miercuri, 13 noiembrie, 2019

Ai un pont? Sună-ne acum! Suntem tot timpul pe fază!

+40 755 977 819

11 C
Buzău
miercuri, 13 noiembrie, 2019
  • ACTUALITATE
  • LA ZI
  • SPECIAL
  • POLITICĂ
CARICATURĂ DE POLITICIAN Dan Barna cel Fericit. Adevărul despre afacerile liderului USR desfășurate în algoritmul...

Dan Barna cel Fericit. Adevărul despre afacerile liderului USR desfășurate în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea. Despre cum șeful partidului care a inițiat campania #FărăPenali este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE

Didi Băjenaru, individul care i-a spus Vioricăi Dăncilă că este noua Regina Maria, este milițian de profesie....

Didi Băjenaru, milițian de profesie, a condus în ianuarie 2012 manifestațiile din Focșani pentru înlăturarea Guvernului Boc. El are...

Cumpănașu, „revoluționarul” branșat la contractele cu statul. Candidatul „anti-Sistem” a câștigat salarii uriașe de pe urma...

Apare pe sticlă și ne vorbește despre sistem, critică corupția, clasa politică, numai că Alexandru Cumpănașu, candidat la Cotroceni,...

Cui predă PSD puterea? Amante, fini, nepoți, rude de toate gradele, foste soții ori foste amante de...

Consilierii miniștrilor, amante, fini, nepoți, rude de toate gradele, foste soții ori foste amante de politicieni aflați încă la...

TOPUL DE AZI

Matei Păun, „bancherul de investiţii“ al USR, face apologia regimului Putin. Așa se explică linșajul media al opozanților, practicat de userist-plusiști

Merită citit interviul cu Matei Păun, „bancherul de investiţii“ al USR, publicat de vice.com. Matei Păun face apologia regimului...
LUMINIȚA CÂMPEAN
LUMINIȚA CÂMPEANhttps://expresssud-est.ro/
Schimbarea este legea evoluției umane. De aceea, cei care rămân încremeniți în trecut sau prezent, sunt sigură că vor rata viitorul.

„Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro“, scrie site-ul de investigații Rise Project într-un material în care se mai afirmă că “şeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude şi conflicte de interese cu fonduri UE”.

Materialul a fost publicat în ziua în care Dan Barna, liderul USR, a mers la Cotroceni la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis pentru desemnarea unui nou premier. Iată articolul integral:

ADEVĂRUL DESPRE DAN BARNA

Câteva contraste:

  • Antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro
  • Prezidențiabilul vrea să-i întoarcă pe români în țară, dar și-a consolidat cariera pe seama unora nevoiți să plece
  • Opozantul și-a dirijat afacerile în algoritmul de încredere al pesedistului Dragnea: bani publici pentru prietenii de școală
  • Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE
  • La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie
Citește și: ÎPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, spectacol rușinos la Focșani, unde l-a decorat pe Marian Oprișan și i-a cântat „Vrednic este”. Ciprian este unul dintre înalții prelați care figurează pe lista neagră a incompatibililor BOR. Detalii năucitoare

Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine.

Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire.

Regulile erau clare

Finanțate de UE în spiritul coeziunii, afacerile sociale se află la intersecția sectorului de antreprenoriat cu cel non-profit, funcționând pe principiul reinvestirii profitului și utilizând excedentele în scopuri sociale.

Sistemul este următorul: banii vin de la Comisia Europeană la beneficiarul fondurilor, în cazul nostru Consiliul Județean (CJ) Alba, care adăuga și o mică cofinanțare. Apoi fondurile sunt distribuite înspre parteneri, printre care și coordonatorul regional de proiecte, adică firma lui Barna și a partenerului său, Dragoș Jaliu. De aici ajung spre întreprinderile sociale.

Citește și: Răhățeala din PSD: Cuscra lui Paul Stănescu zburată de la ISJ după ce fiică-sa l-a înșelat pe fiul politicianului cu vărul și a rămas gravidă

Raportările și decontările urmează circuitul invers. Firma are obligația să verifice ce și cum s-a cheltuit, CJ Alba să pună parafa, iar organismul intermediar OIR POSDRU să monitorizeze tot ce s-a mișcat. Verificarea finală o face structura centrală de la minister.

Atenția maximă se concentrează în primul an, cel de implementare, atunci când este subvenționată întreprinderea socială. Angajații vulnerabili mai trebuie păstrați minimum un an, cel de sustenabilitate.

Proiectele îngropate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG s-au numit “Punți Comunitare” (social), “SES-am Deschide-te” (social) și “Biblioteca Bunelor Practici” (antreprenorial), iar aceasta e povestea lor.

În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister.

L-a avut asociat pe Dragoș Jaliu, 50 de ani, conferențiar la SNSPA, unde predă chiar cursul de Managementul proiectelor și programelor internaționale – Dezvoltare regională și fonduri structurale.

