joi, 9 iulie, 2020
27 C
Buzău
joi, 9 iulie, 2020
27 C
Buzău
Ești aici EXPRESS SUD-EST Deși sunt la o aruncătură de băț de Dunăre, Brăila și Galațiul,...

Deși sunt la o aruncătură de băț de Dunăre, Brăila și Galațiul, marile orașe de la Dunăre, nu au plaje amenajate. Cum s-au distrus plajele celor două orașe

TOPUL DE AZI

Barajul Siriu, o catastrofă din ce în ce mai iminentă. Ori despre un eventual Dam Vajont românesc și nesimțirea celor care conduc destinele acestei...

Conform unui scenariu privind o eventuală catastrofă produsă la Barajul Siriu, la o ruptură a barajului cu o breșă...

Policlinica Nicolae Titulescu (fostă 23 August) din municipiul Buzău, închisă pentru dezinfecție, după confirmarea Covid-19 la medicul neurolog Dorina Murgociu / Întreg personalul a...

Policlinica Nicolae Titulescu (fostă 23 August), cea mai mare unitate de profil din Buzău, a fost închisă pentru dezinfecție, întreg...

Berca, comuna pâclei şi a asistaților sociali ori despre cum a falimentat localitatea buzoiană care avea, în timpul comunismului, o industrie care „duduia“, la...

Pentru zeci de ani, comuna Berca a fost sinonim cu Vulcanii Noroioși, cârnații de Pleșcoi şi petrolul. Localitatea avea,...

ARTICOL SCRIS DE

Deși au Dunărea la o aruncătură de băț, gălățenii și brăilenii nu mai au plaje amenajate, ei putând merge la plajă numai în concediu sau în city-break pe litoral.

Pentru gălățeni și brăileni urmează încă un sezon estival în care nu vor avea acces la plaje care să le ofere condiții decente la prețuri accesibile. Alternativele sunt cele câteva piscine administrate de firme cu capital privat, la care accesul și câteva ore de plajă costă câteva zeci de lei. Dar la bazin nu e ca la plajă.

Nostalgia celor câteva plaje amenajate pe malul Dunării

Este o situație penibilă ca locuitorii Galațiului, orașul înconjurat de Dunăre, Siret și Prut și de patru lacuri cu o suprafață totală de 2.500 hectare de luciu de apă, să fie nevoiți să meargă la piscină, în loc de plajă. Gălățenii și brăilenii au nostalgia celor câteva plaje amenajate pe malul Dunării, la apă curgătoare, cum existau înainte de 1990.

Citește și: Jaful de la Brăila. Au fost prinși hoții care au furat peste 500.000 de lei dintr-un autovehicul. Cum au încercat să scape de polițiști

Asta ar presupune decât un mic efort financiar al municipalității pentru asigurarea nisipului, semnalizarea zonei cu adâncimi permise, asigurarea serviciilor de salvamar și a unui cabinet medical, precum și lucrările de întreținere a bazei de agrement.

De ani de zile, edilii Galațiului vorbesc despre aquapark-uri și investitori strategici care vor dezvolta proiecte ambițioase, plaje de lux pentru localnici. În urmă cu aproape 15 ani, se vorbea la Galați despre Proiectul „Marina“, în carul căruia o mare companie din Israel intenționa să realizeze la Plaja „Dunărea“ un aqualand unic în Europa de Est. Proiectul a eșuat de la dezbaterea publică, când s-a aflat că firma din Israel voia să construiască și câteva blocuri de locuințe și spații pentru birouri. Era un proiect care a deranjat orgoliile dezvoltatorilor imobiliari locali.

Aquapark-uri și plaje în vârf de munte, numai la Galați și Brăila nu!

Construirea bazelor de agrement estival este în continuă creștere și în acest context în ultimii ani au apărut aquapark-uri și în multe localități din vârf de munte, care nu sunt situate pe malul unui râu. La Brașov există aqualand-ul „Paradisul Acvatic“, dezvoltat pe 24.000 mp, cu 8 piscine, din care șase acoperite, cu tobogane cu apă, saune, jacuzzi, grotă de relaxare, sală de fitness, terenuri de sport, restaurant şi terase. La Sfântu Gheorghe există complexul „Therme Aqua Park“.

