joi, 20 iunie, 2019

ziar dependent doar de adevăr

|

contactați-ne: +40 755 977 819

27 C
Buzău
joi, 20 iunie, 2019

ziar dependent doar de adevăr

|

contactați-ne: +40 755 977 819

  • ACTUALITATE
  • CULTURĂ

Rost, Rostire, Rostuire. Ori despre cum rostuiește rostirea rostul

editorial

Ionel Banu lu’ Hașdeu și procesul intentat de Andrei Alexandru Voicu, elevul care a primit nota doi la purtare pentru îndrăzneala de a o...

Pierderea de către Ionel Banu, directorul liceului Hașdeu din Buzău, a procesului intentat de Andrei Alexandru Voicu, elevul care a primit nota doi la purtare pentru îndrăzneala de a o critica pe cântăreața libidinoasă a liceului, a scos de sub preșul Ministerului Învățământului un munte de gunoi cu damfuri pesediste. Pierderea acestui proces de către Banu nu poate fi trecută cu vederea și datorită condițiilor în care învățământul românesc...

„Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală.“ (P. Țuțea)

În pofida dinamismului actual ce vizează sfera lexicală, propun să zăbovim asupra felului în care, mai presus de această deschidere către un sistem de referință uniform al lumii contemporane, limba română s-a conservat împreună cu bogăția rară și forța expresivă. Pornind de la opera literară a filozofului Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, mă opresc la nucleul discuției – un grup de trei cuvinte cu o rădăcină comună: „rostire”, căruia i se vor adăuga și cuvintele „rost” și „rostuire”.

Citește și: Partidul Studiilor la Distanță. Baronii și miniștrii PSD și-au tras diplome cu complicitatea universităților care au închis ochii la nivelul de pregătire al politicienilor și la prezența acestora la cursuri

Lecturarea operei lui C. Noica a determinat o atenție sporită asupra acestei extinderi semantice, pe care autorul o transformă în filozofie proprie. Astfel, aflăm cum „rost” provine din latinescul „rostrum” și înseamnă bot, cioc, vârf încovoiat, gură; care, la plural, are forma „rostra”, tribuna din for, împodobită cu pliscuri de corăbii (fig. tribuna, piața publică). Avem, deci, un sens originar de „gură”, pe care limba română îl asimilează ca pe o formă învechită. Îl regăsim, spre exemplu, încă din cele mai vechi timpuri în „Psaltire”: „Rostu au și nu grăescu”; „Și fie-ți spre voie cuvintele rostului mieu”; sau în traducerea din 1645 a operei lui Herodot: „Crisos a chemat pe Adrist, cel cu rost de moarte”; sau în opere care aparțin lui Miron Costin: „Din rostul dreptului izvorăște înțelepciunea”.

Analog sensului de „gură” sunt și expresii ca: „rost aurit” sau „rostul de aur” (în: Ioan Rostul de Aur, pentru „Gură de Aur”) ori expresia „de rost”, folosită cu verbe de grai, însemnând: prin viu grai, verbal, în opoziție cu: în scris – ca și expresia „pe de rost”, sau „a lua la rost”.

Citește și: PSD, mai tare ca PCR: joi a dublat suprafața irigată din România, vineri a crescut-o de patru ori. Mai au un pic și trec la irigat în Bulgaria

De la gură s-a făcut cu ușurință trecerea la „a vorbi”, „a avea glas și grai” și regăsim cuvântul cu acest sens în texte din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea: “Asinul… grăi cu rost omenesc” (Biblia, 1648); “Să strigați într-un rost” (I. Negruzzi), “De-abia trăiește-n pomenirea/Poveștilor cu dulce rost.” (G. Coșbuc)

De la sensul de gură s-a ajuns la sensul de limbă, cu trimitere la materializarea limbii în cuvânt, spusă, vorbă: “Și era tot pământul un rost și un glas la toți.” (Biblia, 1688)

Până aici ni se descoperă o ambivalență a lui „rost”: gură și cuvântare.

Chiar dacă a devenit din „gură”, „a vorbi”, sensul său de origine s-a păstrat. Totuși, acest cuvânt și-a dezvoltat din sensul originar și sensuri derivate deoarece, inițial, „rost” s-a dedublat prin a însemna și „deschizătură”. Vorbim aici despre rostul războiului de țesut (deschizătura prin care se aruncă suveica), de unde provine și expresia „a porni rostul”, a începe țesutul.