DAN BARNA ȘI CRONICA UNUI EȘEC ANUNȚAT

O primă afacere socială pe bani europeni a apărut la Sebeș, Alba, în 2011. Era un centru de copiere, fotografie și design computerizat, înființat în cadrul asociației “Trebuie”, axată pe servicii pentru persoanele cu dizabilități multiple. De la care au și venit doi angajați. Plus o studentă și un pensionar.

Managerul structurii a fost desemnat Alex Scheau, absolvent de facultate. Poartă dintotdeauna proteză auditivă la ambele urechi și avea pe atunci 37 de ani.

33 împlinise și Ozsvath Zsolt, asistentul lui Alex. Lui îi lipsește un antebraț. Provine dintr-o casă de copii.

Părea jobul vieții. Li se dădea o afacere pe mână și mai erau și plătiți pentru asta cu 2300 de lei lunar, timp de aproape trei ani, cum prevedea contractul. N-aveau experiență în domeniul fotografic, dar s-au școlit rapid, pe banii lor.

Cât despre cursul de antreprenoriat, l-a asigurat Dan Barna, partenerul Consiliului Județean în proiect.

Dan Barna, la unul dintre cursurile de perfecționare ținute la Pensiunea Mama Cozonacilor din Bran, în mai 2012. FOTO: Arhiva personală - Alex Scheau

Alex Scheau (S) și Dan Barna, la unul dintre cursurile de perfecționare ținute la Pensiunea Mama Cozonacilor din Bran, în mai 2012. FOTO: Arhiva personală – Alex Scheau

Certificatul lui Oszvath Zsolt semnat de Dan Barna

Certificatul lui Ozsvath Zsolt semnat de Dan Barna

“Barna mi s-a părut cel mai de treabă. Învăța autoritățile publice. Le arăta cum să atragă fondurile, ținea interfața, părea implementarea lui”, își amintește Alex Scheau.

Citește și: Cameleonul Victor Ciorbea, unul dintre ce mai mari beneficiari ai amnistiei fiscale dată de PSD. Lui și soției sale, Lacrima, le-a fost ștearsă peste 70% din datoria la Fisc, pe impozite neplătite de 10 ani

Dan Barna chiar era coordonatorul regional al proiectului, iar oamenii l-au perceput ca pe un soi de consilier al autorităților din Alba.

“El trebuia să ne îndrume în implementare, să ne ofere suport pentru a dezvolta afacerea. Era responsabil, printre altele, și de întreprinderea noastră”, adaugă Ozsvath Zsolt.

Cu sediul amenajat în clădirea asociației “Trebuie”, s-au pus entuziasmați pe tipărit materiale de promovare, dar au realizat repede că nu pot rezista pe o piață competitivă cu echipamentele achiziționate în proiect.

Alex Scheau comprimă lipsurile așa: “Mergi la o nuntă, trebuie un aparat foto. Pe lângă ăla, mai iei două-trei obiective, niște filtre. (…) Dar și acel aparat, ni-l luau cei de la Consiliul Județean și nu-l mai vedeam, uneori și câte patru luni. Apoi, faci un afiș, îl vrei pe toată pagina, dar constați că nu ai totuși cea mai bună imprimantă, cel mai bun copiator, că nu merge culoarea până-n capăt.”

Cu toate astea, în primul an, au meșterit calendare, pliante, postere, fotografii de la evenimente oficiale, până și suporturi de curs. Prestau însă într-un circuit închis, pentru diferite evenimente ale CJ Alba. Lor le mergeau salariile din proiect, dar întreprinderea cea nouă nu încasa nimic. Echipamentul depășit și serviciile pro bono (nu contra cost, așa cum proiectul cerea și cum învățaseră la cursuri) deschideau drumul către falimentul deplin.

Ceea ce au reclamat sistematic la instituție.

Dan Barna

Alex Scheau (bluză albastră) și Ozsvath Zsolt (bluză portocalie) la Târgul Grădinarului din Alba Iulia, în 2012.

La CJ Alba, Magdalena Bene, șefa desemnată pe proiect, învățase meserie de la Barna. Numai că le respingea din fașă orice inițiativă și îi punea să promoveze alte activități din programul european. Iar dacă afacerea nu merge, le-a spus ea atunci, predați echipamentul asociației “Trebuie”!

“Nici nu s-a născut proiectul, că era deja avortat. După ce am văzut o fișă de achiziții, am știut ce se întâmplă, de fapt. Erau niște prețuri enorme”, reține Ozsvath Zsolt.

Dan Barna (centru), Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba( în stânga față de Dan Barna), Magdalena Bene (dreapta) și Martin Balogh, Fundația Civitas (în stânga Magdalenei Bene) la o întâlnire din 2011.

Dan Barna (centru), Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba( în stânga față de Dan Barna), Magdalena Bene (dreapta) și Martin Balogh, Fundația Civitas (în stânga Magdalenei Bene) la o întâlnire din 2011.

Au rămas angajați la Consiliul Județean până când s-a încheiat perioada contractului și au predat gestiunea cu un gust amar. Simțeau că sunt singurii care și-au dorit afacerea sustenabilă.

