joi, 4 iunie, 2020
12 C
Buzău
joi, 4 iunie, 2020
12 C
Buzău
Ești aici EXPRESS SUD-EST PSD a băgat UE în aceeași oală cu Teleormanul. Dăncilă, Daea și...

PSD a băgat UE în aceeași oală cu Teleormanul. Dăncilă, Daea și Carmen Dan au inaugurat, luni, o cherhana la Tulcea, susținând că este o „Bursă de pește”. Totul ca să scape țara de sancțiunile din partea UE

TOPUL DE AZI

Barajul Siriu, o catastrofă din ce în ce mai iminentă. Ori despre un eventual Dam Vajont românesc și nesimțirea celor care conduc destinele acestei...

Conform unui scenariu privind o eventuală catastrofă produsă la Barajul Siriu, la o ruptură a barajului cu o breșă...

Secția specială, apărată la baionetă de anti-europenii din CSM. Cui i-a folosit și îi folosește SIIJ, o instituție pentru care Statul cheltuie 6 milioane...

Cei mai mulți dintre membrii actualului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) au demonstrat încă o dată, săptămâna aceasta, ceea...

ARTICOL SCRIS DE

Nu mai puțin de trei membri ai Cabinetului Dăncilă au mers luni la Tulcea ca să inaugureze – cu o întârziere de peste zece ani – o așa-zisă bursă de pește care va funcționa, cel puțin pentru moment, ca o cherhana. Dacă n-ar fi deschis această unitate – la construcția căreia s-au folosit și bani europeni – România risca sancțiuni de milioane de euro, au declarat surse din administrație.

Viorica Dăncilă, Petrea Daea și Carmen Dan s-au deplasat ieri la Tulcea, unde au participat la inaugurarea unei așa zise burse de pește. În cadrul evenimentului, Dăncilă a declarat că aceasta investiție de milioane de euro – pe care politicienii se laudă de mai bine de un deceniu că o vor finaliza – este meritul guvernării PSD-ALDE și că ea le va ușura viața pescarilor din Delta Dunării și din împrejurimi. În plus, „bursa” ar urma să le faciliteze românilor accesul la pește proaspăt.

Citește și: E vrăjeală, nu-i vrăjeală…. Bursa de pește de la Tulcea, cică, s-a pus pe treabă! România a scăpat astfel de sancțiunile care se impuneau în cazul nefuncționalității acestui proiect finanțat din fonduri europene

„Pescuitul contribuie semnificativ la economia județului Tulcea și asigură locuri de muncă pentru 30% din populație. Aceste cifre argumentează importanța economică și socială a Bursei de pește din Tulcea, un proiect de aproape 6 milioane de euro, finanțat din fonduri naționale și europene.

Am vizitat astăzi punctele tehnologice importante pentru activitatea bursei și sala din care pot fi urmărite tranzacționările. Ceea ce am remarcat este adaptarea la cerințele de performanță ale unei burse moderne, în deplin acord cu cerințele economiei competitive.

Funcționarea bursei înseamnă comercializarea peștelui și a produselor din pește la un preț corect, calitatea confirmată a mărfii și eliminarea speculei de pe piața neagră(!). Ajutăm astfel pescarii și fermele piscicole să-și dezvolte afacerile, iar pensiunile din zonă le vor putea oferi turiștilor produse cu adevărat tradiționale”, a declarat Viorica Dăncilă.

În teorie, totul sună bine. În realitate, însă, lucrurile sunt puțin mai complicate. Ceea ce a promis Viorica Dăncilă ar fi putut să se întâmple doar dacă autoritățile s-ar fi ținut de cuvânt și ar fi creat la Tulcea o bursă de pește. Din păcate, n-au făcut decât o cherhana.

