joi, 21 ianuarie, 2021
1.5 C
Buzău
joi, 21 ianuarie, 2021
1.5 C
Buzău
Anchete Barajul Siriu,...

Barajul Siriu, Prefectura Buzău și comunicatele de presă. Despre un „perpetuum mobile” de tocat bani, inventat de Consiliul Județean și Prefectura Buzău, și despre Barajul Siriu care se duce încet, încet pe apa Buzăului, cu munteni cu tot. Ce se ascunde după comunicatele „liniștitoare” ale „perfectei” PSD Carmen Ichim

SPECIAL

George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Ploile continuă să facă prăpăd în județul Buzău. Mai multe drumuri au fost rupte de viituri, între care Drumul Județean 203 K, la Lopătari, zeci de gospodării au fost inundate iar un cioban a fost la un pas să fie luat de apă, cu animalele sale. Sâmbăta trecută, o viitură puternică produsă a provocat mari pagube și necazuri muncitorilor angrenați în construcția noului pod de la Vadu Pașii care va lega Muntenia de Moldova. Apele umflate al râului Buzău au deteriorat tablierele pregătite pentru instalare și au distrus mai multe cofraje realizate special pentru turnarea structurii de susținere a podului. Constructorul și autoritățile județului Buzău anunță acum o întârziere de cel puțin 1 an la finalizarea proiectului, dar nu ne spun nimic despre măsurile care trebuiau luate pentru a proteja șantierul de astfel de viituri. La Barajul Siriu, încă nu s-a întâmplat, cică, nimic…

EXPRESS SUD-EST a tras, de câțiva ani încoace, nenumărate semnale de alarmă privind lucrările de mântuială şi graba cu care a fost terminat barajul Siriu în anii nouăzeci și pericolul pe care îl reprezintă acesta pentru populația județului Buzău în cazul unor viituri catastrofale ori al unui cutremur care să depășească 6 grade pe scara Richter.

Alunecare de teren Barajul Siriu
Barajul Siriu: un munte care se „prelinge” în lac

Alunecările de teren care se produc pe versanții care străjuiesc Barajul Siriu prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri ale unor grote, eroziuni puternice, etc.) sau chiar ca urmare a unor activități umane, sunt pentru lacul Siriu şi locuitorii Văii Buzăului un adevărat pericol, întrucât lucrările de finalizare ale barajului au fost făcute la repezeală și cu costuri cât mai mici ori n-au mai fost făcute: injectarea laptelui de ciment în munții din stânga și dreapta barajului, pentru a fi de neclintit, au fost întrerupte, corecția torenților din stânga și dreapta lacului de acumulare, pentru a preveni alunecările de teren în cuva lacului, n-au mai fost finalizate…

Citește și: Barajul Siriu, o catastrofă din ce în ce mai iminentă. Ori despre un eventual Dam Vajont românesc și nesimțirea celor care conduc destinele acestei țări

Astfel, an de an, DN 10 este blocat prin căderea stâncilor urnite de torenți, milioane de metri cubi de pământ se ”preling” în cuva lacului pe Siriaşu, pe Teherău, pe Giurca, colmatându-l, ba, mai mult, în urmă cu câțiva ani, la Groapa Vânturilor, un versant întreg a ajuns în lac despărțindu-l efectiv în două.

Prin colmatare, lacul Siriu ar putea creste presiunea asupra barajului, situaţie în care barajul ar putea să se rupă. Bașca, faptul că, pentru a avea apa necesară pentru fabricat bănuţii pe care-i papă pe degeaba,  Administrația Națională Apele Române a urcat nivelul apei în baraj cu 15 metri pe verticală, în urma acestei măsuri, lungimea lacului crescând cu mai bine de 3 kilometri și, astfel, milioane de metri cubi de apă, neprevăzuți  în proiectul de rezistență al muntelui de anrocament din față, presează barajul, erodează și îngenunchează munții din lateral, căutând astfel să le iasă din strânsoare.

Așadar, la Siriu, sunt absolut necesare și trebuiesc făcute de urgență lucrări de anvergură: golirea barajului şi consolidarea lui punctuală, așa cum s-a procedat acum câțiva ani şi la barajul de la Gura Apei. Pentru că pericolul real pe care îl reprezintă alunecările de teren de la Siriu, nu este închiderea DN 10, ci posibilitatea repetării unei catastrofe ca cea de la Belci, judeţul Bacău, în 1991.