UITE BANII, NU-I DOSARUL

Euroîntreprinderea lui Alex și Zsolt face parte dintr-un proiect amplu de incluziune socială pe piața muncii a persoanelor vulnerabile și cu dizabilități” – prin înființarea a cinci centre de consiliere profesională și trei întreprinderi sociale.

Finanțarea totală: 3,5 milioane de euro. Grosul s-a dus pe consiliere, burse pentru elevi și studenți, cursuri, salariile experților. Proiectul în sine a fost derulat de CJ Alba, condus de liberalul Ion Dumitrel, împreună cu Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj.

Și e primul parteneriat public în care a intrat Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania lui Dan Barna și a asociatului său dintotdeauna, Dragoș Jaliu. Ei răspund. Le-a revenit o felie de 250 de mii de euro ca să administreze proiectul regional în numele CJ Alba.

Or asta înseamnă că trebuiau să instruiască șefii noilor entități, să le evalueze periodic eficiența, să participe la ședințe lunare, protocoale, conferințe. Reiese din contract.

De ce Dan Barna?

“Zece ani experiență de lucru cu Comisia Europeană. Fusesem monitor, auditor în toate proiectele, foarte multe în țară. Când am creat firma, am dezvoltat și un produs care ne-a ridicat. Un training, un curs de management, la momentul acela cel mai bun din România, fără discuții”, ne lămurește el.

Așa a cunoscut-o pe doamna Magdalena Bene de la CJ Alba: “A venit la un curs, i-a plăcut foarte mult și a zis: hai și la noi. E un manager puternic. A reușit să țină partea asta de proiecte sociale ale CJ, la modul cel mai… Partea de achiziții, cum a organizat, nu am avut niciun fel de rol.”

Dan Barna participă la inaugurarea unuia dintre centrele din județul Alba în 2012

Dan Barna participă la inaugurarea unuia dintre centrele din județul Alba în 2012

Când s-a încheiat complet povestea, Alex Scheau a plecat la muncă în Germania, unde lucrează și acum în trei schimburi, dar Ozsvath Zsolt s-a dus glonț la DNA Alba.

În 2017, procurorii încep urmărirea pentru deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu, dar clasează o parte din speță în aprilie 2018. Nu stabilesc criterii obiective pentru prețurile echipamentelor achiziționate, deci n-au suspiciuni legate de supraevaluări.

DNA  miroase totuși ceva, când descoperă documente false sau inexacte în atribuirea contractelor din proiectul regional. Două firme recunosc că au participat formal la procesul de selecție, favorizând astfel oferta câștigătorului, dar dosarul e clasat în martie 2019. 

DOCUMENT

Dan Barna cel Fericit

Dan Barna cel Fericit

Dan Barna cel Fericit

Câștigătorul licitației, Infogrup din Alba Iulia, care a livrat copiatoarele și altă aparatură pentru centrul din Sebeș, înghite demult bani publici. Din peste 4100 de contracte obținute prin încredințare directă, doar cele cu CJ Alba depășesc 1,3 milioane de lei. SRL-ul aparține unor afaceriști locali (Cristian Bintințan & Călin Beldeanu) și mai intermediază tehnică la prefectură, jandarmerie, parchete, primării, școli și unități militare din județ. Cele mai multe achiziții directe sunt cu Poliția (721).

Dan Barna cel Fericit

Dan Barna cel Fericit

La Sebeș, Infogrup a livrat pe bani europeni de 70.353 lei. Oferta lor a bătut aparent alte două aproape identice (Tomsoft & InfoDSC), ai căror reprezentanți s-au declarat ulterior paravane la procuratură. I-am căutat și noi. Primul nu-și mai amintește, celălalt a închis imediat telefonul. Cert e că prețurile au fost supraevaluate și de trei ori.

Dan Barna cel Fericit

Din partea Consiliului Județean, a supervizat Magdalena Bene, instruită temeinic chiar la firma lui Barna. Prima ei diplomă datează din 2007, anul aderării, când tandemul Barna & Jaliu tocmai se lansase în consultanță pe fonduri structurale.

A doua diplomă o atestă ca manager de proiect, funcție deținută apoi la Alba, cu nota 10 acordată frumos de firma lui Dan Barna. Femeia a obținut-o în 2009, ca să lucreze tot cu Barna.

Am deranjat-o, chiar dacă a ieșit la pensie de curând, dar n-a vrut să ne dea interviu oficial, ci doar un comentariu politic: “De ce nu mergeți prin țară să vedeți câte întreprinderi mai sunt? Din cauza PSD, nu mai funcționează nimeni. Ăștia sunt niște tineri care au vrut să facă ceva. De Dan Barna, niciodată,  dar niciodată, nu o să pot spune un cuvânt rău. Am doar stimă și respect pentru acest om.”

ADIO, UTILAJE

Magdalena Bene s-a mai ocupat de o întreprindere socială, înființată în același proiect european, numită Servicii de curățenie și amenajare spații verzi. Achizițiile au fost consistente și aici: utilaje de tâmplărie, mașini agricole, de tuns gard viu, motocositoare, calculatoare, mașini.