Citește și: Criză de medici în județul lui Oprișan. Potrivit CAS Vrancea, la nivelul județului ar mai fi nevoie de încă 51 de medici de familie

În cursul săptămânii trecute, prin intermediul așa-zisei burse s-au făcut, cică, și două tranzacții. Dacă s-au făcut. Era nevoie de ele ca Romania – care a dezvoltat proiectul folosind și bani europeni – să arate Uniunii că sistemul funcționează și să evite astfel sancțiuni de milioane de euro. A spus-o, săptămâna trecută, chiar Ciceronis Cumpănășoiu, președintele Autorității de Management a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, prin care s-au asigurat bani pentru proiect.

„La acest obiectiv au fost înregistrate două tranzacții, iar pentru noi este suficient ca proiectul să poată fi declarat funcțional, iar Romania să nu plătească sancțiuni”, a spus Cumpănășoiu, potrivit Radio Romania Constanța.

Până la acest moment, nicio autoritate nu a oferit date cu privire la cantitatea de peste comercializată prin intermediul bursei de la Tulcea și nici a prețului la care s-a tranzacționat. Or, rostul unei burse de mărfuri e tocmai acela de a asigura transparența…

De ce ar avea nevoie Delta Dunării de o bursă de pește

Potrivit legii, ca să își poată vinde peștele, pescarii din Delta sunt obligați să îl ducă la una dintre cele peste 40 de cherhanale din regiune. Acolo, în punctele de debarcare, personalul cherhanalei preia peștele, îl cântărește și pune la gheață. Cherhanalele care îndeplinesc anumite condiții sanitare-veterinare au și puncte de prima vânzare, unde peștele poate fi vândut către intermediari. La rândul lor, acești intermediari vor vinde, la prețuri și de 3-4 ori mai mari, pestele către magazine sau restaurante.

Citește și: Un austriac s-a spânzurat sub “Podul lui Băsescu”, de lângă Buzău. Biletul de adio

De regulă, atât cherhanalele cât și intermediarii preferă să vândă pestele angro, cu suta de kilograme sau chiar cu tona.

Așa se face că de multe ori, pensiunile din Deltă – care au nevoie, zilnic, de 10-20 de kilograme de pește proaspăt pentru a le găti clienților mâncăruri specifice zonei – ajung să îl cumpere din supermarketurile tulcene (unde adesea marfa este adusa din import).

Cu alte cuvinte, n-ar fi exclus ca turiștii români și străini care plătesc bani grei pe un sejur în Deltă să mănânce, de fapt, bucate tradiționale dobrogene gătite cu pește adus tocmai din Ungaria sau din Bulgaria…

O altă mare problemă este ca, în prezent, autoritățile nu pot verifica dacă întreaga cantitate de pește livrată de pescari către cherhanale este, într-adevăr, fiscalizată. Iar dacă nu este, înseamnă că cineva, în Deltă, strânge o mulțime de bani negri…

Citește și: Ovidiu Popa, bărbatul din județul Galați care şi-a BĂTUT copiii cu bestialitate în timp ce îi filma, a fost REȚINUT, azi noapte, de polițiști. Ce posta pe Facebook mama copiilor, în timp ce aceștia erau preluați de Protecția Copilului Galați

Toate aceste probleme s-ar putea rezolva, însă, prin înființarea unei burse de pește funcționale. Iată de ce.

Având acces la bursă, pescarii și-ar putea găsi cumpărători. Iar asta înseamnă că – deși își vor duce în continuare peștele la cherhanale, unde, contra cost, îl vor tria și certifica – pescarii n-ar mai fi nevoiți să îl și vândă acolo, pe bani puțini, ci l-ar putea livra, pentru un câștig mai bun, unor clienți cu care au încheiat deja contracte pe bursă.

Ca sistemul să funcționeze, însă, atât potențialii clienți, cât și pescarii ar trebui să știe cum să folosească bursa. Iar momentan, nu știu.

Până când se vor lamuri lucrurile, bursa – care va fi administrată de Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA (în care acționar e Ministerul Agriculturii) – va fi doar un punct de primă vânzare, la fel cum mai sunt câteva zeci, în Deltă. Practic, bursa va cumpăra pește de la pescari (în parteneriat cu cherhanalele existente) și – având 3 nave și 4 mașini frigorifice – îl va prelua și apoi îl va putea distribui pe piață.