Pare absurd, dar tocmai la Galați, orașul înconjurat de Dunăre, Siret și Prut, începe un nou sezon estival în care locuitorii orașului nu au plaje pe Dunăre, ștrand sau bază de agrement acvatic. Aceeași situație este și la Brăila, oraș situat pe malul Dunării, la 15 km de Galați, unde este pe faleză un mic bazin pentru copii, dar nu există o plajă amenajată.

„Plaja lipovenească“ de la Brăila, abandonată de 30 de ani

Brăilenii, dacă nu au plaje amenajate, au la dispoziție, în schimb, o plajă sălbatică, „Plaja lipovenească“, care pe hârtie ar aparține Administrației Naționale „Apele Române“, dar care este un teritoriu al nimănui, pentru că în ultimii 30 de ani nu s-a mai ocupat nimeni de reamenajarea ei. Nu mai este nisip, ci un praf fin, adus de vânt. În pofida sălbăticiei locului, în fiecare weekend din sezonul estival „Plaja lipovenească“ este luată cu asalt de sute de brăileni și gălățeni, pentru că este singura plajă la Dunăre din zonă.

„Plaja lipovenească“ de la Brăila

Este și foarte riscantă, pentru că este în zona șenalului navigabil pentru nave maritime, cu adâncimea de peste 7 metri. Sunt înregistrate frecvent cazuri de înec, dar autoritățile locale nu întreprind nimic. Gălățenii mai merg la pescuit la „Priza Dunării“, un fel de „plajă“ de o sută de metri lungime, unde n-a mai fost adus nisip din anii ´80 când s-a încercat amenajarea aici a unei plaje și a unui complex de agrement pentru angajații combinatului siderurgic.

Cam la atât se rezumă agrementul estival în cele două mari orașe de la Dunăre. Cauza este, evident, incompetența primarilor care au condus cele două orașe și nu s-au priceput să administreze plajele pe care Galațiul și Brăila le aveau în 1990.

Cum au fost distruse cele trei plaje de la Galați

În 1990, la Galați erau trei plaje pe malul Dunării, pe malul tulcean – Plaja „Cocuța“, plaja de la Turnul de Televiziune și Plaja „Vacanța“, la care autoritățile locale aduceau anual nisip și cam atât. Mai era și o plajă pe malul Lacului Brateș, cândva o plajă cochetă, cu pietre, ca la Eforie Sud. Plajele „Cocuța“ și „Vacanța“ au fost abandonate. Plaja „Brateș“ a fost concesionată de Primăria Galați în 1997 și nu s-a mai investit în modernizare.

Citește și: Mădălina Neculai, o tânără de doar 25 de ani, a ars de vie într-o baracă, iar apoi a fost plimbată între spitale! Totul a plecat de la un gest făcut de iubitul ei de doar 25 de ani

În administrarea primăriei ar mai fi și plaja de la Lacul Vânători, fostul „lac al partidului“, dar cum acesta e plin de mâl și se poate face plajă doar printre buruienile crescute pe malul lacului, nici vorbă de nisip, din lipsă de clienți, baza de agrement a fost închisă din 2013.

Culmea ridicolului la Galați: plajă cu dușuri!

La Galați încă mai există Plaja „Dunărea“ care a fost închisă în 2014 din cauză că municipalitatea nu putea asigura minime condiții de igienă. A fost amenajată în zona Turnului de Televiziune la începutul anilor ´90. Era o bază de agrement modernă, cu două bazine cu valuri, un bazin pentru copii, terenuri de minigolf, baruri de plajă, urmând să fie amenajată și o discotecă în aer liber. Instalația de producere a valurilor s-a defectat și nu a mai fost reparată. După revizia din 2003, plaja a funcționat în condiții acceptabile. Bazinele erau revopsite înaintea fiecărui sezon.

Ulterior, din două bazine a mai rămas funcțional doar unul. În vara lui 2014, a mai funcționat un singur bazin, umplut cu apă joia și golit duminica. În august 2014, DSP Galați a dispus închiderea bazinelor și a altor obiective de la Plaja „Dunărea“, din cauza prea multor nereguli constatate, de la faptul că dezinfecția apei din bazine se făcea manual, la starea de degradare a bazinelor și grupurilor sanitare.

