marți, 1 decembrie, 2020
0 C
Buzău
marți, 1 decembrie, 2020
0 C
Buzău
Ești aici Ești aici EXPRESS SUD-EST DARIUS VÂLCOV, unul dintre marii impostori din Guvernul României. Un escroc care...

DARIUS VÂLCOV, unul dintre marii impostori din Guvernul României. Un escroc care evaluează miniștri și prim-miniștrii, inventează taxe și rescrie principiile de bază ale economiei, din patriotism, zice el

IMPOSTORII CARE NE CONDUC

SPECIAL

Petre Emanoil Neagu: NU există cale de întoarcere. Trebuie să câștigăm un nou mandat, pentru că anul viitor va fi un an de foc...

Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, vorbește, într-un amplu interviu acordat EXPRESS SUD-EST, despre activitatea sa în cadrul...

Claudiu Voicu, trompeta cu jeg de Mocanu, vrea să fericească pe veci orașul Pătârlagele, să-l ducă la loc cu verdeață. Ori despre un altfel...

Desigur, știrea poate părea a fi una falsă, ticluită în laboratoarele perfidului PSD/Pro România, ca să bage spaima sau...

Stelian Ion de la USR, fratele de cruce penală al lui Radu Mazăre. Ce legătură există între candidatul USR la Primăria Constanța și fostul...

O serie de dezvăluiri incendiare prezintă culisele politicii românești. Un episod incredibil se petrece la Constanța unde USR-istul Stelian...
George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Din când în când, Darius Vâlcov, un ins cu figura încruntată și voce de tenor obosit își face apariția în prime-time pentru a ne comunica – vezi, Doamne! – lucruri importante. Uneori e în studiouri de televiziune și ține lecții de economie și patriotism: recalculează dobânzi, amenință bănci, devoalează conspirații. Alteori e cu sigla Guvernului în spate și anunță ordonanțe de urgență prin care inventează taxe și rescrie principiile de bază ale economiei. Tot el a evaluat miniștri și prim-miniștri, a dictat o revoluție fiscală și a scris programul după care e guvernată România, scrie recorder.ro.

Reporterii Mihai Voinea și Cristian Delcea de la RECORDER au vrut să afle pe ce se fundamentează acest geniu economic și managerial și ce rezultate a dat într-un sistem concurențial în care nu mai contează greutatea funcției oferite de partid, ci doar propriile competențe. Au recompus biografia de tinerețe a lui Darius Vâlcov și au descoperit un lanț de eșecuri profesionale, cu afaceri derizorii eșuate într-un amestec de ridicol și escrocherie măruntă. Iată ce a ieșit…

Citește și: Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, „construiește” niscaiva spitale regionale și la Craiova, și Constanța. Cică, din banii Armatei, în parteneriat cu Turcia

Între 1999 și 2004, perioada dintre terminarea facultății și ocuparea primei funcții politice, Darius Vâlcov și-a testat abilitățile de manager: a falimentat un fast-food deschis la parterul unui bloc din Slatina și a condus o cooperativă de credit prin care lua carnetele de alocații ale elevilor cu promisiunea că le va oferi, în schimb, telefoane mobile. Afacerea a eșuat lamentabil, iar Vâlcov și-a încheiat cariera în mediul privat. A intrat în politică, descoperind habitatul perfect pentru calitățile sale incontestabile: tupeul și talentul de a vinde iluzii.

Perioada „Millenium Group & CO”

Suntem în februarie 1999. Darius Vâlcov are 21 de ani și e student la Academia de Studii Economice din București. Peste câteva luni urmează să termine facultatea, însă nu mai are răbdare să aștepte absolvirea și consideră că e suficient de pregătit pentru a se apuca de afaceri. Nu e de unul singur. Aceste gânduri sunt întoarse pe toate fețele într-o gașcă formată din colegi de liceu și de facultate, în total 17 tineri puși pe combinații și nerăbdători să se îmbogățească. Se asociază cu toții într-o firmă a cărei denumire pare să ascundă aspirații înalte: „Millenium Group & CO”.

Darius Vâlcov

Nu știu foarte clar ce fel de afaceri urmează să facă, așa că în dreptul rubricii „domeniu principal de activitate” scriu cuvântul „comerț”, iar la activități secundare înșiră zeci de coduri CAEN, semn că sunt pregătiți să speculeze orice oportunitate: de la creșterea animalelor și publicitate până la fabricarea cleiurilor și gelatinelor.

Citește și: Nu e păcăleală! Veste BOMBĂ pentru pensionari: Ce se întâmplă cu banii lor din această lună… Vezi dacă ești pe listă!

Administratorii și acționarii principali ai acestei firme cu 17 asociați sunt Darius Vâlcov și Cristian Morlova, uniți de o veche prietenie, dar și de origini asemănătoare. Amândoi provin din familii considerate ca făcând parte din high life-ul Slatinei: Florea Morlova, tatăl lui Cristian, este prefectul județului Olt, iar Dumitru Vâlcov, tatăl lui Darius, este un fost inginer transformat după Revoluție în om de afaceri. În 1993, acesta a înființat firma „Vâlcov Select”, prin care a deținut un lanț de 14 buticuri (5 în Slatina și 9 în comunele din jur) în care se vindeau de la gume de mestecat până la sucuri la dozator. În 1998, când apogeul acestui tip de comerț era pe sfârșite, Dumitru Vâlcov s-a reprofilat și a înființat o mică fabrică de mobilă, deținută prin firma „Octogon SRL”.