Diferența dintre bursă și celelalte societăți care fac deja acest lucru în Deltă ar urma să fie că – dacă tot a fost înființată din bani publici – această nouă cherhana ar garanta fiscalizarea integrală a mărfii preluate.

Citește și: Nehoiu, orașul care moare. Ori despre cum o bijuterie a județului Buzău, odată ajunsă pe mâna unor penali, a devenit peste noapte un oraș-fantomă

Întrebarea este: de ce s-au investit peste 6 milioane de euro într-o unitate de preluare, transport și vânzare a peștelui? N-ar fi fost mai simplu să se încerce combaterea evaziunii în rândurilor societăților care deja se ocupă cu așa ceva? E greu de zis…

Lider al pescarilor: Mai sunt multe de pus la punct. Să vedem dacă va fi rentabil

Președintele Federației organizațiilor producătorilor de pește din Delta Dunării, Dan Verbina, a declarat că sunt multe lucruri care mai trebuiesc puse la punct până când pescarii vor putea câștiga vânzându-și capturile pe bursă.

„Până la urmă, bine că au făcut-o. Era vorba să se facă și un punct de desfacere din care să își ia și persoanele fizice pește. Dar nu e gata încă. S-a vorbit și despre un site, dar nici ăsta nu e gata. Azi am fost acolo (la sediul bursei din Tulcea – n.red.) și e doar un sistem de licitații pentru firme… A vorbit astăzi domnul Adrian Izvoranu (directorul societății care va administra bursa de pește -n.red.) despre site și vânzări online, dar n-am înțeles cum va face, că n-a explicat.

Citește și: Spre viitor, mergând înapoi! Despre cum s-a scurs timpul istoriei noastre, vreme de vreo treizeci de ani, înainte, adică înapoi

Dar bursa va funcționa, într-adevăr, doar în situația în care administratorii ei vor discuta și cu asociațiile de pescari și se vor găsi soluții pentru diversele probleme care încă n-au fost puse în discuție.

Spre exemplu – în colaborare cu noi, cu reprezentanţii pescarilor – ar urma să se stabilească un preț minim sub care nu se va putea scădea la nicio specie de pește. Degeaba pui prețul la scrumbie 14 lei pe bursă! Se înțeleg clienții, nu cumpără și îți lasă prețul să scadă până la 2 lei. Și-atunci care mai e avantajul bursei pentru pescar? Rămâne să discutam aceste aspecte.

În plus, și dacă vrea să vândă pe bursă, pescarul va merge în continuare cu peștele la punctul de debarcare. Iar dacă nu i-l va mai vinde proprietarului, va plăti probabil pentru cântărire și pregătirea mărfii. Sunt cheltuieli pe care cineva trebuie să le suporte… Or, aceste aspecte vor trebui discutate (în vederea stabilirii rentabilității pentru pescar – n.red.) . Mai sunt destule de pus la punct”, a declarat președintele Federației Asociațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării.

Statul a făcut cherhana după aproape un deceniu în care s-a chinuit să deschidă o bursă de pește

Încă din 2011, autoritățile tulcene și cele centrale anunțau că întocmesc documentația necesară pentru a cere, de la UE, între 14 și 18 milioane de euro pentru a construi un sediu modern pentru bursa de pește. Din acești bani, urmau să se cumpere și nave cu care să se colecteze peștele din Deltă, dar și mașini frigorifice pentru transportul peștelui.

La acel moment, șeful Unității Asistență Structurală din cadrul Direcției generale Pescuit a Comisiei Europene, Stephanos Samaras, a atras atenția asupra faptului că în Romania proiectul e supraevaluat. Potrivit lui Samaras, în Spania și Malta se construiseră burse de pește similare, dar cu costuri și de 6 ori mai mici.