Singurul angajat, Adrian Roșiu, nu are dizabilități. Și era propriul său șef: ”Nu știam că trebuie angajate persoane vulnerabile, nu mi-a arătat nimeni proiectul și nu eu m-am ocupat de achiziții sau plăți.“ În schimb, a reușit să încheie mici contracte, afacerea mergea.

În 2013, spre finalul perioadei de implementare s-a produs tăcută șmecheria: utilajele cumpărate pe fonduri europene au fost donate pe hârtie unei asociații nou înființate de Roșiu, doamna Bene și Consiliul Județean (Ecou). Odată formalizat transferul, urmează trei ani de liniște, exact cât trebuia legal să rămână achizițiile în proiect.

“Ei nu s-au băgat în nimic, nimic. Am fost dezamăgit că nu s-au implicat activ în partea socială sau de promovare. După prima parte, n-am mai auzit de ei “, povestește Adrian Roșiu.

Până când, brusc, într-o zi din 2016, s-a trezit în întreprindere cu niște cetățeni care au ridicat tot echipamentul fără explicații și duși au fost: “Eu încă funcționam. Dar le-au luat pe toate și au plecat. Nu știu, habar n-am care a fost atunci treaba… Era viabilă afacerea.“

A treia întreprindere socială din programul de incluziune a presupus o fermă ecologică de cultivat trandafiri. Sediul ales, castelul Sâncrai de lângă Aiud, s-a restaurat cu această ocazie. Lucrările au costat 4,2 milioane de lei, din care 25% sunt fonduri europene.

Dar abia am început.

AL DOILEA VAL

Nici nu s-a încheiat bine procesul de monitorizare pentru primul proiect, că spre final de 2014, Comisia Europeană punea la bătaie în România o nouă alocare POSDRU de 100 de milioane de euro pentru afaceri sociale.

Condiția de bază a rămas aceeași: crearea de structuri antreprenoriale care să integreze persoane vulnerabile în comunitate.

Așa că partenerii de la Alba s-au regrupat în formula tradițională pentru două noi proiecte finanțate: “SES-am Deschide-te!” de 2 milioane de euro (9,090,135.47 lei) și “Punți Comunitare” de 1,8 milioane euro (7.950.091 lei).

De data aceasta, s-au concentrat exclusiv pe întreprinderi sociale. Cincisprezece dintr-un foc. Cu aproximativ 200 de mii de euro subvenția pentru fiecare, banii s-au împărțit între Consiliul Județean (șapte în Alba), fundația Civitas (patru în Cluj) și firma lui Barna (patru în Sibiu și Brașov).

Doar cinci mai funcționează acum. Dan Barna știe de ce: “Porneai cu persoane vulnerabile și nu aveai alt sprijin. De aia au murit, că soluția acum, privind retrospectiv, este să faci economie socială cu ong-uri stabile, cu structură funcțională, care dezvoltă și genul ăsta de activități. Alea pot să crească ușor, ușor. Așa ca business individual, cum era modelul finanțării, am găsit oameni de încredere care au făcut structurile.”

Intreprinderile sociale deschise în cadrul proiectelor Punți Comunitare și SES-am deschide-te! Cele marcate cu albastru au fost intreprinderile sociale dezvoltate de firma fondată de Dan Barna

Manager a fost numită din nou Magdalena Bene, ucenica șefului USR, iar firmei lui de consultanță i-au revenit aproape un milion de euro din ambele proiecte (4.378.983 lei).

Circuitul e simplu. Bene ține robinetul cu bani. Ea reprezintă beneficiarul CJ Alba, primește devize, dă avize și ține legătura cu coordonatorul regional. Adică firma colegilor Barna și Jaliu, care văd poza în ansamblu. Mai departe, ei redistribuie banii către întreprinderile sociale, în timp ce, teoretic, le verifică atent sustenabilitatea.

Ca partener în proiect, Barna trebuia să inițieze cele patru afaceri în zona sa, Sibiu – Brașov, deci căuta idei de constituire a asociațiilor, niște șefi și 18 angajați din medii defavorizate. La dispoziție avea mai puțin de un an, până la finalul lui 2015, cu obligația de a le proteja joburile și în 2016.

Să le trecem în revistă.

COMBINAȚIA DE SUFLET A LUI DAN BARNA

Gabriela Popa, sora lui Dan Barna. Foto Facebook

Gabriela Popa, sora lui Dan Barna. Foto Facebook

Întreprinderea socială cea mai apropiată liderului USR, un atelier de croitorie numit Hermannstadt Design, s-a înființat în Șura Mică, lângă Sibiu, orașul de baștină al lui Barna.

Sora politicianului, Gabriela Popa, a fost aleasă președintele noii asociații, iar vicepreședinte s-a băgat fostul coleg de liceu și prieten vechi cu Barna, Sorin Pădurariu. Al treilea membru e un designer vestimentar, Alexandra Aldea.