Bătrânii Morlova și Vâlcov apreciază că fiii lor vor să se joace de-a antreprenorii și le întind o mână de ajutor. E vara lui 1999, au trecut câteva luni de la înființarea „Millenium Group & CO”, iar Darius și Cristian n-au reușit să pornească nicio afacere. Așa că părinții lor le pun la dispoziție una.

Citește și: Pădurea din Ploscuțeni, județul Vrancea, a fost scoasă la vânzare pe un site din China. Suma fabuloasă cerută pentru 142 de hectare

Florea Morlova și Dumitru Vâlcov erau fondatorii și administratorii unei cooperative de credit numită Banca Populară Olt, pe care o înființaseră la începutul aceluiași an. În iulie 1999, cei doi decid să se retragă în detrimentul fiilor, fapt care a rămas consemnat în arhivele de la Registrul Comerțului: Darius Vâlcov și Cristian Morlova devin administratori și membri ai consiliului de administrație, unde tânărul Vâlcov este instalat președinte.

„O bancă pentru fiecare”

Practic, cei doi tineri de 21 de ani preiau conducerea, dar în realitate nu prea au nimic de condus: Cooperativa de Credit Banca Populară Olt e, de fapt, o asociere între persoane fizice care se înscriu semnând o hârtie și depunând o sumă mică de bani, în ideea că, la nevoie, vor putea contracta un mic împrumut. Sunt 105 membri, cei mai mulți dintre ei rude și prieteni ai fondatorilor. Cooperativa are un capital vărsat de 106.000.000 de lei vechi, care, la cursul de atunci, însemnau 6.500 euro. O sumă ridicolă chiar și pentru o cooperativă de credit, cu atât mai mult pentru o bancă.

Darius Vâlcov

Însă Darius Vâlcov are ambiții mari. În februarie 2000, la câteva luni după ce preia conducerea, schimbă componența consiliului de administrație înlocuind o parte din vechii membri cu băieți din gașca lui de prieteni. Printre ei se numără Dorel Șteomlega, Rita Geanina Natanzohn (actuală Bobicu) și Marian Chitea, persoane care, mai târziu, aveau să facă parte din rețeaua prin care, conform procurorilor, primarul Darius Vâlcov sifona banii din bugetul orașului Slatina.

Dar să rămânem în anul 2000, când Vâlcov și prietenii săi se joacă de-a bancherii folosind această cooperativă de credit. Prima idee care le vine în cap este să-i schimbe numele, pentru că își doresc ceva care să sune mai grandios. Pe 25 mai 2000 înregistrează în acte noua denumire: Cooperativa de Credit Banca Populară Română pentru Dezvoltare. Îi confecționează o siglă și un slogan: „O bancă pentru fiecare”. Apoi încep să facă planuri despre cum ar putea să genereze venituri ceva mai mari decât cotizațiile celor o sută de membri.

Marea inovație a „bancherului” Darius Vâlcov

Eminența cenușie din spatele acestei noi viziuni este Darius Vâlcov. „El era cu ideile. Încerca să găsească produse bancare cu care să atragă clienți”, își amintește profesorul Ion Țecu, pe atunci membru în consiliul de administrație al Cooperativei de Credit și în prezent directorul Colegiului Național Radu Greceanu din Slatina, unde a studiat și Vâlcov.

Citește și: Caragiale e un biet copil: Bugetul s-a revizuit, dar nu s-a schimbat nimic! Ori despre cum nu ne mai miră nimic atâta timp cât PARLAMENTUL ROMÂNIEI este la discreția unui CONDAMNAT PENAL

Din toate ideile de „produse bancare” care îi trec prin cap, Darius Vâlcov nu apucă să încerce prea multe. Prima e suficientă pentru a genera un scandal care străbate orașul de la un capăt la altul. Una din marile aspirații ale acelor vremuri erau telefoanele mobile, iar tânărul Vâlcov simte că asta e cartea câștigătoare. Ajutat de gașca lui numeroasă de prieteni, colportează prin școli și licee vestea că o bancă nou înființată are o propunere de nerefuzat pentru toți elevii: depuneți carnetele de alocații și veți primi la schimb telefoane.

Oferta circulă cu repeziciune pe holurile școlilor din oraș, iar elevii încep să ducă muncă de convingere cu profesorii și părinții. Mirajul telefoanelor mobile îi prinde și pe adulți, așa că se întocmesc liste și se fac copii după documente. Sute de elevi, susținuți de profesori și părinți, își depun cecurile de alocații la cooperativa de credit condusă de Darius Vâlcov, însă așteaptă în zadar să primească mult doritele telefoane. Povestea se încheie după câteva săptămâni, cu părinții elevilor păgubiți luând cu asalt sediul așa-zisei bănci pentru a recupera alocațiile copiilor. Oamenilor le sunt restituite cecurile, iar prefectul Florea Morlova – al cărui fiu, Cristian Morlova, era și el implicat în cooperativa de credit – intervine și liniștește apele astfel încât poliția să nu mai demareze nicio anchetă.

