miercuri, 3 martie, 2021
5.6 C
Buzău

REGIUNEA DE SUD-EST A ROMÂNIEI, LA COADA CLASAMENTULUI PRIVIND COMPETITIVITATEA REGIONALĂ ÎN UE

EXPRESS SUD-EST LA ZI Social REGIUNEA DE SUD-EST A ROMÂNIEI, LA COADA CLASAMENTULUI PRIVIND COMPETITIVITATEA REGIONALĂ ÎN...

REGIUNEA DE SUD-EST A ROMÂNIEI, LA COADA CLASAMENTULUI PRIVIND COMPETITIVITATEA REGIONALĂ ÎN UE

NEWS

  • asta arată Indicele Regional al Competitivității (IERC), un instrument care măsoară din trei în trei ani factorii majori ai competitivității, pentru toate regiunile europene • REGIUNEA DE SUD-EST A ROMÂNIEI, adică județele Brăila, Buzău, Constanţa, Galați, Tulcea şi Vrancea, punctează chiar mai slab decât Guyana, teritoriu sud-american al Franței

REGIUNEA DE SUD-EST A ROMÂNIEI, LA COADA CLASAMENTULUI

Uniunea Europeană are 268 de regiuni, iar REGIUNEA DE SUD-EST A ROMÂNIEI, adică județele Brăila, Buzău, Constanţa, Galați, Tulcea şi Vrancea, ocupă penultimul loc în ceea ce privește competitivitatea regională, mai exact locul 267.

Citește și: Dezastrul proastei administrări a învățământului românesc: Școlile din Galați, sub imperiul discriminării, ignoranței și suspiciunii că anumite servicii medicale ar fi raportate fictiv și ar fi decontate unor medici de familie în baza unor protocoale favorizante

O spune Comisia Europeană prin Indicele Regional al Competitivității (IERC), un instrument care măsoară din trei în trei ani factorii majori ai competitivității, pentru toate regiunile europene, notează g4media.ro. Indicele ia în calcul parametri precum inovația, complexitatea mediului de business, infrastructura, inovarea, mărimea pieței, sănătatea, educația etc.

Potrivit noile date, făcute publice pe 7 octombrie, la Bruxelles, REGIUNEA DE SUD-EST A ROMÂNIEI punctează chiar mai slab decât Guyana, teritoriu sud-american al Franței, aflată pe al treilea cel mai slab loc. Dintr-un punctaj total de 100 puncte, județele Brăila, Buzău, Constanţa, Galați, Tulcea şi Vrancea au reușit să acumuleze doar 5,35 puncte.

La nivel național, cea mai competitivă regiune este București-Ilfov, urmată de Vest, care sunt şi singurele aflate peste media națională, trasă radical în sus de capitală. Clasamentul continuă cu Nord-Vest, Sud-Muntenia, Centru, Sud-Vest, Nord-Est şi Sud-Est.

Citește și: La ce ne trebuie Ludovic Orban premier?

Regiunea București – Ilfov se clasează pe locul 151 din 268 de regiuni, fiind singura care trece de media europeană de 50 de puncte, dar este departe de alte capitale din Europa Centrală şi de Est, precum Varșovia, Praga sau Bratislava. Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), din care face parte şi Clujul, se situează pe locul 246 din totalul celor 268 de regiuni europene. Comparativ cu anul 2010, când a fost realizat prima dată IERC, Nord-Vestul a pierdut în acest clasament în fața regiunii Vest, cu centrul la Timișoara. Regiunea de Vest a trecut în față încă din 2016, şi de atunci se distanțează.

La nivelul Uniunii Europene, pe primul loc în clasamentul competitivității regionale se află Stockholm (Suedia), cu maximul de 100 de puncte, urmat de Londra (UK) şi Utrecht (Olanda).

Citește și: Dan Barna cel Fericit. Adevărul despre afacerile liderului USR desfășurate în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea. Despre cum șeful partidului care a inițiat campania #FărăPenali este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE

Potrivit anunțului oficial, rezultatele din 2019 ale IERC confirmă un model policentric, cu o bună performanță a majorității capitalelor şi regiunilor cu orașe mari, în vreme ce alte regiuni din aceleași țări obțin scoruri mult mai slabe. Este cazul Bulgariei, exemplificat de oficialii europeni, dar şi cel al României, care are o situație similară.

Evenimentul anual al IERC adună oficiali locali şi regionali, reprezentanți ai administrațiilor orașelor, precum şi experți şi universitari, pentru a discuta cele mai bune practici şi schimbul de cunoștințe în domeniul dezvoltării regionale şi urbane.

Industria buzoiană este la pământ

Din punctul de vedere al producției industriale, primele șapte luni ale anului nu s-au ridicat nici pe departe la înălțimea așteptărilor, în condițiile în care, la nivel național, s-a înregistrat o oarecare revigorare a activității economice.

Citește și: Cameleonul Victor Ciorbea, unul dintre ce mai mari beneficiari ai amnistiei fiscale dată de PSD. Lui și soției sale, Lacrima, le-a fost ștearsă peste 70% din datoria la Fisc, pe impozite neplătite de 10 ani

Potrivit informațiilor furnizate de Direcția Regională de Statistică Buzău (DRS), producția industrială realizată în luna iulie 2019 de un eșantion reprezentativ de 162 de unități economice cu profil industrial din județ a fost mai mare cu 3,6% decât producția realizată în luna iunie, dar cu 18,5 % mai mică decât producția industrială realizată în luna iulie 2018.

Totodată, producția industrială realizată în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2019 a fost mai mică – în termeni reali – cu 12,4% față de cea realizată în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Lucrurile stau la fel de prost şi în ceea ce privește cifra de afaceri din industrie. Potrivit statisticilor, cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie – realizată de un eșantion format din 68 de unități de profil – a fost, în luna iulie 2019, în valoare de 110,1 milioane lei, cu 33,6 milioane lei mai mică decât cifra de afaceri realizată în luna iunie (scădere de 23,4%). Comparativ cu realizările din iulie 2018, cifra de afaceri realizată în iulie a.c. a fost mai mică cu 4,4%.

Sursa citată precizează, totodată, că, în primele șapte luni ale anului, cifra de afaceri din industria buzoiană a fost de 592,3 milioane lei, mai mică cu 26,4% față de aceeași perioadă a anului trecut (când a fost înregistrată o cifră de afaceri mult superioară, de 804,3 milioane lei).

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un „LIKE” pe pagina noastră de Facebook.

Florin Cîțu, viitorul premier, un elev mediocru

Florin Cîțu este premierul desemnat de coaliția PNL-USR-PLUS-UDMR. El va fi propus premier de coaliție la următoarele consultări de la Cotroceni. Șefia Camerei Deputaților...

PNL, DE DOI BANI SPERANȚĂ

Vine martie cu mâzgă și noroaie pur autohtone, iar ceața ne răscolește toate rănile căpătate în ultimii treizecișiunu de ani. Să ningă dacă e să fie, nicio criză nu ne mai afectează de mult, ne-am obișnuit să tot primim, pentru voturile noastre, de doi bani speranță, să trecem suferind prin fiecare iarnă,  învățând din suferințe prin primăvară, memorând suferințele vara şi schimbându-le cu altele, mai noi sau mai vechi, toamna. Citește și: Primăria municipiului Buzău lansează jocul „Găsește Tomalăul“ Iarna stă...