ne dezvoltăm! Nu s-a făcut nimic…”, e supărat Ion Gherghiceanu.

Astfel, pe lângă majorarea taxelor şi impozitelor, localitatea a pierdut banii europeni pentru dezvoltare rurală. „Deci noi fiind acuma nici cal, nici măgar, nu putem nici să accesăm fonduri de dezvoltare rurală, că suntem oraș, dar nici oraș nu suntem, că dacă te duci cu un proiect acolo şi vede 2600 de locuitori zice „Du-te, mă, d-acilea! Ce oraș sunteți voi?””, ne mai zice amărât Ion Gherghiceanu.

Băncuța de la capătul podului. Fostele mari proiecte

Lucrurile au mers tot mai prost după „rebranduirea” satului Pătârlagele. Până şi primarul o recunoaște. Poate că de asta și ajunsese, anii trecuți, ca pe lângă pavelele din centru şi utilitățile de la liceul Radu Vlădescu, să adauge printre proiectele cu care se lăuda „construirea” unor băncuțe la capetele unor poduri din localitate.

Altfel, oricine trece prin Pătârlagele  are o dilemă: de ce a devenit comuna oraș? Cândva existau o fabrică de tricotaje și una de chirpici în zonă, care s-au închis după Revoluție. Astăzi, șomajul este în floare. Atunci, după ce a fost declarat oraș, în anul 2004, așteptările localnicilor au fost uriașe. Şi dezamăgirile pe măsură. „Ne gândeam şi noi la vremea respectivă că o să avem niște facilități. Noi am intrat cu titlul ca oraș, dar beneficiile au fost mai rele ca la comună”, ne mai spune Ion Gherghiceanu.

Citește și: Pătârlagele – comuna cu buletin de oraș. Ori despre cum plătesc pătârlăgenii taxe de oraș, însă duc o viaţă ca la ţară, iar râul Buzău le trage apa la closet când plouă la munte şi se umflă în albie

Dacă este să privim logic, din aprilie 2004, satele din jurul orașului Pătârlagele au devenit, teoretic, cartiere. Aminteau, însă, mai degrabă de Evul Mediu. Zona Mușcel – sau, mai degrabă, cătunul Mușcel – e formată din circa o sută de locuințe, răsfirate pe un deal. Iarna, oamenii se tem că vor fi luați pe sus cu tot cu case, așa de tare bate vântul aici. Despre canalizare ori asfaltare nici nu putea fi vorba până anii trecuți.

„Perioada 2007-2013 a fost o perioadă în care orașele noi formate şi celelalte orașe mici şi mijlocii nu prea am avut acces pe tot ce a însemnat accesarea de fonduri europene”, spune Ion Gherghiceanu.

„Nici nu putem, însă, să ne mai gândim la ideea de a ne reîntoarce la statutul de comună, deoarece, de acum fondurile se îndreaptă spre localitățile mici. Şi să ne întoarcem la ce? Am pierdut o dată când am devenit oraș şi acum devin comună? Şi fondurile, pentru cine sunt? Pentru orașele mici! Pierd iarăși?”, se întreabă și ne întreabă primarul din Pătârlagele. Și are dreptate. Deoarece, abia în urmă cu doi ani locuitorii din Pătârlagele au început să aibă și partea lor de avantaje ca oraș.

Schimbarea la față

Astfel, azi, Ion Gherghiceanu se poate lăuda pe bune cu  o rețea modernă de alimentare cu apă şi un sistem de canalizare bine pus la punct. Toate acestea, prin proiectul care s-a derulat în colaborare cu Compania de Apă Buzău. Printr-un program de investiții în valoare de peste 48 de milioane de lei peste o mie de gospodării din satele Crâng şi Muscel vor beneficia de sistemul de canalizare.Pătârlagele

Per ansamblu, investiţiile s-au concretizat în construirea a trei foraje noi şi a unei stații de tratare a apei potabile, reabilitarea stației de pompare, construirea unei aducțiuni pe o distanță de 4,5 kilometri, construirea unui rezervor în satul Mușcel, extinderea rețelei de alimentare cu apă cu 12,2 kilometri, construirea unei stații de pompare a apei potabile, extinderea rețelei de canalizare cu 14,5 kilometri, construirea a 14 stații de pompare a apei uzate, precum şi reabilitarea stației de epurare.