Citește și: Davor T. și drogurile din șalupa abandonată în Tulcea. Cum a ratat El Chapo din Balcani o afacere uriașă, din cauza unei furtuni pe Marea Neagră

Darius Vâlcov n-a răspuns la apelurile și mesajele în care i-am solicitat să explice scandalul carnetelor de alocații de la începutul anilor 2000. Cristian Morlova ne-a răspuns inițial la mesaje, arătându-se interesat să afle ce dorim de la el, dar când i-am explicat despre ce e vorba, n-a mai revenit cu niciun răspuns.

Mult mai cooperant a fost Ion Țecu, cotizant și membru în consiliul de administrație al cooperativei conduse de Vâlcov. Atunci, ca și acum, Țecu era profesor la unul dintre cele mai importante licee din Slatina.

Darius Vâlcov, mincinosul

Se jură că nu a fost implicat în amăgirea elevilor cu telefoane mobile, dar își amintește perfect cum s-a întâmplat: „Ideea era că tinerii își doreau telefoane și n-aveau cum se să le plătească. Așa că Darius, care căuta idei de produse bancare, a venit cu această variantă în care puteau să depună fila de CEC în contul telefonului. Probabil că a fost și ăsta un produs bancar, o chestie corectă zic eu. Omul n-avea bani să plătească telefonul și atunci era de acord să dea filele de cec de la alocații. S-a încheiat cu niște mici neînțelegeri, dar nu poate fi vorba de o escrocherie. Nu s-a întâmplat ca oamenii să rămână fără cecuri”.

Darius Vâlcov
Darius Vâlcov – pe vremea când era tânăr și făcea afaceri cu carnete de alocații

După acest episod controversat, Darius Vâlcov își temperează, pentru o vreme, creativitatea în domeniul produselor bancare, dar n-are de gând să renunțe la afaceri. Așa că se întoarce la firma pe care o înființase în iarna lui 1999, împreună cu gașca lui de prieteni, și cere încă o dată ajutorul părinților. Pe 06 februarie 2001, mama lui Darius Vâlcov, de profesie medic stomatolog, închiriază către „Millenium Group & CO” apartamentul cu trei camere aflat la parterului unui bloc de pe strada Ecaterina Teodoroiu din Slatina. Locatarii blocului semnează un tabel prin care își dau acordul pentru ca firma administrată de Darius Vâlcov să deschidă un punct de lucru cu următoarele scopuri: birouri, articole papetărie, magazin alimentar.

Citește și: Leonard Țuclea și casa ca un loc happening. De vorbă cu pictorul buzoian despre design și alte acareturi

Până la urmă, la parterul blocului se deschide o mică unitate comercială care combină produsele de patiserie cu mâncarea de tip fast-food. Slătinenii sunt ademeniți să descopere gustul hamburgerului american, dar această noutate absolută apărută în orașul lor nu pare să-i impresioneze. Nu se mai știe cu exactitate dacă gustul hamburgerilor produși de fast-food-ul lui Darius Vâlcov a fost sub așteptări sau dacă pur și simplu slătinenii erau prea conservatori în materie culinară, dar cert este că magazinul a rezistat mai puțin de o jumătate de an. A fost prima și singura afacere pe care cei 17 asociați ai „Millenium Group & CO” au încercat să o pună în practică, eșuând în mod lamentabil. Firma a fost lăsată de izbeliște, fiind radiată din oficiu cinci ani mai târziu.

Darius Vâlcov nu a fost niciodată director la BRD

Suntem în vara anului 2001 și Darius Vâlcov este acționar al unei firme falimentare și directorul unui cooperative de credit căreia i s-a dus buhul că încearcă să-și țepuiască clienții. Pe lângă aceste probleme de imagine, cooperativa pe care o conduce are, însă, și probleme de legalitate din cauza unei ordonanțe de urgență emise de Guvernul Isărescu (actualul guvernator BNR a fost premier în perioada 1999-2000).

Ordonanța de Urgență nr. 97/2000 reglementa activitatea cooperativelor de credit, înăsprind condițiile de funcționare: li se interzice să aibă cuvântul „bancă” în denumire și sunt obligate să se afilieze la o unitate centrală numită Casa Centrală a Cooperativelor de Credit. Decizia vine pe fondul înmulțirii necontrolate a acestor cooperative: peste 1.000 în toată țara.