Autoritățile pesediste de la Buzău ne tot prostesc cu privire la Barajul Siriu

Citește și: PSD adoră infractorii! Și pentru că electoratul vrea schimbare, își rotește cadrele infractoare! Remus Borza, noua eminență cenușie din Guvernul Dăncilă, este un condamnat definitiv pentru 34 de fapte, care vrea desființarea celor peste 350 de spitale de stat existente

Lacul de acumulare a fost proiectat în 1970-1972, iar imediat după terminarea proiectului au început şi lucrările de construcţie. O grăbire a întregului proces de construcţie provoacă însă fiori localnicilor: versanții lacului sunt formaţi din șisturi, iar nivelul de apă care se infiltrează în ei depășește valorile maxime din domeniul amenajărilor hidro-energetice. În anii ’90 a existat o tentativă de injectare a versanților cu ciment, astfel încât infiltrațiile să fie limitate.

Regia Apele Române spune însă că barajul în sine, format din anrocamente, nu are absolut nicio asemenea problemă, fiind vorba strict de versantul din dreapta lacului, în care apa nu are voie să se infiltreze prea mult, dar situaţia s-a rezolvat şi, deci, nu mai există pericolul unor masive alunecări de teren.

Pe de altă parte, milioanele de metri cubi de pământ care s-au „prelins” în cuva lacului pe Siriaşu, pe Teherău, pe Giurca, au grăbit periculos de mult colmatarea lacului de acumulare. Iar prin colmatare, lacul Siriu ar putea crește presiunea asupra barajului, situaţie în care barajul ar putea să se rupă. Iar dacă se va întâmpla asta, se va produce cel mai mare dezastru din istoria României, în lacul de acumulare fiind peste 1 500 000 de metri cubi de apă. 

Nu, nu e o bucurie că previziunile mele sunt o realitate de necontestat, ci doar mâhnirea că autoritățile plătite de noi să prevină astfel de calamități ne râd continuu în nas, reușind să ne prostească din nou cu ajutorul lichelelor din presa buzoiană care publicându-le ineptele comunicate de presă măsluiesc aceste adevăruri. Nu mai pomenim aici și de amenințările că vom fi dați în judecată, în acest sens fiind cooptate și cadrele pesediste din SRI-ul buzoian!

DN 10, care leagă Buzăul de Brașov și una dintre cele mai spectaculoase șosele prin munți din lume, se scufundă din an în an

Citește și: Veorica! Fascinantul și curiosul caz al Rodicăi Nica, fata care, deși a căzut toate examenele școlare ale copilăriei și adolescenței ei, a ajuns prim-ministrul României

Drumul Național 10, care leagă Brașovul de Buzău, a fost înscris, anul trecuți, între cele mai spectaculoase atât în ceea ce privește peisajul, cât şi pentru șoferii care le parcurg, de către jurnaliștii de la Yahoo News. Dar, pe cât este de frumos peisajul, pe atât de periculos este să circuli pe el. Este principalul drum care leagă Ardealul de Muntenia și Dobrogea. Șoferii care îl folosesc spun că poate fi asemuit cu Transfăgărășanul. A fost construit odată cu barajul de la Siriu iar acum are DIN NOU nevoie urgentă de reparații capitale pentru că, în 5 puncte de pe traseu, nu mai prezintă siguranță pentru participanții la trafic.

Muntele gâlgâie și aruncă noroi pe carosabil

Când intri din județul Covasna în Buzău, la coada lacului Siriu, peisajul care se dezvăluie ochilor este de o frumusețe cum rar întâlnești. Abia ai timp să te dezmeticești că apare primul hop: viaductul tăiat în masivul stâncos Teherău construit în urmă cu 40 de ani. Grinzile de susținere ale podului sunt atât de erodate de infiltrații încât structura nu mai prezintă siguranță pentru trafic.

Administratorul drumului a luat măsuri ca săi protejeze pe participanții la trafic: restricții de viteză de 10 km/h , de tonaj 7,5 tone ; a limitat accesul pe viaduct la un sens de mers cel dinspre Brașov. Calculele făcute de experți au arătat că reparația viaductului ar costa 1,5 milioane de euro. Șoferii cu experiență, care cunosc bine traseul, spun că la vremea când a fost construit viaductul nu a fost prevăzut un trafic greu, așa cum e în zilele noastre.