Citește și: Ana Maria Pătru și șmecheria lui Dragnea. Fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, pentru a scăpa basma curată în cele două dosare penale pe care le are, folosește, ca și șeful direct – Liviu Dragnea, toate tertipurile și găselnițele juridice posibile

Reprezentanții Gospodărire Urbană SRL, societatea prin intermediul căreia Primăria Galați administra plaja, au recunoscut neregulile descoperite de DSP, dar spuneau că nu pot face mai mult dacă primăria nu alocă fonduri pentru modernizare. De fapt, Gospodărire Urbană SRL, o enclavă a clientelelor PSD și PC/ALDE, putea asigura întreținerea și din încasările din taxe de intrare, însă există suspiciunea că ani de zile plaja a produs bani „negri“.

Fostul primar, Marius Stan (PNL, UNPR), a încercat concesionarea plajei dar nu a găsit investitori interesați. După alegerile locale din 2016, noul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), a redeschis plaja imediat după preluarea mandatului, dar într-o variantă ridicolă: pentru că nu putea fi pus în funcțiune niciun bazin din lipsa unei instalații pentru dezinfectarea apei, gălățenilor le-au fost puse la dispoziție doar câteva dușuri. E ridicol ca pe malul Dunării, la Galați, să mergi la plajă ca să faci duș.

Investitorul „strategic“ a inventat plaje cu piscină de plastic

În aprilie 2017 primarul Ionuț Pucheanu anunța cu entuziasm concesionarea Plajei „Dunărea“, pentru 49 de ani, firmei Karan Business & Finance SRL București, care se ocupă de servicii de consultanță pentru afaceri și management. Oferta era atrăgătoare, fiind promise investiții de 6,25 milioane euro, în modernizarea complexului de agrement, care urma să devină aquapark-ul „Jungle Splash“. La momentul semnării contractului, Neculai Gălățanu, reprezentantul Karan Business, promitea că de pe 15 iunie 2017 gălățenii vor avea acces la unul din cele două bazine mari. Nu s-a întâmplat așa. Gălățenilor le-a fost pusă la dispoziție, în august 2017, o piscină din plastic.

La Galați au fost „inventate“ plaje cu piscină din plastic.

În schimb, tarifele erau exorbitante, de „Jungle Splash“! Intrarea la plajă era de 15 lei pentru adulți și copiii peste 14 ani și 5 lei pentru copii între 5 și 14 ani. Un șezlong – 15 lei. Accesul la bazin, dacă era posibil, ar fi costat 30 de lei. Prețuri de litoral, confort de doi bani! De la o lună la alta era evident că cei de la Karan Business nu prea aveau bani de investit în „Jungle Splash“ și pro-babil că sperau ca din încasări să acopere costurile lucrărilor.

Citește și: Codrin Ștefănescu, piticul gonflabil al PSD. Dezvăluiri incendiare despre averea unuia dintre cei mai notorii nemernici cocoțați pe fruntea unei Românii etern furate

În 2017 și 2018, primarul a amenințat de mai multe ori Karan Business SRL cu rezilierea contractului, pentru neplata sumelor datorate primăriei, dar reprezentanții firmei au reușit de fiecare dată să plătească în ziua scadenței. În primăvara lui 2018, Karan Business a pasat afacerea unui alt investitor, lui Mohammad Rezazadeh Kermani, cetăţean italian de origine iraniană, care de asemenea nu avea banii necesari investiției.

În cele din urmă, Primăria Galați a reziliat contractul de concesiune. Din toată această poveste gălățenii s-au ales cu experiența inedită de a merge la plaja de pe malul Dunării ca să se bălăcească într-o piscină de plastic.

Un nou început: din 2021, prima plajă din zona Galați-Brăila!

După câțiva ani de încercări de a scăpa de grija administrării unei baze de agrement estival, Primăria Galați a alocat peste 20 de milioane de lei pentru modernizarea Plajei „Dunărea“. Zilele trecute s-a încheiat licitația organizată pentru reabilitarea și modernizarea plajei, oferta declarată câștigătoare fiind cea a Asocierii Tancrad SRL – Lemacons SRL – Aqua Azur SRL, cu o propunere financiară de 19.494.000 lei fără TVA.