Citește și: Calvini, comuna care trăiește din alocația copiilor. Ori despre cum „tinde” o comună buzoiană să devină republică, iar țiganii din localitate, chiar dacă au vile, mașini de lux aduse de afară și bani fără număr în conturi, primesc ajutoare sociale, deși nu muncesc

„A fost vorba despre un proiect cofinanțat prin POS Mediu, care a vizat îmbunatățirea calității mediului şi a standardelor de viaţă a populației prin creșterea accesului la servicii moderne de apă şi canalizare”, ne zice cu mândrie primarul. Aceeași mândrie o ghicim în vocea lui și când ne vorbește despre grădinița cochetă, cu aere justificat europenești, construită de curând la Mușcel.

Tot anul acesta, autoritățile locale din Pătârlagele intenționează să continue şi programul de asfaltare a drumurilor. Este vorba despre reabilitarea a circa 2,3 kilometri spre Sibiciu de Sus şi circa un kilometru spre Valea Viei. „Ne dorim să avem drumuri bune şi să ne modernizăm. Asfaltarea celor trei kilometri de drum costă în jur de 10-12 miliarde de lei vechi, bani pe care îi va plăti primăria”, ne mai spune Ion Gherghiceanu.

500 de miliarde de lei vechi accesați pentru dezvoltarea orașului Pătârlagele

Chiar dacă modificarea statutului administrativ – de la comună, la oraș – a luat prin surprindere administrația locală la momentul 2004, sub conducerea primarului Ion Gherghiceanu proiecția edilitară legată de mobilările urbanistice „trădează” preocuparea edilului pentru o imagine a orașului Pătârlagele cât mai aproape de statut şi, nu în ultimul rând, pentru ridicarea nivelului de trai în toate comunitățile aparținătoare.

Citește și: Șantierul celui mai scump pod din România lasă în urmă găuri uriașe. Cum arată zona dintre Brăila și Galați unde va fi construit podul ce va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea și care va costa circa 500 milioane de euro

Cu finanțare de la Guvernul României, a fost implementat un proiect în valoare de 40 de miliarde de lei vechi pentru asfaltare de drumuri de interes local. Cu alte 40 de miliarde de lei vechi, de data aceasta bani europeni, primarul Gherghiceanu a finalizat un proiect de extindere şi reabilitare a rețelelor de apă şi canalizare în orașul Pătârlagele.

Un capitol important în planurile primarului Ion Gherghiceanu, a fost orientat către atragerea de fonduri europene, de altfel un deziderat la nivel național. Nouă proiecte au deja aprobarea Comisiei Europene şi se află în faze incipiente de demarare a lucrărilor. Spectrul este divers: de la reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă – o investiție în valoare de 300 de miliarde de lei vechi, aprobată , la extinderea şi dotarea unităților de învățământ, cum este cazul școlilor din satele Mărunțișu, Valea Lupului şi Crâng.

Prin GAL „Valea Buzăului”, proiect european în valoare de 46 de mii de euro, va fi posibilă dotarea cu echipamente IT şi comunicații, în scopul eficientizării actului administrativ în orașul Pătârlagele. Un proiect european, în valoare de 44 miliarde de lei vechi, este folosit pentru restaurarea, consolidarea  şi introducerea în circuitul turistic a bisericii monument de la Sibiciu de Sus.

Reabilitarea infrastructurii pe învățământ

Două proiecte, semnate încă din anul 2018, vor avea finanțare de la Guvernul României şi se vor finaliza cu ridicarea unui atelier școală, în cadrul Liceului Tehnologic Pătârlagele, în valoare de 6,4 miliarde de lei vechi, şi reabilitarea şi modernizarea atelierului existent, cu finanțare în valoare de 8,2 miliarde de lei. Un proiect PNDL este realizat în proporție de 80% şi a presupus construirea unei grădinițe cu program prelungit, cu patru săli de grupă, în valoare de 12 miliarde de lei vechi. Nu în ultimul rând, alte 57 de miliarde de lei vechi, pe un proiect PNDL, vor fi folosite pentru modernizarea străzilor în orașul Pătârlagele.

Regularizarea pârâului Muscel

În planurile primarului de la Pătârlagele intră şi construirea unui pod peste pârâul Valea Sibiciului, la Drăgănoi, și regularizarea pârâului Muscel, deși fondurile destinate acestui proiect sunt, în prezent, sistate.