Citește și: Nehoiu, orașul care moare. Cu toate că orașul buzoian a avut odată chiar și statut de zonă defavorizată, la Nehoiu înflorește în continuare doar șomajul, iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plătește pe bandă rulantă ajutoare

În acest climat, Vâlcov face o ultimă încercare de a ține afacerea în viață. Îi schimbă numele din Banca Populară Română pentru Dezvoltare în Cooperativa de Credit Oltenia Slatina și se afiliază la Casa Centrală a Cooperativelor. Elimină din statut toate prevederile care fac referire la posibile operațiuni bancare, păstrând doar această descriere: „scopul principal este desfășurarea activității în vederea întrajutorării membrilor lor”. Realizează, însă, destul de repede că aceste limitări duc potențialul afacerii foarte aproape de zero și, după scurt timp, o trage pe linie moartă.

„N-a durat mult, la vremea aia nimeni nu-și permitea să depună niște sume substanțiale. Din aceste sume se dădeau împrumuturi cu dobândă, oamenii foloseau banii și returnau, dar era vorba de sume mici. Când vrei să faci operațiuni bancare trebuie să ai sume mari, or acea cooperativă nu dispunea de aceste sume. Darius a vrut să facă ceva atunci, în anii ăia tulburi, dar până la urmă cooperativa s-a desființat. Nu mi-aduc aminte să fi câștigat vreun leu, era și inflația mare. Asta a fost…”, spune profesorul Ion Țecu.

Citește și: Mai crede Tăriceanu în Dragnea? Despre o poveste de iubire pe ducă și despre strategiile pe care le are la îndemână liderul ALDE. Ce se poate câștiga din decăderea PSD

Această cooperativă de credit l-a ajutat totuși la ceva pe Darius Vâlcov: să umple o gaură de patru ani din CV-ul său de politician ajuns în funcții înalte. E singura activitate pe care și-a trecut-o în descrierea profesională pentru perioada 2000-2004: Banca Populară Română pentru Dezvoltare, director general. Nu se menționează nicăieri că e vorba de o simplă cooperativă de credit, pentru că lui Vâlcov i-a plăcut mereu să lase impresia că, în tinerețe, a fost director de bancă (mai puțin în ultimul an, când a devenit un adversar declarat al băncilor, iar CV-ul său a dispărut de pe site-ul Guvernului).

Apogeul acestei imposturi biografice a fost atins în 2011, când Darius Vâlcov apare, în calitate de co-autor, pe coperta unei cărți despre istoria administrației publice a județului Olt.

Darius Vâlcov

În prezentarea autorilor, Vâlcov elimină cuvântul „Populară” din denumirea cooperativei de credit și susține că, între 2000 și 2004, a fost director general la Banca Română pentru Dezvoltare, sucursala Slatina. Este, în mod evident, o miciună: cooperativa de credit în care a fost implicat în acea perioadă nu a avut nicio legătură cu Banca Română pentru Dezvoltare (BRD), una dintre cele mai importante bănci din România.

„Era un tânăr fără ocupație!”

Iarna lui 2002. După aproape trei ani în care eșuează pe toate planurile, Darius Vâlcov realizează că afacerile sunt o treabă mai complicată decât credea. Are 25 de ani și nu prea știe încotro s-o apuce, e același tânăr susținut de părinți și înconjurat de o gașcă numeroasă de prieteni cu care pune la cale tot felul de combinații. La un moment dat apare într-o reclamă de promovare a unor cursuri postuniversitare organizate de ASEBUSS, pe care le absolvise și el cu doi ani în urmă.

Calitățile fotogenice l-au propulsat pe Darius Vâlcov în paginile publicației economice Capital. Aici, într-o machetă publicitară care a apărut în numărul din 12 decembrie 2002.

Apoi începe să meargă la ședințele Partidului Democrat, alături de prietenul său Cristian Morlova, al cărui tată este președintele organizației județene. „Am intrat în Partidul Democrat pentru că acolo erau prietenii mei”, spunea Vâlcov într-un interviu din 2004. Tot la ședințele de partid, Darius Vâlcov îl cunoaște pe Gabriel Diaconu, pe care avea să-l numească viceprimar în primii doi ani de mandat la conducerea orașului Slatina.

Își calcă prietenii în picioare

„Când l-am cunoscut pe Darius, prin 2002-2003, era un tânăr fără ocupație. A venit la partid adus de Cristi Morlova, dar la scurt timp s-au certat. Darius era un tip foarte energic și a început să-l dea la o parte pe Cristi”, își amintește Diaconu (foto dreapta, alături de Darius Vâlcov pe vremea când preluau Primăria Slatina).

Ambițios și temperamental, Vâlcov refuză ierarhiile partidului și își dorește să ocupe cât mai repede o funcție. Țintește către poziția de lider al organizației de tineret, ocupată chiar de Cristi Morlova, prietenul său și omul care l-a introdus în politică. Trece cu ușurință peste aceste amănunte și cere convocarea unor noi alegeri.

Citește și: Aprozarele lui Dragnea Teleormăneanul sau despre cum să sifonezi zeci de milioane de euro de la buget și să dai vina pe „bunăstarea” cetățeanului-votant-pesedist

Anghel Dănciulescu, pe atunci vicepreședinte al organizației PD Olt, își amintește: “Când a venit părea cumințel, dar nu după mult timp a sărit să-l dea jos pe Cristi. A adus niște golani din oraș și făcea scandal, ne-am înghesuit pe-acolo, mai să ne luăm la bătaie pe la Casa Tineretului… Venise cu tupeu peste noi, că-l susțin ăia să ocupe funcția”.