Contractul dintre atelierul de croitorie și firma lui Barna, semnat la începutul lui 2015, include subvenția de 192 de mii de euro și obligația DCG de a monitoriza implementarea. Cum ar veni, se angaja să coordoneze proiectul, să aprobe planul de afaceri, referatele de necesitate, achiziții, decontări, facturi.

DOCUMENT
Dan Barna cel Fericit

Dan Barna cel Fericit

Prin statut, asociația trebuia să ofere locuri de muncă flexibile unor mame din mediul rural, cu familii monoparentale sau mai mult de doi copii. Șapte persoane cu totul, dintre care cinci din grupul vulnerabil.

Sora lui Barna, angajată director și agent de vânzări, și-a pus salariu net de 3276 lei, la fel ca designerul, în timp ce croitoresele au primit doar 1185 lei fiecare. Formularul Gabrielei de înscriere în grupul țintă, ca expert, e semnat chiar de fratele său.

DOCUMENT

“Sora mea are studii în domeniul croitoriei, am ales un business în domeniu, găsiseră și un designer. Și am zis ok, iată premisele unei  structuri de economie socială cu șanse să funcționeze. Nu doar informal, să luăm niște bani, ci miza era chiar să le facem sustenabile“, susține Barna.

Dan Barna cel Fericit

Ușile asociației Hermannstadt Design din Șura Mare, Sibiu sunt închise de multă vreme.

Întâlnirile preliminare au avut loc în clădirea firmei de recrutare Ascent Sibiu, condusă atunci de colegul Sorin Pădurariu. Așa rezultă dintr-un schimb de e-mailuri interne pe teme administrative, în care vine vorba despre sediu și conflicte de interese.

Vestea bună răsună pe 30 iunie 2015, când Dan Barna își anunță echipa pe e-mail că vine bănetul: “Ia uitați ce belșug se întrevede :-)”. Fusese sunat de Magdalena Bene de la CJ Alba că vor intra banii din cele două linii de finanțare.

Dan Barna cel Fericit

Și astfel încep achizițiile. Cam tot ce are nevoie o croitorie la standarde europene: mașini profesionale de cusut și surfilat, mobilier, foarfece electrice, materiale plus consumabile specifice. Barna semnează referatele de necesitate, sora lui – contractele de achiziții, apoi Barna verifică dacă totul e ok. 

Dan Barna cel Fericit

Azi, firma de consultanță este proprietarul legal al echipamentelor cumpărate atunci. Așa condiționează contractul primar în cazul în care afacerea eșuează, cum s-a întâmplat anul trecut, când asociația Hermannstadt Design s-a închis cu datorii la Fisc de aproximativ 100 mii lei, fiindcă nu a plătit contribuțiile angajaților.

Însă, la început a beneficiat inclusiv de buget pentru marketing, studii de piață, cursuri de management sau specializare. Existau toate premisele, dar banii s-au împărțit între prieteni.

Sorin Pădurariu și Dan Barna au participat împreună la întâlniri, încă de la debutul primelor proiecte la Alba Iulia. O fotografie din presa locală îi reunește pe cei doi cu Magdalena Bene de la Consiliul Județean Alba și liderul Fundației Civitas Cluj, Martin Bologh.

Sorin Pădurariu și Dan Barna au participat împreună la întâlniri, încă de la debutul primelor proiecte la Alba Iulia. O fotografie din presa locală îi reunește pe cei doi cu Magdalena Bene de la Consiliul Județean Alba și liderul Fundației Civitas Cluj, Martin Bologh.

BANI EUROPENI PENTRU PRIETENII MEI

Publicitatea a costat 71.874 lei (cca. 16.000 de euro), iar contractul l-a primit sibianul Lucian Bozdog prin firma Smartbox. Omul a fost coleg de școală generală cu Dan Barna și prieten de-o viață cu Sorin Pădurariu.

Domnul Bozdog, fotograf și web designer, trebuia să rezolve cu șapte panouri stradale, 15.000 de pliante, trei spoturi radio difuzate timp de trei luni, strategii pe rețele sociale, un film de prezentare, website și fotografii de produs. Nimic pe stradă, liniște la radio, câteva pliante, nicio comandă pe internet – se jură fostele angajate de la croitorie.

DOCUMENT
Dan Barna cel Fericit

A promis că se documentează și revine, dar n-a făcut-o.

Deși sora lui Barna era director, asociația a mai semnat un contract de management în valoare de 30.000 de lei. S-a ocupat o firmă (European Investments Solutions) reprezentată de un anume Paul Gruian, consultant pe fonduri europene în Sibiu, asociat cu soția fostului viceprimar PNL din oraș (Eugen Mitea). 

Aportul principal al lui Gruian, se laudă chiar el într-un raport de activitate, este o comandă de 600 de cămăși pentru un lanț de restaurante din Sibiu. Îl contrazice Sorin Pădurariu, colegul lui Barna. El ar fi adus contractul la asociație, de fapt, în virtutea amiciției cu directorul restaurantelor.

