joi, 23 ianuarie, 2020

Ai un pont? Sună-ne acum! Suntem tot timpul pe fază!

+40 755 977 819

1 C
Buzău
joi, 23 ianuarie, 2020

Dumnezeul legumelor din PSD Buzău și matrioșka mincinoșilor: fake news, manipulare, populism. Ori despre cum PSD, un partid de hoți, face campanii de presă...

Costel Vânătoru nu mai e! Deși au existat campanii de presă cu tot registrul genurilor jurnalistice: știri, anchete, reportaje, interviuri, talkshow-uri, editoriale, comentarii, analize,...

Cele 5 mari urgențe ale Guvernului Orban. De la presiunea pentru creionarea unui buget sustenabil pentru 2020, până la întărirea statului de drept

Guvernul Orban are câteva puncte fierbinți pe care ar trebui să le rezolve în perioada următoare, de la presiunea pentru creionarea unui buget sustenabil...
CULTURĂ Rost, Rostire, Rostuire. Ori despre cum rostuiește rostirea rostul

Rost, Rostire, Rostuire. Ori despre cum rostuiește rostirea rostul

Marcel Ciolacu, impostorul de la vârful PSD. Conform certificatului utilizat de Ciolacu, în Buzău a existat revoluție....

Când a devenit Marcel Ciolacu luptător cu rol determinant în evenimentele din decembrie 1989? În decembrie 1989? Sau puțin...

Anca Alexandrescu, femeia care reprezenta interfața lui Liviu Dragnea la Guvernul Dăncilă, s-a întors! Fosta consilieră a...

Anca Alexandrescu, fosta consilieră a lui Liviu Dragnea, a fost văzută luni, la Palatul Parlamentului. Conform unor surse din...

Gabriel Oprea, în stafful PSD. Cum a ajuns fesul „interesului național”, purtat șmecherește de o asociație obscură...

Gabriel Oprea și-a premeditat revenirea în PSD, pe ușa din dos, înființând, la finalul lunii mai 2019, o asociație...

TOPUL DE AZI

Barajul Siriu, o catastrofă din ce în ce mai iminentă. Ori despre un eventual Dam Vajont românesc și nesimțirea celor care conduc destinele acestei țări

Conform unui scenariu privind o eventuală catastrofă produsă la Barajul Siriu, la o ruptură a barajului cu o breșă...

Clanurile interlopilor din Brăila. O inedită hartă a zonelor de influență şi a afacerilor controlate de acestea

De la Revoluție încoace, municipiul Brăila şi-a consolidat an de an „reputația” de cel mai interlop oraș din România,...

Carmen Adriana Ichim, o DĂNCILĂ înfiptă cu sula în fruntea JUDEȚULUI BUZĂU, informează: TOT ce se scrie de RĂU despre BARAJUL SIRIU e FAKE NEWS! Planul secret al dănciloaiei de la Buzău

Credeați că e proastă? Nuuu! Carmen Adriana Ichim, prefectul județului Buzău, e și proastă și nimfomană! Așadar, și-a chemat...

„Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală.“ (P. Țuțea)

În pofida dinamismului actual ce vizează sfera lexicală, propun să zăbovim asupra felului în care, mai presus de această deschidere către un sistem de referință uniform al lumii contemporane, limba română s-a conservat împreună cu bogăția rară și forța expresivă. Pornind de la opera literară a filozofului Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, mă opresc la nucleul discuției – un grup de trei cuvinte cu o rădăcină comună: „rostire”, căruia i se vor adăuga și cuvintele „rost” și „rostuire”.

Citește și: Partidul Studiilor la Distanță. Baronii și miniștrii PSD și-au tras diplome cu complicitatea universităților care au închis ochii la nivelul de pregătire al politicienilor și la prezența acestora la cursuri

Lecturarea operei lui C. Noica a determinat o atenție sporită asupra acestei extinderi semantice, pe care autorul o transformă în filozofie proprie. Astfel, aflăm cum „rost” provine din latinescul „rostrum” și înseamnă bot, cioc, vârf încovoiat, gură; care, la plural, are forma „rostra”, tribuna din for, împodobită cu pliscuri de corăbii (fig. tribuna, piața publică). Avem, deci, un sens originar de „gură”, pe care limba română îl asimilează ca pe o formă învechită. Îl regăsim, spre exemplu, încă din cele mai vechi timpuri în „Psaltire”: „Rostu au și nu grăescu”; „Și fie-ți spre voie cuvintele rostului mieu”; sau în traducerea din 1645 a operei lui Herodot: „Crisos a chemat pe Adrist, cel cu rost de moarte”; sau în opere care aparțin lui Miron Costin: „Din rostul dreptului izvorăște înțelepciunea”.