Până la urmă, Vâlcov ajunge vicepreședinte de organizație și demarează o operațiune de imagine în care face orice numai să apară în paginile ziarelor locale: strânge semnături pentru înființarea unui parc, întocmește o broșură în care se inventariază promisiunile electorale ale PSD și emite comunicate de presă cu astfel de afirmații: „PSD minte, înșeală, disprețuiește și jecmănește populația în cel mai comunisto-bolșevic mod posibil!“.

Acest stil combativ, presărat cu multă demagogie, îl aduce pe Darius Vâlcov nu doar în atenția slătinenilor, ci și a politicienilor de la centru. Traian Băsescu, noul lider al Partidului Democrat, își propune ca la localele din 2004 să iasă în față cu oameni tineri și vocali, iar Vâlcov se încadrează perfect pe acest calapod.

Citește și: Dăncilă îl bagă cu nasul pe Trump în duhoarea „politicii” dâmbovițene. Șederea Veoricăi la hotelul Trump dă naștere suspiciunii că au fost încălcate prevederile anticorupție din SUA

Pe 2 aprilie 2004, acesta își lansează oficial candidatura pentru funcția de primar a orașului Slatina, o lansare pe care presa a prezentat-o ca fiind organizată în stil american, dar și cu muzică populară românească. Traian Băsescu vine la Slatina special pentru acest eveniment și urcă pe scenă alături de Darius Vâlcov. În sală se scandează „Jos mafia PSD” și „Afară, afară cu PSD din țară!”.

Toată lumea speră la un scor cât mai bun, dar nimeni nu crede că tânărul Vâlcov are cu adevărat vreo șansă să-l învingă pe Gheorghe Păunescu, primarul în exercițiu, aflat de zece ani la conducerea orașului. Păunescu candidează din partea PSD, partid care – fie că s-a numit FSN sau PDSR – n-a pierdut nicio rundă de alegeri locale organizate în Slatina după Revoluție. În sondajele prezentate de ziarul „Oltul”, apropiat PSD-ului, Gheorghe Păunescu este creditat cu 42 % din voturi, în timp ce Darius Vâlcov are 12,5 %.

„Prima dată ordine!”

Vâlcov nu pare impresionat de toată această conjunctură nefavorabilă și declanșează o campanie electorală cum nu se mai făcuse niciodată în Slatina. Pe 11 mai 2004, împreună cu 10-15 tineri din organizația PD Olt, descinde într-o manifestație PSD prilejuită de venirea în oraș a premierului de atunci, Adrian Năstase.

Citește și: Senatorul Dorin Bădulescu (ALDE Buzău) și „nebunia înscrierilor în învățământul primar”. Propunere legislativă privitoare la limitarea migrației artificiale în școli

Puși pe scandal și afișând ostentativ însemnele de partid, Vâlcov și băieții din gașca sa sunt scoși cu jandarmii din mulțimea PSD-istă. Ulterior, Vâlcov e amendat cu suma de 50 de milioane de lei vechi pentru „contramanifestație“, dar asta nu face decât să-i ofere muniție. El se revoltă în presă, spunând că a fost bătut de jandarmi îmbrăcați în civil, care au acționat la ordinul PSD.

Prin astfel de episoade, Vâlcov își proiectează imaginea unui justițiar care nu se lasă intimidat și care va eradica mafia politică din oraș. „Prima dată ordine!”, scrie pe afișele sale electorale. Completează acest avertisment și cu o listă lungă de promisiuni: 600 de apartamente pentru tineri, echipa de fotbal FC Oltul promovată în Divizia A, reduceri de taxe pentru firmele care vor angaja rromi, rezolvarea problemelor de alimentare cu apă. „Dacă în blocurile din Slatina apa se va opri o singură oră în cei patru ani de mandat, pe loc îmi voi da demisia!“.

 

Traian Băsescu a garantat pentru Darius Vâlcov în campania electorală din 2004

„Sunt candidatul cu cele mai aprofundate studii și vorbesc fluent engleza și franceza”, mai spunea Vâlcov în presa locală (între timp pare să fi uitat franceza, care i-a dispărut din CV). Nimic despre eșecurile sale în afaceri și despre faptul că, după terminarea studiilor, fusese un tânăr susținut de părinți. Inclusiv în momentul candidaturii figura ca angajat la firma tatălui său, Octogon SRL.

Citește și: Lista candidaților PSD la europarlamentare se dovedește o cacealma. Cine sunt aleșii lui Dragnea și ce-i mână în luptă

Dar slătinenii preferă să nu lase adevărul să strice această poveste electorală atât de frumoasă: povestea tânărului competent și incoruptibil, intrat în politică să-i învingă pe dinozaurii comuniști și să schimbe pentru totdeauna înfățișarea orașului.