“Am fost foarte bucuros, băi e de lucru, facem bani. Dar productivitatea asumată n-a fost atinsă niciodată. Adică, na, am prins ceva contracte, la unele am ajutat eu, altele au venit de la sine, dar profitabil era să facem, nu știu, 10 cămăși pe zi, nu două sau trei”, ne-a explicat Pădurariu la o terasă din Sibiu.

În fine, acest cel mai important contract s-a dovedit oricum păgubos pentru micul atelier de croitorie. E-mailurile interne arată că producția unei cămăși îi costa 100 de lei, cu materie primă și manoperă, ca s-o vândă apoi în medie cu 65 de lei bucata.

Alți 41.500 lei s-au dus pe un studiu de piață, menit tocmai să ajute afacerea să reziste. L-a făcut Romanian Quantitative Studies Association din București, unde “senior member” e alt coleg de liceu al lui Barna și Pădurariu: profesorul Horațiu Rusu, președintele senatului de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu.

Pădurariu zice că studiul a fost pe bune, dar într-adevăr, nu prea i-a ajutat: “Și prețul nu cred că era sărit. Priceperea noastră era problema“. Nici Barna nu se dezice de prietenul său: “E cel mai bun sociolog.”

O altă achiziție relevantă e cea de umerașe. Le-a livrat, culmea, acea firmă de recrutare condusă atunci de Sorin Pădurariu (Ascent Sibiu). Cu ocazia asta, sora lui Barna a semnat o declarație uzuală în birocrația europeană, privind conflictul de interese: “Nu există legături între subscrisa și structurile acționariatului Ascent Sibiu, contractată în cadrul proiectului ca furnizor”.

Fals.

Pădurariu era atât vicepreședinte la croitorie, cât și asociat în firma respectivă, dar nu i se pare nimic în neregulă: “Acum mă gândesc, ați mai studiat și altele, e ceva neobișnuit în general prin țară să se lucreze între prieteni?! (…) Adaosul a fost minor, de genul unu, doi la sută. Nu putem fi acuzați de umflare de prețuri. Motivul era tehnic, nu-mi amintesc exact, o problemă cu facturarea“.

Dan Barna verifica cheltuielile. Iată cum: “Dacă există toate achizițiile făcute, mașinile de cusut, toate umerașele… Deci proiectele noastre, inclusiv acesta, au fost foarte pe bune, foarte reale, fără parandărături, fără de astea. Sunt foarte liniștit. (…) Într-adevăr, dacă s-au achiziționat umerașele în felul acesta… Nu știu nici de contractul de management. Nefiind la fața locului, deciziile s-au luat la întreprinderea socială.“

Păi, au adus bani de acasă, se plânge Pădurariu. Angajații nu dădeau randament, lucrau puține cămăși pe zi: “Ne-am trezit cu o chestie care nu funcționa, dar nici nu puteam s-o închidem mai iute de termen.“

Barna îl confirmă, iar sora sa e de acord că cel mai mare client a fost “al lui Sorin”, cu cele 600 de cămăși. În opinia ei, eșecul afacerii a fost cauzat de angajați și de regresul industriei textile.

“Datoriile la Fisc s-au adunat treptat, oricât ne-am străduit, n-am reușit să fim profitabili. Angajatele din grupuri defavorizate nu au fost întotdeauna constante, au mai avut probleme de adaptare, unele au plecat după trei-patru luni din motive personale sau medicale. Altele, atunci cand te bazai mai mult pe ele, nu mai veneau la program. Dispăreau pentru două-trei zile, fără nicio informare prealabilă“, ne-a explicat Gabriela Popa.

Asociația acumulase datorii de 65.000 de lei încă din perioada finanțării UE. În următorul an, cel așa-zis de sustenabilitate, s-au ridicat la 195.000.

Am căutat-o și pe Alexandra Aldea, al treilea asociat al Hermannstadt Design și designerul din proiect. A refuzat să ne spună de ce s-a retras din asociație. Din goana mașinii, a declarat doar atât: “Am ieșit după doi ani de muncă dintr-un proiect de suflet, atunci când mi-a fost clar că se urmărește orice altceva decât dezvoltarea afacerii. Vă rog sa mă lăsați în pace. E un capitol închis definitiv.”

Comisia europeană interzice strict incompatibilități precum legăturile de afaceri sau rudenie între finanțator și beneficiar, dar Barna afirmă că e în regulă. S-ar fi consultat cu Cristian Ababei, directorul de atunci al autorității de management din Ministerul Fondurilor Europene, cel care gestiona POSDRU (identifică nereguli, verifică proiecte și cereri de rambursare, recuperează bani). Marele șef.

“Într-o discuție amplă, Ababei a zis: puteți să le faceți cu taică-tău, cu maică-ta, cine vrei tu. Noi vrem să angajați niște vulnerabili, să funcționeze.“

Imediat după, Ababei a fost dat afară din minister. Azi nu-și amintește momentul, dar nu-l exclude apriori. După părerea lui, liderul USR nu trebuia să semneze acte.