Citește și: Pentru cititorii ziarului EXPRESS SUD-EST, indiferent de culoarea lor: Pesediștii au investit bani grei în ajutorarea celor care nu muncesc, sprijinindu-i astfel pe cei care nu fac nimic împotriva celor care fac ceva

Noica surprinde o mutare a cuvântului din plan material în plan abstract. În sens material, cuvântul denumește țesutul și deschizătura, dar și sensul de gură cu dinți, care indică partea unui obiect care taie: tăișul fierăstrăului. În construcții există rostul ca deschizătură, apoi, folosința lărgită a sensului denumește orice interval sau crăpătură: spațiul îngust dintre cărămizile unui zid, dintre ulucii unui gard, dintre scândurile unei dușumele, dintre țiglele unui acoperiș, dintre piesele ce trebuie sudate sau cele două orificii tăiate în cutia viorii.

Deci toate aceste exemple marchează o a doua valoare largă, rostul ca deschizătură. Însă, versatilitatea acestui cuvânt sporește în timp, și, astfel, ajungem să întâlnim și rostul ca rânduială. Odată cu această nuanță a cuvântului, se face un salt de la sensul concret-material la cel abstract, care aduce în prim-plan o imagine a ordinii.

Citește și: Nehoiu, orașul care moare. Ori despre cum o bijuterie a județului Buzău, odată ajunsă pe mâna unor penali, a devenit peste noapte un oraș-fantomă

Expresii ca: a ști de rostul a ceva, a fi în rostul lui, a pune în rost, ceva cu rost, rost de viață, a-și pierde rostul (cumpătul), a nu-și afla rost, a ști de rostul bogăției, a lua sau a trage la rost, vizează rostul în ordinea materială, în rânduială, în organizare.

Derivă de la acestea și un rost ca tâlc, țel, scop, menire, justificare, rațiune, care deplasează cu totul „rost” din plan material: „Adâncul rost din ochii tăi” (Alexandru Vlahuță), „rostul bun al tăcerii”. Dacă rostul de la forma concretă de gură, bot, deschizătură până la abstractul rost-ca-rânduială, ordine aveau în comun situațiile reale, lucrurile și oamenii, acest sens ultim oferă înțelesuri mult mai adânci.

În final, „rostul” este încununat de „rostire” și „a rosti”, care unifică toate înțelesurile: de gură, de deschizătură materială și de rânduială. Dicționarul limbii române regăsește cele 3 grupe de sensuri sub aceeași vocabulă și deplasează în mod evident sensul material al rostului către sensul abstract, o „rostuire” a vieții.

Rostul-ca-gură:

ROSTÍ, rostesc, vb. IV. 1. Tranz. A articula, a pronunța sunete, cuvinte cu ajutorul organelor vorbirii. 2.Tranz. (Adesea fig.) a spune, a vorbi, a povesti, a expune. 3. Refl. A se pronunța, a-și spune părerea autorizată. / Tranz. A comunica o dispoziție, un ordin, o sentință. / A se preocupa de ceva; a pregăti.

Rostul-ca-deschizătură:

Intranz. A înfășura pe sulul din față al războiului de țesut porțiunea de pânză țesută, desfășurând în același timp o porțiune corespunzătoare de urzeală de pe sulul dinapoi, pentru a putea continua țesutul de câte ori rostul se micșorează.[1]

Rostul-ca-ordine:

În Dicționarul explicativ al limbii române, acestui sens îi revine forma „a rostui”.

ROSTUÍ, rostuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A așeza, a aranja așa cum trebuie; a face ordine.

Limba română ne pune la dispoziție „virtuți complete” alături de care să purcedem spre cele mai adânci învățături cu și prin însăși limba noastră, fără a mai prelua cuvinte „gata fabricate”.

Așadar, se poate lesne sesiza cum limba română amplifică în mod creator sensul cuvintelor, ceea ce o face să reprezinte un întreg sistem de filozofie întru bogăția sa, construită de către poporul român din profunzime originară.

A rosti rostuiește, așadar, rostul.