Citește și: TROC între ALDE și PSD! Tăriceanu nu se duce, încă, după Dragnea! Senatul A RESPINS ridicarea imunității șefului ALDE

“Mașinile care circulau în anii 70 nu depășeau 5 tone ori acum sunt mai multe și mai grele”, ne spune un șofer de meserie care a străbătut țara în lung și-n lat. Deși restricțiile sunt semnalizate corespunzător nimănui nu se pare să-i pese. Un autovehicul care transport bușteni trece și fără să încetinească și mai ales ignorând restricția de masă.

Șoferul ne mai spune că nu are alt drum decât prin Prahova ceea ce pentru el este un ocol de peste 60 de km. După ce treci prin curbe strânse și deosebit de periculoase, masivul care străjuiește drumul dă din nou emoții puternice. Bolovani imenși stau gata-gata să se prăvălească. La doar 1 km de viaductul Stânca Teherău, se circulă tot pe un singur sens. O stâncă imensă a blocat în urmă cu câțiva ani traficul dar mai ales a distrus o bandă din drum, pe cea dinspre Brașov spre Buzău. La câțiva kilometri în aval, mai exact la km 81, deși versantul pare că a fost consolidat suficient de bine, cu parapeți, după o alunecare masivă din 2005, apare o nouă provocare. Un izvor situat la câteva sute de metri în munte gâlgâie și aruncă noroi pe carosabil.

Au apărut și stalactite

O expertiză tehnică realizată la jumătatea anului 2014 de o firmă de proiectări din Bucureşti a evidențiat numeroase deficiențe și degradări în infrastructura şi suprastructura viaductului Stânca Teherău, care se află pe malul stâng al lacului Siriu, în amonte de barajul de acumulare. Potrivit memoriului tehnic realizat de Beta Cops SRL, au fost constatate armături descoperite și ruginite, iar pe alocuri zone de beton căzute, care descoperă atât etrierii, cât și armăturile de rezistență. La rosturile dintre fâșii au apărut… stalactite. De asemenea, la deschiderea numărul 3 a viaductului a apărut o crăpătură de 6 metri lungime.

Viaductul Stânca Teherău
Viaductul Stânca Teherău

„Bordurile care mărginesc partea carosabilă sunt degradate și rupte pe întreaga lungime a viaductului, pe partea stângă, și lipsesc pe partea dreaptă. Grinda parapetului de siguranță de pe partea stângă are armături descoperite și ruginite. Din cauza degradării unei porțiuni din viaduct, pe acesta se circulă doar pe o bandă, fiind impusă și restricția de viteză de 10 km/oră tocmai pentru că nu există vizibilitate, viaductul fiind într-o curbă.

Citește și: O VICTORIE CA O ÎNFRÂNGERE. De ce a pierdut PNL votul în majoritatea orașelor românești, iar alianța USR-PLUS a câștigat un procent uluitor la europarlamentarele din 26 mai fără…

De asemenea, versantul de pe partea stângă a viaductului, cum mergi spre Buzău, are roca fisurată și crăpată, existând pericolul desprinderii de fragmente din acesta și căderii lor pe partea carosabilă, cu urmări asupra stabilității și rezistenței suprastructurii. Și versantul de pe cealaltă partea are nevoie însă de consolidări. Potrivit experților, sunt necesare lucrări de protecție a versantului de pe partea stângă care vor consta din înlăturarea tuturor stâncilor instabile și montarea unei plase ancorate în stâncă, lucrări de consolidare a infrastructurii, a suprastructurii, lucrări de siguranță rutieră, refacerea parapeților de siguranță și marcaje rutiere, protecție taluz” se mai specifica în raportul de expertiză realizat de Beta Cops SRL.