Dar nu conflictul de interese e cea mai mare problemă, cel puțin pentru amicul lui Barna, Sorin Pădurariu.

DAN BARNA, SORIN PĂDURARIU ȘI CRIMA ORGANIZATĂ

Pe Sorin Pădurariu îl cunoaște demult, are încredere deplină, admite Dan Barna, fără rezerve, la întrevederea cu reporterii RISE.

Colegul e pe aceeași lungime de undă, cu toate impedimentele geografice: “El (Barna -n.r.) fiind în București, ne întâlnim de trei, patru ori pe an. Ori că venea el două zile în Sibiu, ori, mult mai rar, dacă aveam eu drum în București.” Sau nunți, botezuri, sărbători.

Sorin Pădurariu, prieten și fost coleg de liceu cu Dan Barna. Foto: Facebook

Sorin Pădurariu, prieten și fost coleg de liceu cu Dan Barna. Foto: Facebook

Într-o dimineață liniștită de iunie, anul trecut, la ușa casei din Sibiu a lui Sorin Pădurariu au bocănit procurorii anti-mafia cu un mandat european și o acuzație de trafic de persoane într-o investigație continentală pe crimă organizată.

Pădurariu se afla pe ultima sută de metri cu proiectele lui Barna în perioada aceea, dar faptele aveau legătură cu ocupația lui de bază (recrutarea de personal) și compania proprie (HR Expert Sib). Folosea la muncă, în Belgia, 90 de inși printr-o rețea transfrontalieră anchetată pentru trafic, evaziune și spălare de bani.

Instalatorii săi, care lucrau chiar și prin spitalele din Belgia, erau plătiți masiv la negru și subcontractați printr-un carusel specializat în fentarea euro-legislației de muncă. S-a întâmplat din noiembrie 2017 până în iunie 2018, când poliția federală a dat stingerea în apartamentele unde Pădurariu îi caza pe români. 

Manevra mergea inclusiv pe șantierele din Italia și Franța. În total, Pădurariu a intermediat 200 de meseriași în cele trei țări. Doar prejudiciul la bugetul național s-a ridicat la 427.550 lei. Muncitorii cu pricina revendică acum două salarii restante, după ce firma lui Pădurariu a intrat în insolvență.

Daniel Chirică din Sibiu este unul dintre ei: “Ne-a sculat poliția din pat cam pe o sută dintre noi, eram plătiți la oră, nu prea se dădeau impozite în Belgia. Lucram zece ore pe zi plus sâmbăta. Ne suplimentau sub formă de diurnă. Eu aveam încadrare pe 1500 de euro, dar ajungeam și la 2500.”

Nici brăileanul Ștefan Cărbunescu nu se simte bine: “Noroc că am pus câțiva bani deoparte, că nu știu ce m-aș fi făcut. Am colegi disperați, nu pleacă nimeni degeaba de acasă.”

Pădurariu dă vina pe sindicatele belgiene care ar fi vrut să scape de români și i-au reclamat: “Am solicitat procurorilor belgieni, bă, ok, poate că o fi făcut Interunitu (partenerul din Belgia – n.r.) sau whatever ceva. Oi fi greșit și eu pe alocuri, dar oamenii ce vină au? I-am rugat să deblocheze banii pentru salarii, n-am primit răspuns.”

Știa Barna ce făcea? “Știa că am oameni afară și cam atâtNu se pricepea în domeniu, încât să-i cer vreun sfat”. Între timp, Pădurariu și-a deschis altă firmă de recrutare, dar lucrează cu același expert în resurse umane al filierei destructurate.

De la București, din bulevardul Kisseleff, candidatul USR îl vede pe amicul Pădurariu în lumina unui antreprenor bun, “dată fiind experiența lui în recrutare”, care l-a calificat să se ocupe de raportări și achiziții în croitoria socială pe fonduri UE. De necazul belgian, a auzit vag și recent, subliniază Barna.

Așa că ne mutăm puțin la Brașov, dar Barna ia distanță din start: acolo, aranjamentele s-au făcut pe mâna lui Dragoș Jaliu, asociatul său autohton.

CĂPUȘELE GERMANE

În orașul de sub Tâmpa, banii pentru grupurile defavorizate au finanțat inclusiv campania unui politician local.

Firma lui Barna a pus pe picioare aici două întreprinderi sociale, cumva gemene. Prima era o tipografie, a doua executa producție video. N-au mai făcut asociații, ci direct SRL-uri. Ambele au înghițit peste 367 de mii de euro și aveau un numitor comun: patroana Corina Macedonschi, soție de consilier local și candidat la primărie din partea Forumului Democrat German în 2016.

Cristian Macedonschi, soțul doamnei, este totodată un potent om de afaceri, calitate din care organizează festivalul Oktoberfest. Printre plasamente imobiliare, deține companii de turism, recrutare, consultanță. și restaurantul Cucino din centrul Brașovului.

