vineri, 18 septembrie, 2020
17.6 C
Buzău
vineri, 18 septembrie, 2020
17.6 C
Buzău
Ești aici EXPRESS SUD-EST DARIUS VÂLCOV, unul dintre marii impostori din Guvernul României. Un escroc care...

IMPOSTORII CARE NE CONDUC

DARIUS VÂLCOV, unul dintre marii impostori din Guvernul României. Un escroc care evaluează miniștri și prim-miniștrii, inventează taxe și rescrie principiile de bază ale economiei, din patriotism, zice el

TOPUL DE AZI

Claudiu Voicu, trompeta cu jeg de Mocanu, vrea să fericească pe veci orașul Pătârlagele, să-l ducă la loc cu verdeață. Ori despre un altfel...

Desigur, știrea poate părea a fi una falsă, ticluită în laboratoarele perfidului PSD/Pro România, ca să bage spaima sau...

Barajul Siriu, o catastrofă din ce în ce mai iminentă. Ori despre un eventual Dam Vajont românesc și nesimțirea celor care conduc destinele acestei...

Conform unui scenariu privind o eventuală catastrofă produsă la Barajul Siriu, la o ruptură a barajului cu o breșă...

Bomboana de pe coliva lui Ciolacu? Anda Vlădescu, șoferița reținută pentru tentativă de omor asupra unui polițist ar fi pupila lui Ciolacu, unii zic...

Bomboana de pe coliva lui Ciolacu? Anda Vlădescu, șoferița reținută pentru tentativă de omor asupra unui polițist ar fi...

ARTICOL SCRIS DE

George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Din când în când, Darius Vâlcov, un ins cu figura încruntată și voce de tenor obosit își face apariția în prime-time pentru a ne comunica – vezi, Doamne! – lucruri importante. Uneori e în studiouri de televiziune și ține lecții de economie și patriotism: recalculează dobânzi, amenință bănci, devoalează conspirații. Alteori e cu sigla Guvernului în spate și anunță ordonanțe de urgență prin care inventează taxe și rescrie principiile de bază ale economiei. Tot el a evaluat miniștri și prim-miniștri, a dictat o revoluție fiscală și a scris programul după care e guvernată România, scrie recorder.ro.

Reporterii Mihai Voinea și Cristian Delcea de la RECORDER au vrut să afle pe ce se fundamentează acest geniu economic și managerial și ce rezultate a dat într-un sistem concurențial în care nu mai contează greutatea funcției oferite de partid, ci doar propriile competențe. Au recompus biografia de tinerețe a lui Darius Vâlcov și au descoperit un lanț de eșecuri profesionale, cu afaceri derizorii eșuate într-un amestec de ridicol și escrocherie măruntă. Iată ce a ieșit…

Citește și: Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, „construiește” niscaiva spitale regionale și la Craiova, și Constanța. Cică, din banii Armatei, în parteneriat cu Turcia

Între 1999 și 2004, perioada dintre terminarea facultății și ocuparea primei funcții politice, Darius Vâlcov și-a testat abilitățile de manager: a falimentat un fast-food deschis la parterul unui bloc din Slatina și a condus o cooperativă de credit prin care lua carnetele de alocații ale elevilor cu promisiunea că le va oferi, în schimb, telefoane mobile. Afacerea a eșuat lamentabil, iar Vâlcov și-a încheiat cariera în mediul privat. A intrat în politică, descoperind habitatul perfect pentru calitățile sale incontestabile: tupeul și talentul de a vinde iluzii.

Perioada „Millenium Group & CO”

Suntem în februarie 1999. Darius Vâlcov are 21 de ani și e student la Academia de Studii Economice din București. Peste câteva luni urmează să termine facultatea, însă nu mai are răbdare să aștepte absolvirea și consideră că e suficient de pregătit pentru a se apuca de afaceri. Nu e de unul singur. Aceste gânduri sunt întoarse pe toate fețele într-o gașcă formată din colegi de liceu și de facultate, în total 17 tineri puși pe combinații și nerăbdători să se îmbogățească. Se asociază cu toții într-o firmă a cărei denumire pare să ascundă aspirații înalte: „Millenium Group & CO”.

Darius Vâlcov

Nu știu foarte clar ce fel de afaceri urmează să facă, așa că în dreptul rubricii „domeniu principal de activitate” scriu cuvântul „comerț”, iar la activități secundare înșiră zeci de coduri CAEN, semn că sunt pregătiți să speculeze orice oportunitate: de la creșterea animalelor și publicitate până la fabricarea cleiurilor și gelatinelor.

Citește și: Nu e păcăleală! Veste BOMBĂ pentru pensionari: Ce se întâmplă cu banii lor din această lună… Vezi dacă ești pe listă!