Municipalitatea își dorește să transforme Plaja „Dunărea“ într-un complex acvatic multifuncțional integrat în circuitul de agrement al orașului. Printre altele, se vor executa lucrări de refacere și modernizare a bazinului cu valuri și de realizare a unei piscine de relaxare cu tobogan pentru adulți. Va fi reamenajată piscina pentru copii, cu tobogane pentru aterizare în piscină. Va fi amenajat un parc de aventură acvatică cu dotări speciale pentru trasee cu grade diferite de dificultate. Va fi amenajată și o zonă de food și o alta destinată organizării unor evenimente, cu scenă, beach bar, etc.

Citește și: 900 de lei, strigătura! Minciuni, lovele și fumigene, ieri, la ICCJ. Iată cu ce i-a îmbrobodit Liviu de la Teleorman pe judecători

Din momentul în care va fi dat ordinul de începere a lucrărilor, câștigătorul licitației are la dispoziție 18 luni pentru realizarea obiectivului, din care o lună și jumătate pentru proiectare. Dacă se va reuși modernizarea, în 2021 va fi singura plajă din zona Galați – Brăila.

Plaja „Dunărea“, un tun imobiliar de 30 milioane de euro

Pentru mulți gălățeni este greu de înțeles de ce nu poate municipalitatea să asigure întreținerea unei baze de agrement care are numai două bazine de înot. Nu-i nimic complicat și nu este deloc costisitor. Chiar ar fi o sursă de venituri pentru municipalitate. O explicație ar consta în faptul că cele 12 hectare ale Plajei „Dunărea“, care e situată pe malul Dunării, sunt vizate și de mafia imobiliară.

În iulie 2016, imediat după alegerile locale, a existat chiar o încercare de dezmembrare a terenului în mai multe loturi, care să fie concesionate separat. La ședința Consiliului Municipal Galați din 28 iulie 2016, primarul Ionuț Pucheanu a inițiat proiectul de hotărâre nr. 34/13.07.2016, care se referea la „dezlipirea în 4 loturi a terenului în suprafață totală de 115.720 mp, situat în Municipiul Galați, str. Saturn nr. 25“, adică Plaja „Dunărea“.

Citește și: Notre Dame, neînvinsă nici măcar de războaie, dar mistuită de un incendiu, pe timp de pace. Cea mai teribilă pierdere pentru patrimoniul francez și mondial

Lotul 1, cu o suprafață de 20.387 mp, era „plajă cu nisip“, Lotul 2, de 6.910 mp era constituit de terenuri pe care se află drumurile de acces, Lotul 3 – „piscine, dușuri“, în suprafață de 26.629 mp, era terenul pe care se află cele două bazine mari și bazinele pentru copii, dar și dușurile, grupuri sanitare, etc, iar Lotul 4 – „versantul“ este suprafața de 61.974 mp de terenuri de pe Faleza Dunării pe care nu se află nici un fel de construcții.

Interesele imobiliare vizau în special cele peste 6 hectare ale versantului falezei care ar fi generat o afacere imobiliară de succes, pentru că este o suprafață generoasă, permițând construirea unui ansamblu rezidențial la faleza Dunării, zona cu cele mai scumpe locuințe din Galați. Dar evident că se puteau construi blocuri și în locul bazinelor. La prețurile terenurilor din zonă, valoarea celor 12 hectare pe care se află plaja ar fi de 30 de milioane de euro. Proiectul dezmembrării terenului plajei a fost retras, pentru că se risca un imens scandal.

Alternativă la Galați: plaja de la „Lacul Partidului“

Primarul Galațiului ia în calcul redeschiderea unei plaje „lacustre“, a celei de la „Lacul Partidului“, cum era denumită în anii ´80, pentru că a fost construită în mod special pentru activiști și milițieni, singurii care aveau acces. După ´90 a fost redenumită „Lacul Vânători“. În lipsa Plajei „Dunărea“ poate fi o variantă, baza de agrement putând fi modernizată cu bani europeni, dar mai întâi trebuie rezolvată o problemă cadastrală, pentru că lacul este situat pe teritoriul unei comune de la marginea orașului.