Analog sensului de „gură” sunt și expresii ca: „rost aurit” sau „rostul de aur” (în: Ioan Rostul de Aur, pentru „Gură de Aur”) ori expresia „de rost”, folosită cu verbe de grai, însemnând: prin viu grai, verbal, în opoziție cu: în scris – ca și expresia „pe de rost”, sau „a lua la rost”.

Citește și: PSD, mai tare ca PCR: joi a dublat suprafața irigată din România, vineri a crescut-o de patru ori. Mai au un pic și trec la irigat în Bulgaria

De la gură s-a făcut cu ușurință trecerea la „a vorbi”, „a avea glas și grai” și regăsim cuvântul cu acest sens în texte din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea: “Asinul… grăi cu rost omenesc” (Biblia, 1648); “Să strigați într-un rost” (I. Negruzzi), “De-abia trăiește-n pomenirea/Poveștilor cu dulce rost.” (G. Coșbuc)

De la sensul de gură s-a ajuns la sensul de limbă, cu trimitere la materializarea limbii în cuvânt, spusă, vorbă: “Și era tot pământul un rost și un glas la toți.” (Biblia, 1688)

Până aici ni se descoperă o ambivalență a lui „rost”: gură și cuvântare.

Chiar dacă a devenit din „gură”, „a vorbi”, sensul său de origine s-a păstrat. Totuși, acest cuvânt și-a dezvoltat din sensul originar și sensuri derivate deoarece, inițial, „rost” s-a dedublat prin a însemna și „deschizătură”. Vorbim aici despre rostul războiului de țesut (deschizătura prin care se aruncă suveica), de unde provine și expresia „a porni rostul”, a începe țesutul.

Citește și: Pentru cititorii ziarului EXPRESS SUD-EST, indiferent de culoarea lor: Pesediștii au investit bani grei în ajutorarea celor care nu muncesc, sprijinindu-i astfel pe cei care nu fac nimic împotriva celor care fac ceva

Noica surprinde o mutare a cuvântului din plan material în plan abstract. În sens material, cuvântul denumește țesutul și deschizătura, dar și sensul de gură cu dinți, care indică partea unui obiect care taie: tăișul fierăstrăului. În construcții există rostul ca deschizătură, apoi, folosința lărgită a sensului denumește orice interval sau crăpătură: spațiul îngust dintre cărămizile unui zid, dintre ulucii unui gard, dintre scândurile unei dușumele, dintre țiglele unui acoperiș, dintre piesele ce trebuie sudate sau cele două orificii tăiate în cutia viorii.

Deci toate aceste exemple marchează o a doua valoare largă, rostul ca deschizătură. Însă, versatilitatea acestui cuvânt sporește în timp, și, astfel, ajungem să întâlnim și rostul ca rânduială. Odată cu această nuanță a cuvântului, se face un salt de la sensul concret-material la cel abstract, care aduce în prim-plan o imagine a ordinii.

Citește și: Nehoiu, orașul care moare. Ori despre cum o bijuterie a județului Buzău, odată ajunsă pe mâna unor penali, a devenit peste noapte un oraș-fantomă

Expresii ca: a ști de rostul a ceva, a fi în rostul lui, a pune în rost, ceva cu rost, rost de viață, a-și pierde rostul (cumpătul), a nu-și afla rost, a ști de rostul bogăției, a lua sau a trage la rost, vizează rostul în ordinea materială, în rânduială, în organizare.

Derivă de la acestea și un rost ca tâlc, țel, scop, menire, justificare, rațiune, care deplasează cu totul „rost” din plan material: „Adâncul rost din ochii tăi” (Alexandru Vlahuță), „rostul bun al tăcerii”. Dacă rostul de la forma concretă de gură, bot, deschizătură până la abstractul rost-ca-rânduială, ordine aveau în comun situațiile reale, lucrurile și oamenii, acest sens ultim oferă înțelesuri mult mai adânci.

În final, „rostul” este încununat de „rostire” și „a rosti”, care unifică toate înțelesurile: de gură, de deschizătură materială și de rânduială. Dicționarul limbii române regăsește cele 3 grupe de sensuri sub aceeași vocabulă și deplasează în mod evident sensul material al rostului către sensul abstract, o „rostuire” a vieții.

Rostul-ca-gură:

ROSTÍ, rostesc, vb. IV. 1. Tranz. A articula, a pronunța sunete, cuvinte cu ajutorul organelor vorbirii. 2.Tranz. (Adesea fig.) a spune, a vorbi, a povesti, a expune. 3. Refl. A se pronunța, a-și spune părerea autorizată. / Tranz. A comunica o dispoziție, un ordin, o sentință. / A se preocupa de ceva; a pregăti.