Un munte de bani pentru șmecherii din conducerea judeţului

Ca urmare a acestui raport de expertiză, CNADNR a desemnat în urmă cu doi ani, prin licitație, constructorul care s-a ocupat de „reabilitarea” viaductului – SC Luconsa BM Galați. Durata estimată a lucrării fusese de 18 luni iar garanția de 5 ani. Costul lucrărilor depăşise 12 milioane de lei iar acestea au început în aprilie 2015. În martie 2016, Instituţia Prefectului Buzău a comunicat că lucrările au fost încheiate şi că circulaţia rutieră pe DN 10 în zona stânca Teherău a fost reluată (sic!).

La Siriu, însă, nu știm cum se face că ce se repară ziua, se strică la loc noaptea, asemenea legendei Meșterului Manole

Cam așa se poate spune despre ce se întâmplă pe DN 10, în zona barajului de la Siriu. De două-trei ori pe an, alunecarea de teren se reactivează, jumătate de șosea ajungând cu câțiva metri sub nivelul celeilalte jumătăți. Situația este însă din ce în ce mai rea. O perioadă extrem de ploioasă cumulată cu un cutremur de cinci-șase grade Richter ar putea fi dezastruoasă, în pofida eforturilor de stabilizare a zonei. La fel s-a întâmplat și în 2016, după trâmbițarea terminării lucrărilor la „reabilitarea” viaductului. La numai câteva luni, se lucra iarăși, cu același „spor”…

Citește și: Marcel Ciolacu și șpaga de partid și de stat. Ori despre cum s-a confirmat la Buzău, existența, pe o anumită stradă, a unor partide cu ciolaci în coadă

„Pică tot muntele”

Astfel, alunecările de teren de la Siriu par de nestăvilit. ,,Situația este destul de gravă, pentru că terenul este destabilizat pe o suprafață de 5 hectare. Vârful versantului s-a îmbibat cu apă și practic, acum, e pe cale să pice tot muntele”, ne declară un sătean.

Un „perpetuum mobile” de tocat bani

De ani de zile, mii de „specialiști” se perindă pe bani grei pe la Siriu, emițând apoi comunicate de presă, în care, într-un limbaj de lemn execrabil, ne explică_că totul e perfect, că bla, bla, bla, viitorul sună bine!

Comunicatele „perfectei” Carmen Ichim

Barajul Siriu
Madam Carmen Ichim o scaldă în comunicate

Recent, madam Carmen Ichim, prefectul Județului Buzău, a emanat un astfel de comunicat în care ne asigură că „siguranța Barajului Siriu se află permanent în atenția specialiștilor ABA Buzău-Ialomița, că bla-bla-bla, că recomandă celor care redactează sau contribuie la propagarea în spațiul public a unor astfel de ”informații” să se documenteze apelând la surse oficiale, pentru a evita inducerea nejustificată a unei stări de teamă și nesiguranță în rândul cetățenilor.”

Nimeni nu ne spune însă în ce a constat verificarea barajului Siriu, dacă Barajul Siriu este prevăzut în interior cu senzori care să atenționeze cea mai mică deformare a sa, dacă se cunoaște nivelul aluviunilor depuse de la punerea sa în funcțiune, ce dimensiune are baza mică a trapezului la nivelul actual al lacului, știindu-se că barajul în secțiune are forma trapezoidală, dacă există un sistem de alarmare a populației din aval în cazul apariției unei eventuale fisuri și în ce constă acest sistem etc..

În acest caz, așa cum am scris de nenumărate ori, toate palavrele din comunicatele lor nu fac doi bani, darămite să fie suficiente pentru oprirea prăbușirii versanților de pe ambele părți ale lacului de acumulare.

„Dacă lovele nu e, nimic nu e”

Cât despre reabilitările viaductului Teherău, acestea nu sunt altceva decât un fel de „perpetuum mobile” isteț, un alt mijloc al șmecherilor din conducerea judeţului de a mai toca munți de bani publici. Nu ştim ce „specialişti” au tăiat panglica finalizării reabilitării viaductului în martie 2016, ce șmenării s-au făcut, cine și cui i-a dat șpagă etc. Nici nu e nevoie. Șmecherii ar trebui să explice DNA-ului, iar DNA-ul ar trebui să ne explice și nouă aceste lucruri. Noi ținem doar evidențele. Iar evidențele, de data asta, sunt cât Munții Siriului de mari!