Citește și: Timpul în care dacă nu se întâmplă nimic, nu se va schimba nimic. Ori despre europarlamentare și nu numai

Până la urma, autoritățile au diminuat valoarea proiectului și – prin Programul Operațional de Pescuit (POP) 2007-2013 – au început achizițiile (printre altele, 3 nave și 4 mașini frigorifice pentru transportul peștelui de la punctele de colectare), dar și finanțarea lucrărilor. În 2016, s-a finalizat sediului bursei, la Tulcea. Abia un an mai târziu, însă, acest sediu a fost racordat la utilități. Și nici atunci n-a fost inaugurat.

Motivul: autoritățile tocmai realizaseră că – deși aveau nave de transport, mașini frigorifice și sediu modern – nu putea deschide bursa fără un cadru juridic adecvat. Așa că Petre Daea a înființat un grup de lucru care să caute soluții și a anunțat că proiectul – finanțat parțial cu fonduri europene – va fi implementat până la finele lunii martie 2019.

În cele din urmă, sistemul a fost inaugurat. Numai că el nu funcționează așa cum a fost gândit inițial – ca o piața liberă ți transparentă de pește – ci e doar un mod de a prelua și de a vinde – în manieră fiscalizată – parte din producția piscicolă a Deltei. Ce se va întâmpla dacă, în timp, cei mai mulți dintre pescari vor decide că e mai rentabil să vândă ca și până acum și vor evita să se chinuiască să intre pe bursă? Rămâne de văzut…

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

ARTICOL SCRIS DE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

EXPRESS SUD-EST dorește ca acest site să fie un spațiu al discuțiilor civilizate, al comentariilor de bun simț. Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

  1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
  2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătură cu textul. Aceștia pot fi criticați, însă, pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.
Abaterile repetate vor avea drept consecință interdicția accesului la aceasta facilitate a site-ului.

Harta cazurilor de coronavirus din fiecare țară. Graficul îmbolnăvirilor. Statistici

