sâmbătă, 19 octombrie, 2019

Ai un pont? Sună-ne acum! Suntem tot timpul pe fază!

+40 755 977 819

7 C
Buzău
sâmbătă, 19 octombrie, 2019
  • ACTUALITATE
  • CULTURĂ
CULTURĂ Rost, Rostire, Rostuire. Ori despre cum rostuiește rostirea rostul

Rost, Rostire, Rostuire. Ori despre cum rostuiește rostirea rostul

TOPUL DE AZI

Cercul vicios al intereselor personale și de „partid”. Guvernul Orban are toate șansele să pice la vot, în Parlament. Ce se va întâmpla mai departe

Premierul desemnat, Ludovic Orban, trebuie să strângă, până săptămâna viitoare, acea majoritate parlamentară care să dea votul guvernului său...

Deniz Taniure Dumitrache, directorul medical al Spitalului Județean Tulcea, arestată preventiv pentru luare de mită. A fost prinsă marți în timp ce lua mită de la soțul unei paciente

Tribunalul Tulcea a decis, miercuri, arestarea preventivă pentru 30 de zile a medicului ginecolog Deniz Taniure Dumitrache, director medical...

„Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poți deveni vultur sau cântăreț de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală.“ (P. Țuțea)

În pofida dinamismului actual ce vizează sfera lexicală, propun să zăbovim asupra felului în care, mai presus de această deschidere către un sistem de referință uniform al lumii contemporane, limba română s-a conservat împreună cu bogăția rară și forța expresivă. Pornind de la opera literară a filozofului Constantin Noica, Cuvânt împreună despre rostirea românească, mă opresc la nucleul discuției – un grup de trei cuvinte cu o rădăcină comună: „rostire”, căruia i se vor adăuga și cuvintele „rost” și „rostuire”.

Citește și: Partidul Studiilor la Distanță. Baronii și miniștrii PSD și-au tras diplome cu complicitatea universităților care au închis ochii la nivelul de pregătire al politicienilor și la prezența acestora la cursuri

Lecturarea operei lui C. Noica a determinat o atenție sporită asupra acestei extinderi semantice, pe care autorul o transformă în filozofie proprie. Astfel, aflăm cum „rost” provine din latinescul „rostrum” și înseamnă bot, cioc, vârf încovoiat, gură; care, la plural, are forma „rostra”, tribuna din for, împodobită cu pliscuri de corăbii (fig. tribuna, piața publică). Avem, deci, un sens originar de „gură”, pe care limba română îl asimilează ca pe o formă învechită. Îl regăsim, spre exemplu, încă din cele mai vechi timpuri în „Psaltire”: „Rostu au și nu grăescu”; „Și fie-ți spre voie cuvintele rostului mieu”; sau în traducerea din 1645 a operei lui Herodot: „Crisos a chemat pe Adrist, cel cu rost de moarte”; sau în opere care aparțin lui Miron Costin: „Din rostul dreptului izvorăște înțelepciunea”.

Analog sensului de „gură” sunt și expresii ca: „rost aurit” sau „rostul de aur” (în: Ioan Rostul de Aur, pentru „Gură de Aur”) ori expresia „de rost”, folosită cu verbe de grai, însemnând: prin viu grai, verbal, în opoziție cu: în scris – ca și expresia „pe de rost”, sau „a lua la rost”.

Citește și: PSD, mai tare ca PCR: joi a dublat suprafața irigată din România, vineri a crescut-o de patru ori. Mai au un pic și trec la irigat în Bulgaria

De la gură s-a făcut cu ușurință trecerea la „a vorbi”, „a avea glas și grai” și regăsim cuvântul cu acest sens în texte din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea: “Asinul… grăi cu rost omenesc” (Biblia, 1648); “Să strigați într-un rost” (I. Negruzzi), “De-abia trăiește-n pomenirea/Poveștilor cu dulce rost.” (G. Coșbuc)

De la sensul de gură s-a ajuns la sensul de limbă, cu trimitere la materializarea limbii în cuvânt, spusă, vorbă: “Și era tot pământul un rost și un glas la toți.” (Biblia, 1688)

Până aici ni se descoperă o ambivalență a lui „rost”: gură și cuvântare.

Chiar dacă a devenit din „gură”, „a vorbi”, sensul său de origine s-a păstrat. Totuși, acest cuvânt și-a dezvoltat din sensul originar și sensuri derivate deoarece, inițial, „rost” s-a dedublat prin a însemna și „deschizătură”. Vorbim aici despre rostul războiului de țesut (deschizătura prin care se aruncă suveica), de unde provine și expresia „a porni rostul”, a începe țesutul.