Într-una dintre întreprinderi (Smart Multimedia), care primise 741.324 lei de la Barna & Jaliu pentru producție video, doamna Macedonschi îl avea ca asociat pe vărul ei, Răzvan Atanasescu, fost coleg de liceu cu Dragoș Jaliu, partenerul lui Dan Barna.

Atanasescu a fost director de vânzări la Pro TV, apoi a lucrat prin televiziunile est-europene ale consorțiului media. Înființase și o agenție de producție. Deci, cum a ajuns în proiectul social?

“Am plecat de la Sîrbu, am făcut agenția mea de publicitate în București, dar m-am întors în Brașov pentru afacerea asta. Noi am început discuția cu Mace (Cristian Macedonschi – n.r.) și cu Jaliu, suntem prieteni. Cu el am fost și coleg. Dar inițiativa a fost a mea.”

Erau obligați să găsească “experți în economie socială” și cinci persoane vulnerabile. Richard Szabo a fost specialistul din proiect. Cameraman cu experiență, s-a angajat la Smart Multimedia în iunie 2015, cooptat fiind de Atanasescu, fost coleg la ProTV: “Avea nevoie de mine că mă pricepeam la videoEram meseriașul din caracatiță”. Apoi, s-a străduit să uite întreaga poveste.

Robert Adams, neamțul bănuit de furtul echipamentelor Foto: Facebook

Robert Adams, neamțul bănuit de furtul echipamentelor Foto: Facebook

Sediu au găsit rapid la un tip, Robert Adams, pe care Atanasescu îl știa tot din epoca Pro TV, că intermedia drepturile de difuzare ale meciurilor UEFA prin compania sa din Germania. La acesta acasă, în localitatea Sînpetru, pe strada Republicii, au fost parcate ambele întreprinderi sociale pe fonduri UE. “Era stilul ăla săsesc, cu o poartă mare și două case. În cea mică era Transilvania Print (tipografia – n.r.), în cea mare Smart Multimedia (casa de producție – n.r.)”, își amintește operatorul Szabo.

Neamțul Adams a încasat aproximativ 15.000 de euro chirie de la ambele, adică 1700 de euro lunar, timp de nouă luni, cât a durat implementarea proiectului. Bani pe care neagă azi că i-ar fi luat, deși extrasele de cont depuse la decontare îl contrazic.

Adams e prieten vechi cu afaceristul Cristian Macedonschi, dar s-au certat între timp fix de la această întreprindere. Și el a fost consilier local din partea Forumului Democrat al Germanilor la Sânpetru.

Adams nu s-a mulțumit doar cu chiria, ci s-a implicat profund în afacere, fără vreo calitate legală. De pildă, în 2015 s-a dus în Germania să cumpere echipamentele necesare firmei cu 40 de mii de euro și plănuia să-l înlăture pe Atanasescu.

DOCUMENT

Instruirea lui Szabo în Germania, pentru echipamentele achiziționate, s-a decontat tot din bani europeni și a costat aproape 7000 de euro: “N-am făcut nimic, am băut bere și am mâncat cârnați. Eu am ales sculele, le-am asamblat, configurat, instalat. Cabluri, mufe, matrice, mixere, tot ce era.”

DOCUMENT

Robert Adams avea treabă, oricum. Și-a închiriat până și propria mașină întreprinderii sociale, un Audi din 2001, pentru transportul angajaților. Serviciu decontat tot din bani europeni. L-a pus și pe cameraman să facă asta. Banii ieșeau din SRL și ajungeau cash la ei. 24.000 de lei. “Era o coajă din ’87, abia mergea, am închiriat-o și mi-a cerut tot (banii – n.r.) înapoi”, povestește Szabo.

DOCUMENT

În timpul acesta, Răzvan Atanasescu, administratorul casei de producție și colegul lui Dragoș Jaliu, tocmai avea o cădere nervoasă, provocând un accident auto cu cinci mașini avariate. Intrase în colaps financiar. E tulburat și acum:

Am avut un break down nasol în iulie 2015. M-au lăsat singur. Nu mai știam de unde să aduc bani, înțelegi? Să aduc de acasă, de undeva, că erau oameni de plătit, taxe, scule. Bani erau prevăzuți, dar nu se deblocau. Am avut accidentul că nu mai dormeam nopțile, am intrat în depresie. Luam pastile ca să dorm și, reacție inversă, m-au agitat. Nu vreau să-mi amintesc. Trei luni de recuperare la Predeal”.

Sora lui a fost angajată, ca persoană vulnerabilă, în ambele întreprinderi sociale, cu salariu cumulat de 5259 lei pentru șase ore pe zi: reporter la casa de producție și secretară în tipografie. Evolua însă într-un paradox. Extrasele de cont ale Smart Multimedia arată că Silvana Atanasescu a împrumutat firma în iunie 2015 cu 19.000 de lei, din care s-au acoperit salariile cu o lună înainte de accidentul fratele său. Rolurile se inversaseră: ajuta ea, în loc să fie ajutată.

DOCUMENT