Pe 6 iunie 2004, la alegerile locale din Slatina se produce marea supriză: Darius Vâlcov câștigă primul tur de scrutin cu 43%, cu zece procente mai mult decât candidatul PSD, Gheorghe Păunescu. Pe 20 iunie, Vâlcov învinge și în turul al doilea (57%) și, la cei 27 de ani, devine cel mai tânăr primar al unei reședințe de județ din România.

Sute de oameni ies în stradă să sărbătorească, iar din mijlocul acestei euforii, Darius Vâlcov face un legământ cu alegătorii săi: „Voi pune stop hoției! În mandatul meu nu voi mai permite ca cetățenii să fie tratați cu dispreț, iar banii publici să fie jefuiți la drumul mare”.

Slatina, dragostea sa

Odată așezat pe scaunul de primar, Vâlcov păstrează stilul demagogic din campania electorală, dar își uită cu desăvârșire promisiunile. La capătul primului an de mandat, totul arată pe dos: echipa de fotbal FC Oltul, pe care promisese să o aducă în primul eșalon fotbalistic, retrogradează în Divizia C.

Apa continuă să se oprească des, fără ca Vâlcov să-și dea demisia. Cele 600 de apartamente pe care a promis să le construiască sunt transformate într-o afacere personală.

Proiectarea noului cartier costă 10 miliarde de lei vechi și este încredințată unei firme deținute de Marian Chitea, fost coleg de liceu cu Darius Vâlcov și membru în cooperativa de credit pe care acesta o condusese.

Ode întinse pe pagini întregi

Și pentru ca toate acestea să fie cât mai puțin vizibile în ochii slătinenilor, Vâlcov găsește instrumentele perfecte pentru a ridica perdele de fum: Cât mai multe ziare locale aservite și gata să-i ridice ode întinse pe pagini întregi.

„Un tânăr care a dinamizat viața socio-economică a Slatinei la cote neatinse de foștii primari. Și cine știe câte se mai pot întâmpla la anul, pentru că Darius mereu vrea să-și depășească limitele trăgând după el orașul care l-a votat să facă exact ce face acum: o tragere spre vârful civilizației. Darius a lăsat urme arhitectonice care nu vor putea fi șterse de nimeni. Urme ce vor aminti mereu de perioada în care Darius le-a visat și dat viață. Le-a visat cu ochii deschiși, iar azi le zidește în istoria Slatinei, dragostea sa”. (Articolul „Slatina sub zodia lui Darius”, apărut în ziarul „Santinela”, pe 10 octombrie 2006).

Spectacole și bâlciuri cum slătinenii nu mai văzuseră niciodată până la Darius Vâlcov

La 24 ianuarie 2006, Slatina intra în Cartea Recordurilor pentru „cea mai mare horă din lume“. 13.828 de slătineni se prind în horă, detronând un record pe care-l deținea până atunci Bulgaria. A fost o horă pe șapte rânduri, care s-a întins pe mai multe bulevarde din Slatina. Participanții au fost coordonați printr-o stație de amplificare bine mânuită de cântărețul Gabriel Cotabiță. Pentru a sărbători recordul, primarul Vâlcov a organizat, pe Stadionul 1 Mai, primul concert din istoria Slatinei la care au cântat artiști străini: trupa de muzică pop No Mercy.

Pe acest fundal de muzici și hore, modelul Marian Chitea este multiplicat de mai multe ori: o serie de prieteni, foști colegi și asociați ai lui Darius Vâlcov capătă funcții în instituții și direcții legate de primărie sau își înființează firme pregătite să onoreze contracte plătite din bugetul local. O rețea care funcționează ani la rând, în timp ce Vâlcov mai câștigă două mandate, trece la PSD și ajunge până în Guvernul României, devenind ministru al Finanțelor.

Citește și: Cine este Adrian Mocanu, deputatul care dă pe votanții săi exact atât cât valorează: o sacoșă, două cu pungi de mălai și sticle de ulei de rapiță. Ori despre cum a ajuns Mocănel la al treilea mandat în care zice că ne reprezintă, dar votează legi împotriva noastră

În 2015, rețeaua este deconspirată de procurorii DNA și devine subiectul unuia dintre cele mai mari dosare de corupție din istoria recentă a României, cu șpăgi de milioane de euro, lingouri de aur și tablouri de Renoir și Cocteau ascunse prin cimitire. Darius Vâlcov este trimis în judecată și condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare cu executare.