Ce se ascunde, în fapt, după comunicatele „liniștitoare” ale Prefecturii Buzău despre Barajul de la Siriu

Scriam anul trecut despre intențiile ștabilor PSD de la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomița de a pune laba pe circa un milion de metri pătrați în zona lacului de acumulare Siriu. Deși, atunci, atât primarul de la Siriu, Corneliu Dumitrescu, cât și directoarea de la Administrația Apelor Buzău-Ialomița, Adriana Petcu, fost ministru al Apelor și Pădurilor, afirmau că nu se pune problema deposedării proprietarilor de drept ai terenurilor împricinate, subalternii lor confirmaseră că mai multe instituții ale statului sunt implicate în această afacere.

Sursele noastre spun că în joc nu este doar „exproprierea” celor de la lacul de acumulare Siriu, ci deposedarea în fapt cu japca a tuturor proprietarilor de drept ai terenurilor din jurul lacurilor de acumulare din țară, terenuri pe care mai apoi Apele Române ar urma să le concesioneze cui trebuie.

Peste 50 de familii din comuna Siriu i-au acționat în judecată pe ștabii de la Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița

Altfel, urcarea nivelului apei în baraj cu 15 metri pe verticală i-a lăsat pe cetățenii care aveau proprietăți pe malurile lacului de acumulare de la Siriu cu buza umflată. Administrația Națională Apele Române le-a băgat la apă terenurile agricole, silvice, pășunile, fânețele şi livezile, deposedându-i, „original” și abuziv, pe localnici de terenurile din strămoși, deși aceștia fuseseră de drept puși în proprietate, în acest sens eliberându-li-se  şi titlurile de proprietate.

Peste 50 de familii din comuna Siriu se judecă acum cu Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița. În acest caz, însă, prefectul județului Buzău, madam Carmen Ichim, nu mai dă niciun comunicat de presă. Nu suflă niciun cuvințel despre abuzurile săvârșite de Apele Române, nu le răspunde nimic zecilor de cetățeni care i-au trecut pragul reclamând-i aceste abuzuri strigătoare la cer. Nici măcar nu-și apără semnătura depusă pe certificatele lor de proprietate…

Ce spune Decretul de expropriere nr. 203/1989?

În 1972, odată cu începerea construcției barajului Siriu, a fost necesară strămutarea populației, care ocupa actuala cuvetă lacustră; realizarea a-menajării determinând inundarea unei zone în care se afla un număr de circa 370 de case de locuit cu toate anexele respective. Atunci, populația afectată a fost expropriată prin Decretul 203/1989, suprafața totală expropriată fiind de 15,5 ha.

Astăzi,  Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița este administratorul unei suprafețe totale de 420 ha, reprezentând cuva actuală a lacului Siriu, stabilită printr-o hotărâre ilegală de guvern pe care Înalta Curte de Casație și Justiție a infirmat-o, de altfel, declarând-o neconstituțională.

Fost inginer la Apele Române, primarul din Siriu îi bagă la apă pe concetățenii care l-au pus in fruntea comunei

Barajul Siriu
Cornel Dumitrescu, primarul de la Siriu, premiat pentru șpagă de șantajiștii de la „Atac de Buzău”

Pe primarul din Siriu, Corneliu Dumitrescu, nici nu l-a interesat ideea de a face posibilă o înștiințare legală a proprietarilor de drept despre expropriere şi măsurile stabilite şi care urmau să fie luate de  Direcția Apelor Buzău-Ialomița sau afișarea vreunei liste la sediul primăriei, așa cum stabilește legea exproprierilor. Nici nu ar fi putut, de altfel, atâta timp cât decretul de expropriere 203/1989 prevede cu totul alte suprafețe față de cele „expropriate” în realitate. S-a mulțumit să-i mintă cu nonșalanță pe localnici, atunci când treceau pe la primărie să-și revendice proprietățile, că ar fi fost expropriați.

Nici nu mai comentăm atunci când aflăm că, înainte de a fi uns ca ștab al comunei tocmai de către cei pe care astăzi îi deposedează senin de terenurile din strămoși, primarele a fost inginer la „Ape”.