Country/Region
Confirmed cases
Deaths
Recovered
Active cases
USA
1,901,493
109,140
685,562
1,106,791
Brazil
583,980
32,547
266,132
285,301
Russia
432,277
5,215
195,957
231,105
Spain
287,406
27,128
0
260,278
UK
279,856
39,728
0
240,128
Italy
233,836
33,601
160,938
39,297
India
216,824
6,088
104,071
106,665
Germany
184,425
8,699
167,300
8,426
Peru
178,914
4,894
72,319
101,701
Turkey
166,422
4,609
130,852
30,961
Iran
160,696
8,012
125,206
27,478
France
151,677
29,021
69,455
53,201
Chile
113,628
1,275
86,173
26,180
Mexico
97,326
10,637
70,308
16,381
Canada
93,085
7,498
51,048
34,539
Saudi Arabia
91,182
579
68,159
22,444
China
83,021
4,634
78,314
73
Pakistan
80,463
1,688
28,923
49,852
Qatar
62,160
45
37,542
24,573
Belgium
58,685
9,522
15,959
33,204
Bangladesh
55,140
746
11,590
42,804
Netherlands
46,733
5,977
0
40,756
Belarus
45,116
248
20,171
24,697
Sweden
40,803
4,542
0
36,261
Ecuador
40,414
3,438
20,019
16,957
South Africa
37,525
792
19,682
17,051
Singapore
36,405
24
23,582
12,799
UAE
36,359
270
19,153
16,936
Colombia
33,354
1,045
12,288
20,021
Portugal
33,261
1,447
20,079
11,735
Switzerland
30,893
1,921
28,600
372
Kuwait
29,359
230
15,750
13,379
Egypt
28,615
1,088
7,350
20,177
Indonesia
28,233
1,698
8,406
18,129
Ireland
25,111
1,659
22,698
754
Ukraine
24,823
735
10,440
13,648
Poland
24,687
1,115
12,014
11,558
Philippines
19,748
974
4,153
14,621
Romania
19,669
1,296
13,800
4,573
Argentina
19,268
583
5,896
12,789
Dominican Republic
18,040
516
11,224
6,300
Israel
17,377
291
14,983
2,103
Afghanistan
17,267
294
1,522
15,451
Japan
16,986
900
14,771
1,315
Austria
16,771
670
15,672
429
Panama
14,095
352
9,514
4,229
Oman
13,537
67
2,845
10,625
Bahrain
12,815
20
7,410
5,385
Kazakhstan
11,796
48
6,240
5,508
Denmark
11,771
580
10,552
639
S. Korea
11,590
273
10,467
850
Serbia
11,523
245
6,852
4,426
Nigeria
11,166
315
3,329
7,522
Bolivia
10,991
376
1,298
9,317
Armenia
10,524
170
3,454
6,900
Algeria
9,733
673
6,218
2,842
Czechia
9,438
325
6,749
2,364
Moldova
8,795
310
4,863
3,622
Ghana
8,548
38
3,132
5,378
Norway
8,477
237
7,727
513
Iraq
8,168
256
4,095
3,817
Malaysia
7,970
115
6,531
1,324
Morocco
7,922
206
6,866
850
Australia
7,229
102
6,640
487
Finland
6,911
321
5,500
1,090
Cameroon
6,585
200
3,676
2,709
Azerbaijan
6,260
76
3,665
2,519
Guatemala
5,586
123
824
4,639
Honduras
5,527
225
563
4,739
Sudan
5,499
314
1,711
3,474
Tajikistan
4,191
48
2,347
1,796
Luxembourg
4,024
110
3,861
53
Djibouti
3,935
26
1,636
2,273
Guinea
3,933
23
2,332
1,578
Senegal
3,932
45
2,063
1,824
Hungary
3,931
534
2,190
1,207
Uzbekistan
3,843
16
3,014
813
DRC
3,495
75
492
2,928
Côte d'Ivoire
3,110
35
1,530
1,545
Thailand
3,084
58
2,968
58
Greece
2,937
179
1,374
1,384
Gabon
2,902
20
801
2,081
El Salvador
2,705
49
1,179
1,477
Bulgaria
2,560
146
1,206
1,208
Bosnia
2,551
157
1,939
455
Haiti
2,507
48
24
2,435
Macedonia
2,492
145
1,605
742
Nepal
2,300
9
278
2,013
Croatia
2,246
103
2,095
48
Kenya
2,216
74
553
1,589
Somalia
2,146
79
406
1,661
Cuba
2,107
83
1,830
194
Mayotte
1,993
24
1,523
446
Estonia
1,880
69
1,650
161
Kyrgyzstan
1,871
20
1,265
586
Maldives
1,850
7
644
1,199
Venezuela
1,819
18
334
1,467
Iceland
1,806
10
1,794
2
Sri Lanka
1,735
11
836
888
Lithuania
1,684
71
1,260
353
Slovakia
1,525
28
1,375
122
New Zealand
1,504
22
1,481
1
Ethiopia
1,486
17
246
1,223
Slovenia
1,477
109
1,358
10
Mali
1,386
79
788
519
Guinea-Bissau
1,339
8
53
1,278