„La Lacul Vânători, e doar o problemă de cartografiere. Din păcate linia de demarcație în zona care ar putea atrage fonduri excede acest lac, el fiind trecut în arealul comunei Vânători. Este proprietatea municipiului Galați, dar e teritoriu al comunei Vânători și în momentul de faţă proiectul nu este eligibil. Avem promisiuni din cadrul ministerului că această hartă se poate modifica. Am început demersurile necesare pentru ca Lacul Vânători să poată fi prins într-un proiect pe fonduri europene“, a declarat primarul Galațiului.

Alt proiect blocat: baza de agrement nautic de la Lacul Brateș

În urmă cu câțiva ani, a existat un proiect și mai interesant. Primăria și Consiliul Județean Galați și-au unit eforturile pentru a obține de la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură concesionarea Lacului Brateș, cel mai mare lac amenajat din țară, cu un luciu de apă de 2.040 hectare.

Pe lângă ferma piscicolă, la Lacul Brateș exista înainte de 1990 una dintre cele mai importante zone de agrement din Galați. Existau aici Plaja „Brateș“, hidrobiciclete și bărci pentru plimbările pe lac, dar și un restaurant cu terasă, o construcție sub formă de nufăr, care era asaltat de gălățeni în special vara. Plaja „Brateș“ a fost concesionată de Primăria Galați în 1997 și cum nu s-a mai investit de mult în modernizare sau schimbarea nisipului, gălățenii și-au pierdut interesul pentru aceasta.

Intenția Primăriei și CJ Galați era să reamenajeze plaja și o bază de agrement nautic, inclusiv pentru iahting, care ar fi putut deveni una de interes regional. A eșuat și acest proiect deoarece toate concesionările de terenuri aferente unor lacuri și bălți sunt blocate după ce Ordonanța nr. 85/2016, -pentru modificarea Ordonanței nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura a fost declarată „neconstituțională“ de Curtea Constituțională, iar acum Ordonanța 85 este blocată în Parlament unde ar trebui modificată. În concluzie, până în 2021 gălățenii și brăilenii nu vor avea plaje funcționale, așa că vor merge la plajă pe Litoral. (sursa: romanialibera.ro)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

ARTICOL SCRIS DE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

EXPRESS SUD-EST dorește ca acest site să fie un spațiu al discuțiilor civilizate, al comentariilor de bun simț. Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

  1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
  2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătură cu textul. Aceștia pot fi criticați, însă, pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.
Abaterile repetate vor avea drept consecință interdicția accesului la aceasta facilitate a site-ului.

Harta cazurilor de coronavirus din fiecare țară. Graficul îmbolnăvirilor. Statistici