Cum se face o expropriere

Legea 255/2010 specifică, în clar, modul în care o autoritate publică poate realiza o expropriere. Astfel, articolul 4 din lege arată ca prima etapă a procedurii de expropriere este aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean sau local. Ulterior, autoritatea care execută exproprierea este obligată la „consemnarea sumei individuale aferente reprezentând plata pentru imobilele ori terenurile care fac parte din coridorul de expropriere şi afișarea listei proprietarilor”. Ultimele etape prevăzute de lege sunt transferul dreptului de proprietate, respectiv finalizarea formalităților aferente procedurii de expropriere. Toate aceste operațiuni trebuie făcute înainte de demararea proiectului socotit de utilitate publică. Lucru pe care Direcția Apelor Buzău-Ialomița şi Primăria Siriu nu l-au făcut.

Ce se va întâmpla cu terenurile „expropriate” de la Siriu

Potrivit surselor noastre, lacul de acumulare Siriu va fi privatizat, iar terenurile de sub luciul de apă vor ajunge la cine „trebuie”. Este evident, în acest caz, că inundarea terenurilor în cauză este doar o manevră prin care suprafețe masive de teren dintr-o zonă cu potențial imobiliar ridicat, riverane lacului de acumulare, vor trece în proprietatea ștabilor penali din PSD Buzău și a apropiaților acestora. Cu orice risc. Chiar și cu riscul ca aceste depășiri repetate ale NNR să producă dezastrul despre care EXPRESS SUD-EST a tras nenumărate semnale de alarmă. Inundarea acestor terenuri riverane lacului de acumulare fiind așadar o afacere cu o miză uriașă, având un puternic iz penal.

În acest context, depășirea NNR nu ne mai miră, iar întreaga poveste a comunicatelor de presă ale Prefecturii Buzău nu este altceva decât o perdea de fum dindărătul căreia se pun la cale afacerile de partid și de stat din județul Buzău.

Dacă ți-a plăcut acest articol, dă-ne un „LIKE” pe pagina noastră de Facebook.