Pătârlagele

„Este foarte important să demarăm lucrările de regularizare a pârâului Muscel, în condițiile în care ar ajuta la asigurarea unor zone cu locuințe. În aceste zone există un risc mare de alunecări de teren”, a precizat primarul Ion Gherghiceanu.

În loc de epilog

Așadar, la plecarea din Pătârlagele, avem motive să împărtășim mândria primarului Ion Gherghiceanu: orașul a reușit să facă pasul la care facem referire în titlul reportajului. În altă ordine de idei, statisticile recente susțin o singură concluzie: în România, 35 de municipii şi 215 orașe cu o populație sub 25.000 de locuitori nu au atins încă indicatorii de urbanizare minimi din lege. Țara noastră este în continuare, cu sau fără noi orașe peste noapte, statul european cu cea mai mare populație în mediul rural. Iar Pătârlagele începe să se detașeze frumos de rural.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un „Like”, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Ți-a plăcut articolul? Scrie un comentariu!

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

sâmbătă, 8 februarie, 2020
Buzău
cer fragmentat
1 ° C
1 °
1 °
31 %
1.5kmh
75 %
sâm
0 °
Dum
5 °
lun
6 °
mar
9 °
mie
11 °

EDITORIAL

Guvernul Orban a căzut, trăiască anticipatele! Analfabetul Ciolacu, pe cai mari în PSD, ajutat de blatul cu liberalii. Cine câștigă și cine pierde dacă se ajunge la alegeri parlamentare anticipate

Guvernul Orban a căzut! Nu este o surpriză, însă, cu doar câteva ore înaintea votului la moțiunea de cenzură de miercuri, toate datele, informațiile și gesticulația politică arătau că există premisele căderii Guvernului Orban. PSD-ului îi lipsea un singur vot, iar dacă Pro România intra în joc – ceea ce s-a și întâmplat în final - șansele moțiunii creșteau...

NEWS

Pătârlagele, pași mari către statutul său din acte. Schimbarea la față. Șantierele şi proiectele lui Ion Gherghiceanu. Ce-au lăsat în urmă foștii primari din...

Trec prin Pătârlagele destul de des, dar scriu foarte rar despre acest orășel sărac, fără locuri de muncă, cu o geografie generoasă, dar neexploatată....

Guvernul Orban a căzut, trăiască anticipatele! Analfabetul Ciolacu, pe cai mari în PSD, ajutat de blatul cu liberalii. Cine câștigă și cine pierde dacă...

Guvernul Orban a căzut! Nu este o surpriză, însă, cu doar câteva ore înaintea votului la moțiunea de cenzură de miercuri, toate datele, informațiile...

Guvernul Orban a picat! Să sperăm că și circarii din Parlament își vor face bagajele cât de curând

Guvernul Orban a picat după ce moțiunea de cenzura depusă de PSD a fost votată azi în Parlament. După atacuri la persoană, discursuri dănciliste...

Roșia Montană în UNESCO. Decizia PNL pune practic capăt unui proiect minier care ar fi adus 2,4 miliarde de dolari statului român şi ar...

Roșia Montană e „salvată” de ea însăși. Prin decizia guvernului Orban de a înscrie comunitatea pe lista pentru antecamera UNESCO se pune practic capăt...

Pecheziții la un club de noapte din Caracal unde mai multe minore erau forțate să se prostitueze. 15 persoane vor fi audiate la sediul...

Opt percheziții au loc în această dimineață în Argeș și Olt la suspecți bănuiți că au racolat minore și le-au forțat să se prostitueze...

un hohot de râs
oameni pamflet

Contribuția ta lunară poate face diferența pe termen lung. Donează 2 euro lunar prin SMS la 8844 cu textul SALVEZ.

S-ar putea să-ți placă și:
EXPRESS SUD-EST

ÎMPREUNĂ CONSTRUIM JURNALISMUL DE CARE ROMÂNIA ARE NEVOIE!

Ai citit acest articol deoarece niște ziariști idealiști s-au încăpățânat să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. EXPRESS SUD-EST este o publicație care se autofinanțează din publicitate și din donațiile cititorilor. Ne poți susține.

Într-o zonă controlată la sânge de PSD, o presă independentă nu poate supraviețui decât cu sprijinul dumneavoastră. Pentru cine dorește să susțină acest proiect, un "LIKE" nu credem că o să coste prea mult. ARĂTAȚI LUMII CĂ VĂ PASĂ!