Country/Region
Confirmed cases
Deaths
Recovered
Active cases
USA
3,160,284
134,920
1,393,310
1,632,054
Brazil
1,719,660
68,089
1,152,467
499,104
India
771,866
21,174
478,124
272,568
Russia
707,301
10,843
481,316
215,142
Peru
312,911
11,133
204,748
97,030
Chile
303,083
6,573
271,703
24,807
Spain
299,593
28,396
0
271,197
UK
287,621
44,602
0
243,019
Mexico
275,003
32,796
167,795
74,412
Iran
250,458
12,305
212,176
25,977
Italy
242,149
34,914
193,640
13,595
Pakistan
240,848
4,983
145,311
90,554
South Africa
224,665
3,602
106,842
114,221
Saudi Arabia
223,327
2,100
161,096
60,131
Turkey
208,938
5,282
187,511
16,145
Germany
198,812
9,115
183,600
6,097
Bangladesh
175,494
2,238
84,544
88,712
France
169,473
29,965
77,985
61,523
Colombia
128,638
4,527
53,634
70,477
Canada
106,434
8,737
70,247
27,450
Qatar
102,110
142
97,272
4,696
Argentina
87,030
1,694
36,502
48,834
China
83,581
4,634
78,590
357
Egypt
78,304
3,564
22,241
52,499
Sweden
73,858
5,482
0
68,376
Indonesia
70,736
3,417
32,651
34,668
Iraq
69,612
2,882
39,502
27,228
Belarus
64,224
443
52,854
10,927
Ecuador
63,245
4,873
29,071
29,301
Belgium
62,210
9,778
17,159
35,273
UAE
53,577
328
43,570
9,679
Kazakhstan
53,021
264
35,137
17,620
Kuwait
52,840
382
42,686
9,772
Philippines
51,754
1,314
12,813
37,627
Oman
51,725
236
33,021
18,468
Ukraine
51,224
1,327
23,784
26,113
Netherlands
50,798
6,137
0
44,661
Singapore
45,423
26
41,323
4,074
Portugal
44,859
1,631
29,714
13,514
Bolivia
42,984
1,577
12,883
28,524
Panama
41,251
819
19,469
20,963
Dominican Republic
39,588
829
20,056
18,703
Poland
36,951
1,551
25,477
9,923
Israel
33,947
346
18,392
15,209
Afghanistan
33,908
957
20,847
12,104
Switzerland
32,586
1,966
29,400
1,220
Bahrain
30,931
101
26,073
4,757
Romania
30,789
1,834
20,969
7,986
Armenia
30,346
535
18,000
11,811
Nigeria
30,249
684
12,373
17,192
Honduras
25,978
694
2,721
22,563
Ireland
25,542
1,738
23,364
440
Guatemala
25,411
1,053
3,718
20,640
Ghana
22,822
129
17,564
5,129
Azerbaijan
21,916
274
13,100
8,542
Japan
20,174
980
17,331
1,863
Austria
18,513
706
16,721
1,086
Moldova
18,471
614
11,549
6,308
Algeria
17,348
978
12,329
4,041
Serbia
17,342
352
13,651
3,339
Nepal
16,531
35
7,891
8,605
Morocco
14,949
242
11,372
3,335
Cameroon
14,916
359
11,525
3,032
S. Korea
13,293
287
12,019
987
Denmark
12,916
609
12,045
262
Czechia
12,814
351
8,010
4,453
Côte d'Ivoire
11,504
78
5,571
5,855
Uzbekistan
11,447
49
7,082
4,316
Sudan
10,084
636
5,074
4,374
Australia
9,059
106
7,573
1,380
Kenya
8,975
173
2,657
6,145
Norway
8,954
251
8,138
565
Kyrgyzstan
8,847
116
3,053
5,678
El Salvador
8,844
243
5,289
3,312
Malaysia
8,683
121
8,499
63
Venezuela
8,008
75
2,100
5,833
DRC
7,846
189
3,513
4,144
Senegal
7,784
143
5,169
2,472
Macedonia
7,572
362
3,624
3,586
Finland
7,273
329
6,800
144
Ethiopia
6,774
120
2,430
4,224
Haiti
6,486
123
2,181
4,182
Tajikistan
6,364
54
5,011
1,299
Bulgaria
6,342
259
3,166
2,917
Bosnia
6,086
214
2,815
3,057
Gabon
5,871
46
2,682
3,143
Costa Rica
5,836
25
1,929
3,882
Guinea
5,697
34
4,577
1,086
French Guiana
5,459
22
2,349
3,088
Palestine
5,220
22
525
4,673
Mauritania
5,087
139
1,994
2,954
Djibouti
4,889
55
4,644
190
Luxembourg
4,650
110
4,056
484
Hungary
4,220
591
2,887
742
Central African Republic