În prezent este judecat în faza de apel, este cel mai influent consilier din Guvern și elaborează strategia economică a României, conchid reporterii de la RECORDER.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

Statistici Covid-19

Country/Region
Confirmed cases
Deaths
Recovered
Active cases
USA
13,919,870
274,332
8,222,879
5,422,659
India
9,463,254
137,659
8,888,595
437,000
Brazil
6,336,278
173,165
5,601,804
561,309
Russia
2,295,654
39,895
1,778,704
477,055
France
2,222,488
52,731
162,281
2,007,476
Spain
1,664,945
45,069
0
1,619,876
UK
1,629,657
58,448
0
1,571,209
Italy
1,601,554
55,576
757,507
788,471
Argentina
1,424,533
38,730
1,257,227
128,576
Colombia
1,316,806
36,766
1,210,489
69,551
Mexico
1,113,543
105,940
823,586
184,017
Germany
1,069,763
16,862
739,100
313,801
Poland
990,811
17,150
577,514
396,147
Peru
963,605
35,966
894,741
32,898
Iran
962,070
48,246
668,151
245,673
South Africa
790,004
21,535
731,242
37,227
Ukraine
732,625
12,327
345,149
375,149
Turkey
638,847
13,746
404,727
220,374
Belgium
576,599
16,547
37,383
522,669
Iraq
552,549
12,258
482,674
57,617
Chile
551,743
15,410
526,604
9,729
Indonesia
538,883
16,945
450,518
71,420
Netherlands
523,478
9,376
0
514,102
Czechia
523,298
8,295
451,607
63,396
Romania
475,362
11,331
353,188
110,843
Bangladesh
464,932
6,644
380,711
77,577
Philippines
431,630
8,392
398,658
24,580
Pakistan
398,024
8,025
341,423
48,576
Canada
378,139
12,130
299,972
66,037
Saudi Arabia
357,360
5,896
346,802
4,662
Morocco
356,336
5,846
305,291
45,199
Israel
336,846
2,865
323,749
10,232
Switzerland
327,072
4,815
250,200
72,057
Portugal
298,061
4,505
212,942
80,614
Austria
282,456
3,184
221,692
57,580
Sweden
243,129
6,681
0
236,448
Nepal
233,452
1,508
214,521
17,423
Jordan
219,430
2,751
155,026
61,653
Hungary
217,122
4,823
63,860
148,439
Ecuador
192,685
13,461
169,804
9,420
Serbia
175,438
1,604
31,536
142,298
UAE
168,860
572
154,899
13,389
Panama
165,806
3,079
144,462
18,265
Japan
146,760
2,119
123,445
21,196
Bulgaria
145,300
4,035
50,565
90,700
Bolivia
144,622
8,952
121,472
14,198
Dominican Republic
143,988
2,331
115,219
26,438
Kuwait
142,635
880
137,071
4,684
Costa Rica
139,638
1,726
87,526
50,386
Qatar
138,833
237
136,090
2,506
Belarus
136,647
1,158
114,341
21,148
Georgia
135,584
1,267
113,986
20,331
Armenia
135,124
2,164
108,442
24,518
Kazakhstan
131,659
1,990
116,461
13,208
Croatia
128,442
1,786
105,199
21,457
Lebanon
127,944
1,018
83,034
43,892
Oman
123,699
1,423
115,216
7,060
Guatemala
122,062
4,171
110,944
6,947
Azerbaijan
121,176
1,392
74,902
44,882
Egypt
115,911
6,650
102,718
6,543
Ethiopia
110,074
1,706
73,808
34,560
Honduras
107,888
2,909
47,680
57,299
Moldova
107,364
2,304
95,354
9,706
Slovakia
105,929
839
66,041
39,049
Greece
105,271
2,406
9,989
92,876
Venezuela
102,040
894
96,652
4,494
Tunisia
96,769
3,260
70,851
22,658
Myanmar
90,713
1,941
70,156
18,616
Bosnia
87,901
2,681
52,769
32,451
Bahrain
86,956
341
85,141
1,474
China
86,542
4,634
81,631
277
Palestine
85,647
732
64,987
19,928
Kenya
83,618
1,469
55,344
26,805
Algeria
83,199
2,431
53,809
26,959
Libyan Arab Jamahiriya
82,809
1,183
53,818
27,808
Paraguay
82,424
1,756
58,453
22,215
Denmark
80,481
837
63,515
16,129
Slovenia
75,814
1,435
54,138
20,241
Uzbekistan
73,041
608
70,303
2,130
Kyrgyzstan
72,807
1,271
64,149
7,387
Ireland
72,544
2,053
23,364
47,127
Nigeria
67,557
1,173
63,282
3,102
Malaysia
65,697
360
54,759
10,578
Macedonia
61,878
1,763
38,946
21,169
Lithuania
61,325
506
14,211
46,608
Singapore
58,218
29
58,134
55
Ghana
51,667
323
50,547
797
Afghanistan
46,498
1,774
36,788
7,936
El Salvador
38,405
1,114
35,078
2,213
Albania
38,182
810
18,849
18,523
Norway
36,150
332
20,956
14,862
Montenegro
35,265
499
24,131
10,635