Equatorial Guinea
1,306
12
200
1,094
Lebanon
1,256
27
724
505
Albania
1,184
33
898
253
Central African Republic
1,173
4
23
1,146
Costa Rica
1,157
10
685
462
Nicaragua
1,118
46
370
702
Hong Kong
1,094
4
1,039
51
Zambia
1,089
7
912
170
Tunisia
1,087
49
965
73
Latvia
1,079
24
760
295
Paraguay
1,070
11
511
548
South Sudan
994
10
6
978
Niger
961
65
857
39
Cyprus
958
17
790
151
Sierra Leone
909
47
491
371
Madagascar
908
6
195
707
Burkina Faso
884
53
753
78
Andorra
851
51
735
65
Uruguay
828
23
698
107
Chad
820
66
590
164
Georgia
800
13
640
147
Jordan
757
9
561
187
Mauritania
745
34
57
654
Diamond Princess
712
13
651
48
San Marino
674
42
391
241
Malta
622
9
562
51
Congo
611
20
179
412
Jamaica
590
9
356
225
Channel Islands
561
46
512
3
French Guiana
533
1
254
278
Tanzania
509
21
183
305
Uganda
507
0
82
425
Sao Tome and Principe
484
12
68
404
Réunion
478
1
411
66
Cabo Verde
477
5
238
234
Palestine
457
3
372
82
Togo
452
13
236
203
Taiwan
443
7
428
8
Yemen
419
95
17
307
Rwanda
397
2
271
124
Malawi
369
4
51
314
Isle of Man
336
24
312
0
Mauritius
335
10
322
3
Vietnam
328
0
302
26
Montenegro
324
9
315
0
Liberia
316
28
169
119
Mozambique
316
2
109
205
Swaziland
295
3
201
91
Benin
244
3
148
93
Myanmar
233
6
145
82
Zimbabwe
222
4
29
189
Martinique
200
14
98
88
Libyan Arab Jamahiriya
196
5
52
139
Faroe Islands
187
0
187
0
Mongolia
185
0
44
141
Gibraltar
173
0
153
20
Guadeloupe
162
14
138
10
Cayman Islands
156
1
78
77
Guyana
153
12
70
71
Brunei
141
2
138
1
Bermuda
141
9
113
19
Comoros
132
2
27
103
Cambodia
125
0
123
2
Syrian Arab Republic
123
6
53
64
Trinidad and Tobago
117
8
108
1
Bahamas
102
11
49
42
Aruba
101
3
98
0
Monaco
99
4
90
5
Barbados
92
7
81
4
Angola
86
4
18
64
Liechtenstein
82
1
55
26
Sint Maarten
77
15
60
2
Suriname
74
1
9
64
Burundi
63
1
33
29
French Polynesia
60
0
60
0
Bhutan
47
0
9
38
Macao
45
0
45
0
Saint Martin
41
3
33
5
Botswana
40
1
23
16
Eritrea
39
0
39
0
Saint Vincent and the Grenadines
26
0
15
11
Antigua and Barbuda
26
3
20
3
Gambia
26
1
20
5
Namibia
25
0
16
9
Timor-Leste
24
0
24
0
Grenada
23
0
18
5
Curaçao
21
1
15
5
New Caledonia
20
0
18
2
Lao People's Democratic Republic
19
0
18
1
Fiji
18
0
15
3
Dominica
18
0
16
2
Saint Lucia
18
0
18
0
Belize
18
2
16
0
Saint Kitts and Nevis
15
0
15
0
Greenland
13
0
11
2
Falkland Islands (Malvinas)
13
0
13
0
Holy See (Vatican City State)
12
0
2
10
Turks and Caicos Islands
12
1
11
0
Seychelles
11
0
11
0
Montserrat
11
1
10
0
Western Sahara
9
1
6
2
MS Zaandam
9
2
0
7
Papua New Guinea
8
0
8
0
British Virgin Islands
8
1
7
0
Caribbean Netherlands
7
0
7
0
St. Barth
6
0
6
0
Lesotho
4
0
2
2
Anguilla
3
0
3
0
Saint Pierre Miquelon
1
0
1
0
Updated on 4 June 2020 3:03
- Advertisement -

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Advertisement -

EDITORIAL

Ciolacu Național și minciuna etatizată. Cât adevăr și câtă minciună există în sintagma „Iohannis a dat-o afară pe Kovesi” și de ce minte Marcel...

Marcel Ciolacu minte prin omisiune, omite date importante, inoculând în mod deliberat o concepție greșită unei comunități și așa ruptă de realitate. Minte pur și simplu. Minte de îngheață Buzăul. Minte, își permite să mintă, dar oricât ar minți, sunt din ce în ce mai puțini cei care mai pun credit pe spusele sale. De data asta nu mai e statul paralel al lui Liviu Dragnea, sunt realități paralele. Complet paralele. Bineînțeles că lumea care se uită la știri...

TOPUL DE AZI