Statistici Covid-19

Country/Region
Confirmed cases
Deaths
Recovered
Active cases
USA
24,998,975
415,894
14,968,716
9,614,365
India
10,611,719
152,906
10,265,163
193,650
Brazil
8,639,868
212,893
7,564,622
862,353
Russia
3,633,952
67,220
3,027,316
539,416
UK
3,505,754
93,290
1,571,519
1,840,945
France
2,965,117
71,652
213,242
2,680,223
Italy
2,414,166
83,681
1,806,932
523,553
Spain
2,412,318
54,637
0
2,357,681
Turkey
2,406,216
24,487
2,283,919
97,810
Germany
2,090,161
50,296
1,741,800
298,065
Colombia
1,956,979
49,792
1,786,170
121,017
Argentina
1,831,681
46,216
1,613,773
171,692
Mexico
1,688,944
144,371
1,264,780
279,793
Poland
1,450,747
34,141
1,207,359
209,247
South Africa
1,369,426
38,854
1,160,412
170,160
Iran
1,348,316
57,057
1,137,812
153,447
Ukraine
1,172,038
21,258
900,749
250,031
Peru
1,078,675
39,157
993,509
46,009
Indonesia
939,948
26,857
763,703
149,388
Netherlands
927,110
13,248
0
913,862
Czechia
909,131
14,820
767,750
126,561
Canada
725,495
18,462
638,620
68,413
Romania
700,898
17,485
635,871
47,542
Belgium
681,250
20,554
47,326
613,370
Chile
680,740
17,594
639,091
24,055
Iraq
610,598
12,968
574,920
22,710
Portugal
581,605
9,465
428,364
143,776
Israel
575,842
4,181
488,389
83,272
Sweden
537,967
10,797
0
527,170
Bangladesh
529,687
7,950
474,472
47,265
Pakistan
527,146
11,157
480,696
35,293
Philippines
505,939
10,042
466,993
28,904
Switzerland
504,918
8,924
317,600
178,394
Morocco
462,542
8,043
437,955
16,544
Austria
398,096
7,237
374,824
16,035
Serbia
377,445
3,810
31,536
342,099
Saudi Arabia
365,563
6,338
357,177
2,048
Hungary
354,252
11,615
233,232
109,405
Japan
339,774
4,647
264,987
70,140
Jordan
317,405
4,187
303,108
10,110
Panama
303,777
4,912
246,452
52,413
Nepal
268,310
1,975
262,642
3,693
Lebanon
264,647
2,084
157,202
105,361
UAE
263,729
762
235,421
27,546
Georgia
249,934
2,987
236,922
10,025
Ecuador
234,315
14,437
199,332
20,546
Belarus
230,494
1,610
214,366
14,518
Slovakia
228,778
3,737
176,864
48,177
Azerbaijan
228,028
3,044
217,617
7,367
Croatia
226,550
4,711
218,358
3,481
Bulgaria
213,409
8,651
175,098
29,660
Dominican Republic
198,123
2,470
145,681
49,972
Bolivia
193,745
9,764
146,578
37,403
Denmark
191,505
1,872
174,374
15,259
Tunisia
188,373
5,921
135,543
46,909
Costa Rica
187,712
2,492
144,877
40,343
Ireland
179,324
2,768
23,364
153,192
Kazakhstan
172,412
2,403
156,521
13,488
Lithuania
172,060
2,514
110,451
59,095
Malaysia
169,379
630
127,662
41,087
Armenia
165,221
3,016
153,857
8,348
Kuwait
159,264
951
152,420
5,893
Egypt
158,963
8,747
124,605
25,611
Moldova
154,118
3,299
144,356
6,463
Palestine
153,590
1,751
142,004
9,835
Slovenia
152,851
3,257
128,709
20,885
Guatemala
151,324
5,343
136,244
9,737
Greece
149,973
5,545
9,989
134,439
Qatar
148,000
248
144,350
3,402
Honduras
136,898
3,406
60,217
73,275
Myanmar
135,721
2,997
119,314
13,410
Oman
132,317
1,516
124,579
6,222
Ethiopia
132,034
2,044
117,353
12,637
Paraguay
124,447
2,556
100,085
21,806
Venezuela
121,691
1,122
113,982
6,587
Bosnia
118,717
4,521
89,075
25,121
Nigeria
114,691
1,478
92,336
20,877
Libyan Arab Jamahiriya
111,124
1,715
88,930
20,479
Algeria
104,606
2,849
71,127
30,630
Kenya
99,444
1,736
82,654
15,054
Bahrain
98,573
366
95,240
2,967
Macedonia
89,463
2,739
74,800
11,924
China
88,701
4,635
82,468
1,598
Kyrgyzstan
83,430
1,392
79,373
2,665
Uzbekistan
78,163
620
76,624
919
S. Korea
73,918
1,316
60,846
11,756
Albania
69,238
1,291
41,969
25,978
Norway
59,887
543
49,835
9,509
Singapore
59,197
29
58,926
242
Ghana
58,431
358
55,899
2,174
Latvia
57,808
1,032
42,517
14,259
Montenegro
56,579
758
47,233
8,588
Sri Lanka
55,189
274
47,215
7,700
Afghanistan
54,403
2,363
46,759
5,281
El Salvador
51,437
1,521
45,223
4,693
Luxembourg
49,204
562