Luxembourg
34,678
321
26,086
8,271
S. Korea
34,652
526
27,885
6,241
Australia
27,912
908
25,601
1,403
Finland
24,912
399
16,800
7,713
Cameroon
24,445
437
22,177
1,831
Sri Lanka
23,987
118
17,560
6,309
Côte d'Ivoire
21,331
132
20,964
235
Uganda
20,459
205
8,989
11,265
Sudan
17,810
1,249
10,302
6,259
Zambia
17,647
357
16,998
292
Madagascar
17,341
251
16,657
433
Latvia
17,075
206
1,795
15,074
Senegal
16,089
333
15,607
149
Mozambique
15,701
131
13,729
1,841
Angola
15,139
348
7,851
6,940
Namibia
14,380
151
13,535
694
French Polynesia
14,372
75
4,842
9,455
Guinea
13,119
76
12,045
998
Maldives
13,011
46
11,939
1,026
DRC
12,772
333
11,585
854
Estonia
12,308
118
7,078
5,112
Tajikistan
12,194
86
11,599
509
French Guiana
11,204
70
9,995
1,139
Jamaica
10,763
257
6,219
4,287
Cabo Verde
10,761
105
10,329
327
Botswana
10,742
34
7,912
2,796
Cyprus
10,565
49
2,057
8,459
Zimbabwe
9,950
276
8,482
1,192
Malta
9,873
137
7,665
2,071
Haiti
9,294
233
8,023
1,038
Gabon
9,214
60
9,066
88
Mauritania
8,601
177
7,732
692
Guadeloupe
8,344
149
2,242
5,953
Cuba
8,284
135
7,631
518
Réunion
8,054
40
7,172
842
Syrian Arab Republic
7,887
417
3,560
3,910
Bahamas
7,517
163
5,867
1,487
Andorra
6,745
76
5,873
796
Trinidad and Tobago
6,669
120
5,771
778
Swaziland
6,419
122
6,006
291
Hong Kong
6,315
109
5,344
862
Malawi
6,028
185
5,455
388
Rwanda
5,934
49
5,516
369
Uruguay
5,857
77
4,357
1,423
Nicaragua
5,784
160
4,225
1,399
Congo
5,774
94
4,988
692
Belize
5,743
147
3,131
2,465
Djibouti
5,679
61
5,584
34
Martinique
5,413
40
98
5,275
Guyana
5,406
151
4,392
863
Iceland
5,392
26
5,179
187
Suriname
5,312
117
5,194
1
Mayotte
5,181
49
2,964
2,168
Equatorial Guinea
5,153
85
5,009
59
Central African Republic
4,913
63
1,924
2,926
Aruba
4,845
45
4,692
108
Mali
4,710
156
3,206
1,348
Somalia
4,451
113
3,417
921
Thailand
3,998
60
3,803
135
Gambia
3,742
123
3,601
18
South Sudan
3,109
61
2,954
94
Benin
3,015
43
2,839
133
Togo
2,974
64
2,478
432
Burkina Faso
2,886
68
2,593
225
Guinea-Bissau
2,441
44
2,327
70
Sierra Leone
2,412
74
1,836
502
Curaçao
2,379
4
1,151
1,224
Yemen
2,191
619
1,510
62
Lesotho
2,109
44
1,278
787
New Zealand
2,059
25
1,962
72
Chad
1,688
101
1,525
62
San Marino
1,612
46
1,299
267
Liberia
1,595
83
1,343
169
Niger
1,548
72
1,210
266
Vietnam
1,347
35
1,179
133
Channel Islands
1,299
48
1,012
239
Liechtenstein
1,270
16
1,088
166
Sint Maarten
1,066
25
947
94
Gibraltar
1,020
5
939
76
Sao Tome and Principe
991
17
933
41
Mongolia
791
0
354
437
Turks and Caicos Islands
748
6
717
25
Saint Martin
717
12
641
64
Diamond Princess
712
13
659
40
Burundi
688
1
575
112
Taiwan
675
7
565
103
Papua New Guinea
655
7
597
51
Comoros
611
7
586
18
Monaco
609
3
556
50
Eritrea
577
0
498
79
Tanzania
509
21
183
305
Mauritius
504
10
456
38
Faroe Islands
503
0
498
5
Bhutan
396
0
377
19
Isle of Man
369
25
338
6
Cambodia
323
0
301
22
Barbados
276
7
250
19
Cayman Islands
274
2
252
20
Bermuda
260
9
214
37
Saint Lucia
259
2
131
126
Seychelles
183
0
162
21
Caribbean Netherlands
162
3
157
2
Brunei
150
3
145
2
St. Barth
147
1
105
41
Antigua and Barbuda
141
4
130
7
Dominica
85
0
63
22
Saint Vincent and the Grenadines
85
0
79
6
British Virgin Islands
71
1
70
0
Macao
46
0
46
0
Fiji
42
2
33
7
Grenada
41
0
30
11
Lao People's Democratic Republic
39
0
26
13
New Caledonia
33
0
32
1
Timor-Leste
30
0
30
0
Holy See (Vatican City State)
27
0
15
12
Saint Kitts and Nevis
22
0
19
3
Greenland
18
0
18
0
Solomon Islands
17
0
5
12
Saint Pierre Miquelon
16
0
12
4
Falkland Islands (Malvinas)
16
0
13
3
Montserrat
13
1
12
0
Western Sahara
10
1
8
1
MS Zaandam
9
2
0
7
Anguilla
6
0
3
3
Marshall Islands
4
0
4
0
Wallis and Futuna
3
0
1
2
Samoa
2
0
0
2
Vanuatu
1
0
0
1
Updated on 1 December 2020 3:50
- Advertisement -

EDITORIAL