Rostul-ca-deschizătură:

Intranz. A înfășura pe sulul din față al războiului de țesut porțiunea de pânză țesută, desfășurând în același timp o porțiune corespunzătoare de urzeală de pe sulul dinapoi, pentru a putea continua țesutul de câte ori rostul se micșorează.[1]

Rostul-ca-ordine:

În Dicționarul explicativ al limbii române, acestui sens îi revine forma „a rostui”.

ROSTUÍ, rostuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A așeza, a aranja așa cum trebuie; a face ordine.

Limba română ne pune la dispoziție „virtuți complete” alături de care să purcedem spre cele mai adânci învățături cu și prin însăși limba noastră, fără a mai prelua cuvinte „gata fabricate”.

Așadar, se poate lesne sesiza cum limba română amplifică în mod creator sensul cuvintelor, ceea ce o face să reprezinte un întreg sistem de filozofie întru bogăția sa, construită de către poporul român din profunzime originară.

A rosti rostuiește, așadar, rostul.

BIBLIOGRAFIE:

  • Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, București, Humanitas
  • Țuțea, Petre, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, Ediția a IV-a, București, Humanitas
  • Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române 1998, Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, București, Univers Enciclopedic

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

1 COMENTARIU

Ți-a plăcut articolul? Scrie un comentariu!

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

joi, 23 ianuarie, 2020
Buzău
nori împrăștiați
1 ° C
1 °
1 °
55 %
5.1kmh
40 %
joi
7 °
vin
6 °
sâm
7 °
Dum
8 °
lun
9 °

EDITORIAL

Dumnezeul legumelor din PSD Buzău și matrioșka mincinoșilor: fake news, manipulare, populism. Ori despre cum PSD, un partid de hoți, face campanii de presă pe banii noștri, pentru ca să „strigă” și gura lui hoții!

Costel Vânătoru nu mai e! Deși au existat campanii de presă cu tot registrul genurilor jurnalistice: știri, anchete, reportaje, interviuri, talkshow-uri, editoriale, comentarii, analize, în cele mai multe cazuri produse și difuzate, din păcate, fără regulile și valorile deontologiei jurnalistice, dintre care cele mai importante sunt obiectivitatea, imparțialitatea și preponderența interesului public față de cel privat, Costel Vânătoru NU...

NEWS

Pe ce mai dau banii primarii din Constanța, Buzău, Galați și alte orașe din sud-estul României. Apa caldă şi căldura, gropile și noroaiele mai...

E greu cu apa caldă şi căldura, iar gropile și noroaiele mai pot aștepta. Dar, când vine vorba despre luminițele de Crăciun, primăriile conduse...

Dacă sunteți în Constanța de sărbători, nu ratați o vizită la Microrezervația de la malul mării. Iată programul de vizitare de la Complexul Muzeal de...

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii are program și în extrasezon, iar tarifele sunt excelente pentru vizitatorii din Constanța și nu numai. Complexul Muzeal de...

Să-ți pui comuna pe harta sufletului unui copil. Zeci de îngeri de la școlile din comuna Cislău, județul Buzău, s-au întrecut la festivalul „Colindele...

Să-ți pui comuna pe care o păstorești de treizeci de ani pe harta sufletului unui copil nu e puțin lucru. Iar lucrul ăsta îl...

Marcel Ciolacu, impostorul de la vârful PSD. Conform certificatului utilizat de Ciolacu, în Buzău a existat revoluție. Conform Parchetului Militar, în Buzău a fost...

Când a devenit Marcel Ciolacu luptător cu rol determinant în evenimentele din decembrie 1989? În decembrie 1989? Sau puțin mai târziu, în ’90, când...

Dumnezeul legumelor din PSD Buzău și matrioșka mincinoșilor: fake news, manipulare, populism. Ori despre cum PSD, un partid de hoți, face campanii de presă...

Costel Vânătoru nu mai e! Deși au existat campanii de presă cu tot registrul genurilor jurnalistice: știri, anchete, reportaje, interviuri, talkshow-uri, editoriale, comentarii, analize,...

un hohot de râs
oameni pamflet

Contribuția ta lunară poate face diferența pe termen lung. Donează 2 euro lunar prin SMS la 8844 cu textul SALVEZ.

S-ar putea să-ți placă și:
EXPRESS SUD-EST

ÎMPREUNĂ CONSTRUIM JURNALISMUL DE CARE ROMÂNIA ARE NEVOIE!

Ai citit acest articol deoarece niște ziariști idealiști s-au încăpățânat să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. EXPRESS SUD-EST este o publicație care se autofinanțează din publicitate și din donațiile cititorilor. Ne poți susține.