4,109
52
1,050
3,007
Madagascar
3,782
33
1,950
1,799
Greece
3,622
193
1,374
2,055
Croatia
3,416
115
2,323
978
Thailand
3,202
58
3,085
59
Albania
3,188
83
1,832
1,273
Equatorial Guinea
3,071
51
842
2,178
Somalia
3,028
92
1,147
1,789
Nicaragua
2,846
91
1,993
762
Mayotte
2,688
34
2,446
208
Paraguay
2,554
20
1,212
1,322
Maldives
2,517
13
2,180
324
Cuba
2,403
86
2,244
73
Mali
2,358
120
1,597
641
Sri Lanka
2,151
11
1,979
161
South Sudan
2,021
38
333
1,650
Estonia
2,011
69
1,889
53
Lebanon
1,946
36
1,368
542
Malawi
1,942
25
369
1,548
Zambia
1,895
42
1,348
505
Iceland
1,882
10
1,854
18
Lithuania
1,857
79
1,564
214
Slovakia
1,851
28
1,477
346
Congo
1,821
47
525
1,249
Guinea-Bissau
1,790
25
760
1,005
Slovenia
1,776
111
1,429
236
Sierra Leone
1,584
63
1,122
399
Cabo Verde
1,542
18
730
794
New Zealand
1,540
22
1,494
24
Hong Kong
1,366
7
1,176
183
Yemen
1,318
351
595
372
Libyan Arab Jamahiriya
1,268
36
306
926
Tunisia
1,221
50
1,050
121
Benin
1,199
21
333
845
Rwanda
1,194
3
610
581
Jordan
1,169
10
977
182
Latvia
1,154
30
1,019
105
Swaziland
1,138
14
588
536
Niger
1,097
68
976
53
Mozambique
1,071
8
337
726
Cyprus
1,008
19
839
150
Burkina Faso
1,005
53
862
90
Uganda
1,000
0
908
92
Uruguay
974
29
871
74
Georgia
968
15
844
109
Montenegro
960
17
320
623
Liberia
957
42
398
517
Zimbabwe
885
9
206
670
Chad
873
74
788
11
Andorra
855
52
802
1
Jamaica
751
10
600
141
Sao Tome and Principe
724
13
283
428
Diamond Princess
712
13
651
48
San Marino
698
42
656
0
Togo
695
15
475
205
Malta
674
9
656
9
Suriname
671
17
435
219
Namibia
615
0
25
590
Channel Islands
577
47
512
18
Réunion
563
3
472
88
Tanzania
509
21
183
305
Taiwan
449
7
438
4
Angola
396
22
117
257
Syrian Arab Republic
372
14
126
232
Vietnam
369
0
347
22
Mauritius
342
10
330
2
Isle of Man
336
24
312
0
Myanmar
317
6
250
61
Botswana
314
1
31
282
Comoros
313
7
272
34
Guyana
284
16
125
143
Martinique
249
14
98
137
Mongolia
227
0
197
30
Eritrea
215
0
56
159
Cayman Islands
201
1
197
3
Burundi
191
1
118
72
Faroe Islands
188
0
188
0
Guadeloupe
184
14
157
13
Gibraltar
180
0
176
4
Bermuda
149
9
137
3
Cambodia
141
0
131
10
Brunei
141
3
138
0
Trinidad and Tobago
133
8
117
8
Monaco
108
4
95
9
Bahamas
106
11
89
6
Aruba
105
3
98
4
Barbados
98
7
90
1
Lesotho
91
0
11
80
Seychelles
91
0
11
80
Liechtenstein
84
1
81
2
Bhutan
80
0
55
25
Sint Maarten
78
15
63
0
Antigua and Barbuda
73
3
57
13
Gambia
63
3
32
28
French Polynesia
62
0
60
2
Turks and Caicos Islands
55
2
11
42
Macao
46
0
45
1
Saint Martin
43
3
37
3
Belize
30
2
19
9
Saint Vincent and the Grenadines
29
0
29
0
Timor-Leste
24
0
24
0
Grenada
23
0
23
0
Curaçao
23
1
19
3
Saint Lucia
22
0
19
3
Fiji
21
0
18
3
New Caledonia
21
0
21
0
Lao People's Democratic Republic
19
0
19
0
Dominica
18
0
18
0
Saint Kitts and Nevis
16
0
15
1
Falkland Islands (Malvinas)
13
0
13
0
Greenland
13
0
13
0
Holy See (Vatican City State)
12
0
12
0
Papua New Guinea
11
0
8
3
Montserrat
11
1
10
0
Western Sahara
10
1
8
1
MS Zaandam
9
2
0
7
British Virgin Islands
8
1
7
0
Caribbean Netherlands
7
0
7
0
St. Barth
6
0
6
0
Anguilla
3
0
3
0
Saint Pierre Miquelon
1
0
1
0
Updated on 9 July 2020 16:50
- Advertisement -

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Advertisement -

EDITORIAL