Citește și: Pentru cititorii ziarului EXPRESS SUD-EST, indiferent de culoarea lor: Pesediștii au investit bani grei în ajutorarea celor care nu muncesc, sprijinindu-i astfel pe cei care nu fac nimic împotriva celor care fac ceva

Noica surprinde o mutare a cuvântului din plan material în plan abstract. În sens material, cuvântul denumește țesutul și deschizătura, dar și sensul de gură cu dinți, care indică partea unui obiect care taie: tăișul fierăstrăului. În construcții există rostul ca deschizătură, apoi, folosința lărgită a sensului denumește orice interval sau crăpătură: spațiul îngust dintre cărămizile unui zid, dintre ulucii unui gard, dintre scândurile unei dușumele, dintre țiglele unui acoperiș, dintre piesele ce trebuie sudate sau cele două orificii tăiate în cutia viorii.

Deci toate aceste exemple marchează o a doua valoare largă, rostul ca deschizătură. Însă, versatilitatea acestui cuvânt sporește în timp, și, astfel, ajungem să întâlnim și rostul ca rânduială. Odată cu această nuanță a cuvântului, se face un salt de la sensul concret-material la cel abstract, care aduce în prim-plan o imagine a ordinii.

Citește și: Nehoiu, orașul care moare. Ori despre cum o bijuterie a județului Buzău, odată ajunsă pe mâna unor penali, a devenit peste noapte un oraș-fantomă

Expresii ca: a ști de rostul a ceva, a fi în rostul lui, a pune în rost, ceva cu rost, rost de viață, a-și pierde rostul (cumpătul), a nu-și afla rost, a ști de rostul bogăției, a lua sau a trage la rost, vizează rostul în ordinea materială, în rânduială, în organizare.

Derivă de la acestea și un rost ca tâlc, țel, scop, menire, justificare, rațiune, care deplasează cu totul „rost” din plan material: „Adâncul rost din ochii tăi” (Alexandru Vlahuță), „rostul bun al tăcerii”. Dacă rostul de la forma concretă de gură, bot, deschizătură până la abstractul rost-ca-rânduială, ordine aveau în comun situațiile reale, lucrurile și oamenii, acest sens ultim oferă înțelesuri mult mai adânci.

În final, „rostul” este încununat de „rostire” și „a rosti”, care unifică toate înțelesurile: de gură, de deschizătură materială și de rânduială. Dicționarul limbii române regăsește cele 3 grupe de sensuri sub aceeași vocabulă și deplasează în mod evident sensul material al rostului către sensul abstract, o „rostuire” a vieții.

Rostul-ca-gură:

ROSTÍ, rostesc, vb. IV. 1. Tranz. A articula, a pronunța sunete, cuvinte cu ajutorul organelor vorbirii. 2.Tranz. (Adesea fig.) a spune, a vorbi, a povesti, a expune. 3. Refl. A se pronunța, a-și spune părerea autorizată. / Tranz. A comunica o dispoziție, un ordin, o sentință. / A se preocupa de ceva; a pregăti.

Rostul-ca-deschizătură:

Intranz. A înfășura pe sulul din față al războiului de țesut porțiunea de pânză țesută, desfășurând în același timp o porțiune corespunzătoare de urzeală de pe sulul dinapoi, pentru a putea continua țesutul de câte ori rostul se micșorează.[1]

Rostul-ca-ordine:

În Dicționarul explicativ al limbii române, acestui sens îi revine forma „a rostui”.

ROSTUÍ, rostuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A așeza, a aranja așa cum trebuie; a face ordine.

Limba română ne pune la dispoziție „virtuți complete” alături de care să purcedem spre cele mai adânci învățături cu și prin însăși limba noastră, fără a mai prelua cuvinte „gata fabricate”.

Așadar, se poate lesne sesiza cum limba română amplifică în mod creator sensul cuvintelor, ceea ce o face să reprezinte un întreg sistem de filozofie întru bogăția sa, construită de către poporul român din profunzime originară.

A rosti rostuiește, așadar, rostul.

BIBLIOGRAFIE:

  • Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, București, Humanitas
  • Țuțea, Petre, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, Ediția a IV-a, București, Humanitas
  • Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române 1998, Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, București, Univers Enciclopedic

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

1 COMENTARIU

Ți-a plăcut articolul? Scrie un comentariu!

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

sâmbătă, 19 octombrie, 2019
Buzău
ceață
7 ° C
7 °
7 °
93 %
1.5kmh
5 %
sâm
19 °
Dum
19 °
lun
20 °
mar
20 °
mie
19 °

EDITORIAL

La ce ne trebuie Ludovic Orban premier? Ce vrea liderul liberal ca președinte al PNL și ce vrea ca premier al României?

Nu scap nimic din ce se petrece cu PNL. Unii spun că ar fi vorba despre „venit mintea la cap”. Mie nu mi-e clar unde se duce și ce vrea. Poate că este vina mea și nu am organ pentru liberalii prea libertini, oricât de șarmanți ar fi și de pricepuți într-ale boemei artistice. Cea mai mare parte a...

NEWS

Viorica Dăncilă și legea. Campanie cu surle și trâmbițe pe străzile unei comune din Constanța: O mașină cu megafoane a anunțat localnicii de vizita...

Viorica Dăncilă nu ține cont de legea electorală. Premierul a decis să se promoveze cu surle și trâmbițe prin țară. Într-o comuna din Constanța,...

S-ar putea să-ți placă și:
EXPRESS SUD-EST