BIBLIOGRAFIE:

  • Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, București, Humanitas
  • Țuțea, Petre, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, Ediția a IV-a, București, Humanitas
  • Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române 1998, Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, București, Univers Enciclopedic

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

abonează-te gratuit la express sud-est

comentarii recente

topul de azi

Ca pesedistul nu-i niciunul! Tudor Nădrag, fostul șef al Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, a absolvit două facultăți LA ZI, în timp ce era...

Am scris de nenumărate ori despre „deșteptăciunea” care i-a trăznit și i-a adunat pe ștabii ridicați peste noapte în și din PSD. Vai de mama lor! Absolvenți a câte trei, patru facultăți în același timp, la universități care abia se înființau ori tocmai în anul terminării studiilor susnumiților se desființau. Însă, deșteptăciune mai mare ca a fostului primar de la Hârșova, Tudor Nădrag, rar întâlnești! La sfârșitul lui 2018, la...

Cătălin Țibuleac, fostul șef al SRI Tulcea, numit de Dăncilă în funcția de guvernator al Deltei Dunării. Scandal imens după publicarea deciziei în Monitorul...

Decizie controversată luată de premierul Viorica Dăncilă. Liderul Executivului a decis să îl numească pe Cătălin Țibuleac drept noul guvernator al Deltei Dunării, în locul lui Mălin Matei Mușetescu. Acesta este fostul șef al SRI Tulcea, funcție pe care a ocupat-o până la pensionarea din 2017. După aceea a ocupat funcția de președinte al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării. Numirea lui Țibuleac a provocat un scandal de...

RĂZVAN AVRAM, UN FERMIER DN VRANCEA, VREA SĂ DEA LOVITURA! UN KILOGRAM DIN CARNEA ACESTOR ANIMALE COSTĂ 150 DE EURO!

AFACERE PROFITABILĂ! Răzvan Avram, un crescător de animale din Bordeasca Veche, Vrancea, spune că nu ar crește niciodată vaci sau oi pentru că piața este saturată. Prețul unui kilogram de carne din animalele pe care le crește costă între 100 și 150 de euro, iar mușchiulețul poate ajunge și la 300 de euro pe kilogram. Cu ce animale vrea să dea lovitura crescătorul? Citește și: Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova,...

Ionel Banu lu’ Hașdeu și procesul intentat de Andrei Alexandru Voicu, elevul care a primit nota doi la purtare pentru îndrăzneala de a o...

Pierderea de către Ionel Banu, directorul liceului Hașdeu din Buzău, a procesului intentat de Andrei Alexandru Voicu, elevul care a primit nota doi la purtare pentru îndrăzneala de a o critica pe cântăreața libidinoasă a liceului, a scos de sub preșul Ministerului Învățământului un munte de gunoi cu damfuri pesediste. Pierderea acestui proces de către Banu nu poate fi trecută cu vederea și datorită condițiilor în care învățământul românesc...

Viorel Ionescu, primarul orașului Hârșova, turist pe cheltuiala concetățenilor. Primare, banii înapoi!

În urmă cu un an, în mai 2018, primarul ALDE al orașului Hârșova, Viorel Ionescu, savura niscaiva whisky pe la Chicago, pe banii hârșovenilor, alături de o distinsă companie formată, printre alții, de fratele de suferință Vasile Pavăl, primarul pesedist al municipiului Vaslui, și Nicolae Barbu, primarul municipiului Giurgiu. Deplasarea oficială în SUA și Canada a avut loc la invitația făcută de președintele Asociației Municipiilor din România, Robert Sorin...

Cătălin Țibuleac, fostul șef al SRI Tulcea, numit de Dăncilă în funcția de guvernator al Deltei Dunării....

Decizie controversată luată de premierul Viorica Dăncilă. Liderul Executivului a decis să îl numească pe Cătălin Țibuleac drept noul guvernator al Deltei Dunării, în locul lui Mălin Matei Mușetescu. Acesta este fostul șef al SRI Tulcea, funcție pe care a ocupat-o până la pensionarea din 2017. După aceea a ocupat funcția de președinte al Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării. Numirea lui Țibuleac...

Andrei Bodean, procurorul care l-a trimis la închisoare pe Nicușor Constantinescu și care a instrumentat un dosar al lui...

Șeful DNA Constanța, Andrei Bodean, care a instrumentat dosare în care au fost trimiși în judecată fostul primar al Constanței Radu Mazăre și fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu, a fost pus sub învinuire luni de Secția de anchetare a magistraților pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă...