46,211
2,431
Finland
41,166
632
31,000
9,534
Zambia
40,949
585
29,775
10,589
Uganda
38,628
305
13,413
24,910
Estonia
38,544
349
28,107
10,088
Uruguay
34,294
336
26,118
7,840
Namibia
31,253
301
28,226
2,726
Cyprus
29,472
176
2,057
27,239
Zimbabwe
29,408
879
19,253
9,276
Mozambique
29,396
271
19,484
9,641
Australia
28,747
909
25,949
1,889
Cameroon
28,010
455
26,861
694
Sudan
26,279
1,603
15,688
8,988
Côte d'Ivoire
25,597
142
23,867
1,588
Senegal
23,642
546
19,730
3,366
DRC
21,302
640
14,834
5,828
Cuba
19,122
180
14,491
4,451
Angola
19,093
444
16,921
1,728
Botswana
18,630
88
14,624
3,918
Madagascar
18,301
273
17,609
419
French Polynesia
17,697
127
4,842
12,728
Mauritania
16,212
407
14,829
976
Malta
16,129
244
13,054
2,831
French Guiana
15,311
76
9,995
5,240
Malawi
14,851
353
6,206
8,292
Maldives
14,712
49
13,639
1,024
Jamaica
14,487
331
11,777
2,379
Guinea
14,207
81
13,422
704
Swaziland
13,789
427
8,652
4,710
Syrian Arab Republic
13,313
858
6,773
5,682
Tajikistan
13,308
90
13,218
0
Cabo Verde
13,224
121
12,400
703
Thailand
12,653
71
9,621
2,961
Rwanda
11,860
153
7,812
3,895
Belize
11,642
286
10,911
445
Haiti
10,963
240
8,959
1,764
Gabon
10,120
66
9,809
245
Hong Kong
9,798
166
8,864
768
Réunion
9,584
45
9,053
486
Burkina Faso
9,553
106
7,637
1,810
Andorra
9,308
92
8,399
817
Guadeloupe
8,980
154
2,242
6,584
Bahamas
8,075
175
6,720
1,180
Mali
7,897
318
5,658
1,921
Suriname
7,783
146
6,968
669
Congo
7,709
114
5,846
1,749
Trinidad and Tobago
7,430
133
6,965
332
Lesotho
7,035
102
1,773
5,160
Guyana
7,015
170
6,266
579
Mayotte
6,981
58
2,964
3,959
Aruba
6,562
52
5,987
523
Martinique
6,327
44
98
6,185
Nicaragua
6,204
168
4,225
1,811
Iceland
5,975
29
5,830
116
Djibouti
5,913
61
5,828
24
Equatorial Guinea
5,365
86
5,191
88
Central African Republic
4,974
63
4,885
26
Somalia
4,744
130
3,666
948
Curaçao
4,535
20
4,393
122
Togo
4,459
74
3,865
520
Niger
4,249
147
3,324
778
Gambia
3,938
128
3,697
113
Gibraltar
3,845
53
2,994
798
South Sudan
3,773
64
3,542
167
Benin
3,557
46
3,284
227
Channel Islands
3,398
78
3,107
213
Sierra Leone
3,030
77
2,109
844
Chad
3,012
114
2,178
720
San Marino
2,815
65
2,548
202
Guinea-Bissau
2,510
45
2,405
60
Liechtenstein
2,405
50
2,302
53
New Zealand
2,267
25
2,166
76
Yemen
2,115
612
1,423
80
Comoros
1,933
54
1,210
669
Eritrea
1,910
6
1,234
670
Liberia
1,901
84
1,714
103
Sint Maarten
1,703
27
1,542
134
Mongolia
1,584
2
1,046
536
Vietnam
1,544
35
1,406
103
Burundi
1,322
2
773
547
Monaco
1,262
9
1,050
203
Sao Tome and Principe
1,170
17
995
158
Barbados
1,156
9
493
654
Saint Martin
1,146
12
1,006
128
Turks and Caicos Islands
1,125
7
931
187
Taiwan
870
7
769
94
Bhutan
850
1
631
218
Seychelles
844
3
612
229
Papua New Guinea
835
9
790
36
Saint Lucia
713
8
344
361
Diamond Princess
712
13
699
0
Bermuda
684
12
611
61
Faroe Islands
652
1
644
7
Saint Vincent and the Grenadines
602
2
119
481
Mauritius
556
10
518
28
Tanzania
509
21
183
305
Cambodia
453
0
396
57
Isle of Man
432
25
357
50
Cayman Islands
381
2
341
38
Caribbean Netherlands
360
3
244
113
St. Barth
300
1
204
95
Antigua and Barbuda
190
6
157
27
Brunei
174
3
169
2
Grenada
139
1
129
9
British Virgin Islands
114
1
95
18
Dominica
113
0
104
9
Fiji
55
2
53
0
Timor-Leste
53
0
49
4
Macao
46
0
46
0
New Caledonia
44
0
43
1
Lao People's Democratic Republic
41
0
41
0
Falkland Islands (Malvinas)
35
0
29
6
Saint Kitts and Nevis
35
0
33
2
Greenland
30
0
29
1
Holy See (Vatican City State)
27
0
15
12
Solomon Islands
17
0
10
7
Saint Pierre Miquelon
16
0
16
0
Anguilla
15
0
15
0
Montserrat
13
1
12
0
Western Sahara
10
1
8
1
MS Zaandam
9
2
7
0
Wallis and Futuna
4
0
1
3
Marshall Islands
4
0
4
0
Samoa
2
0
2
0
Micronesia
1
0
0
1
Vanuatu
1
0
1
0
Updated on 21 January 2021 6:15
- Advertisement -