Barajul Siriu, Prefectura Buzău și comunicatele de presă. Despre un „perpetuum mobile” de tocat bani, inventat de Consiliul Județean...

Ploile continuă să facă prăpăd în județul Buzău. Mai multe drumuri au fost rupte de viituri, între care Drumul Județean 203 K, la Lopătari, zeci de gospodării au fost inundate iar un cioban a fost la un pas să fie luat de apă, cu animalele sale. Sâmbăta trecută, o...

Plaja din Sfântu Gheorghe, înțesată cu pancarte cu „Accesul interzis“. Ce explicație are Administrația Deltei Dunării

Pe plaja din Sfântu Gheorghe au apărut pancarte prin care se anunță că accesul este interzis. Reprezentanții Biosferei Delta Dunării spun că oamenii vor putea să se bucure în continuare de accesul de zona sălbatică, însă se urmărește limitarea suprafeței care este invadată de turiști. Citește și: Primăria Constanța închiriază...

Primăria Constanța închiriază o suprafață de 5.000 metri pătrați din lacul Siutghiol pentru sporturi nautice

Primăria municipiului Constanţa vrea să închirieze cuveta lacului Siutghiol şi a luciului de apă aferent, în suprafață de aproximativ 5.000 metri pătrați pentru desfășurarea de activități recreative şi agrement nautic. Citește și: CULTURA URII. SINGURA CONSTANTĂ A POLITICII ȘI SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI Primăria Constanţa organizează la data de 7 iunie licitație publică...

Marcel Ciolacu, secretar general al PSD, în locul lui Ștefănescu Mitralieră. Stănescu, propus pentru funcția de președinte executiv /...

Ședința conducerii PSD în care liderii discută despre strategia partidului după eșecul de la europarlamentare și după încarcerarea lui Liviu Dragnea a început. Social-democrații vorbesc deja pe voci diferite. Câțiva lideri vor ieșirea de la guvernare, însă nucleul dur al partidului încearcă să strângă rândurile. Viorica Dăncilă îi are...

ALDE Claudiu Voicu, „viitorul primar” de la Pătârlagele, se plânge că a luat țeapă: Adrian de la ALDE Buzău...

Dezamăgire cruntă pentru „viitorul primar” de la Pătârlagele după ce a sperat că în sfârșit va demonstra ce poate mușchii lui (sâc!) în materie de alegători fără busolă în drum spre secția de votare. „Deputatul Adrian Mocanu m-a convins că ALDE e cel mai tare din parcare și mi-a promis...

opinia zilei

O VICTORIE CA O ÎNFRÂNGERE. De ce a pierdut PNL votul în majoritatea orașelor românești, iar alianța USR-PLUS a câștigat un procent uluitor la...

Alegerile viitoare, în mod sigur, nu vor mai beneficia de un referendum al lui Iohannis care să fie locomotiva unui vot anti PSD, și, pe cale de consecință, nici nu va mai exista o prezență masivă la vot care să scoată din pălărie niște bilețele norocoase pentru PNL, USR și PLUS. Astfel, dacă victoria de azi nu va fi fructificată cu luciditate, fără agende personale ale liderilor din opoziție,...

dezvăluiri
Express sud-est

reportajul zilei

PORTRET DE ȚARĂ înainte de VOT: Ne URÂM și asta e tot ce mai CONTEAZĂ! (reportaj cu URA la os)

Ceea ce se întâmplă zilele astea în România nu este despre niște tabere abuzatoare și unele abuzate, ci despre niște Românii diferite, care nu sunt dispuse să-și negocieze convingerile. Și mai ales despre politicienii care au tăiat toate punțile întinse peste această prăpastie. Rămânem doar cu speranța că această perioadă va trece, dar va lăsa urme. Citiți acest portret de țară fără pretenția de a căuta verdicte. Vedeți România așa...

Sevil Shhaideh nu a recunoscut, la termenul de azi, acuzațiile în dosarul “Belina”: Nici până astăzi nu...

Fostul vicepremier Sevil Shhaideh - trimisă în judecată de DNA pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul "Belina" - a spus, marți, la termenul de judecată de la Tribunalul București, că nu recunoaște acuzațiile și că nu înțelege ce fapte a săvârșit. Instanța a stabilit un nou termen abia în 10 septembrie. Fostul vicepremier Sevil Shhaideh nu a recunoscut, la termenul...