Administratorii și acționarii principali ai acestei firme cu 17 asociați sunt Darius Vâlcov și Cristian Morlova, uniți de o veche prietenie, dar și de origini asemănătoare. Amândoi provin din familii considerate ca făcând parte din high life-ul Slatinei: Florea Morlova, tatăl lui Cristian, este prefectul județului Olt, iar Dumitru Vâlcov, tatăl lui Darius, este un fost inginer transformat după Revoluție în om de afaceri. În 1993, acesta a înființat firma „Vâlcov Select”, prin care a deținut un lanț de 14 buticuri (5 în Slatina și 9 în comunele din jur) în care se vindeau de la gume de mestecat până la sucuri la dozator. În 1998, când apogeul acestui tip de comerț era pe sfârșite, Dumitru Vâlcov s-a reprofilat și a înființat o mică fabrică de mobilă, deținută prin firma „Octogon SRL”.

Bătrânii Morlova și Vâlcov apreciază că fiii lor vor să se joace de-a antreprenorii și le întind o mână de ajutor. E vara lui 1999, au trecut câteva luni de la înființarea „Millenium Group & CO”, iar Darius și Cristian n-au reușit să pornească nicio afacere. Așa că părinții lor le pun la dispoziție una.

Citește și: Pădurea din Ploscuțeni, județul Vrancea, a fost scoasă la vânzare pe un site din China. Suma fabuloasă cerută pentru 142 de hectare

Florea Morlova și Dumitru Vâlcov erau fondatorii și administratorii unei cooperative de credit numită Banca Populară Olt, pe care o înființaseră la începutul aceluiași an. În iulie 1999, cei doi decid să se retragă în detrimentul fiilor, fapt care a rămas consemnat în arhivele de la Registrul Comerțului: Darius Vâlcov și Cristian Morlova devin administratori și membri ai consiliului de administrație, unde tânărul Vâlcov este instalat președinte.

„O bancă pentru fiecare”

Practic, cei doi tineri de 21 de ani preiau conducerea, dar în realitate nu prea au nimic de condus: Cooperativa de Credit Banca Populară Olt e, de fapt, o asociere între persoane fizice care se înscriu semnând o hârtie și depunând o sumă mică de bani, în ideea că, la nevoie, vor putea contracta un mic împrumut. Sunt 105 membri, cei mai mulți dintre ei rude și prieteni ai fondatorilor. Cooperativa are un capital vărsat de 106.000.000 de lei vechi, care, la cursul de atunci, însemnau 6.500 euro. O sumă ridicolă chiar și pentru o cooperativă de credit, cu atât mai mult pentru o bancă.

Darius Vâlcov

Însă Darius Vâlcov are ambiții mari. În februarie 2000, la câteva luni după ce preia conducerea, schimbă componența consiliului de administrație înlocuind o parte din vechii membri cu băieți din gașca lui de prieteni. Printre ei se numără Dorel Șteomlega, Rita Geanina Natanzohn (actuală Bobicu) și Marian Chitea, persoane care, mai târziu, aveau să facă parte din rețeaua prin care, conform procurorilor, primarul Darius Vâlcov sifona banii din bugetul orașului Slatina.

Dar să rămânem în anul 2000, când Vâlcov și prietenii săi se joacă de-a bancherii folosind această cooperativă de credit. Prima idee care le vine în cap este să-i schimbe numele, pentru că își doresc ceva care să sune mai grandios. Pe 25 mai 2000 înregistrează în acte noua denumire: Cooperativa de Credit Banca Populară Română pentru Dezvoltare. Îi confecționează o siglă și un slogan: „O bancă pentru fiecare”. Apoi încep să facă planuri despre cum ar putea să genereze venituri ceva mai mari decât cotizațiile celor o sută de membri.

Marea inovație a „bancherului” Darius Vâlcov

Eminența cenușie din spatele acestei noi viziuni este Darius Vâlcov. „El era cu ideile. Încerca să găsească produse bancare cu care să atragă clienți”, își amintește profesorul Ion Țecu, pe atunci membru în consiliul de administrație al Cooperativei de Credit și în prezent directorul Colegiului Național Radu Greceanu din Slatina, unde a studiat și Vâlcov.

Citește și: Caragiale e un biet copil: Bugetul s-a revizuit, dar nu s-a schimbat nimic! Ori despre cum nu ne mai miră nimic atâta timp cât PARLAMENTUL ROMÂNIEI este la discreția unui CONDAMNAT PENAL

Din toate ideile de „produse bancare” care îi trec prin cap, Darius Vâlcov nu apucă să încerce prea multe. Prima e suficientă pentru a genera un scandal care străbate orașul de la un capăt la altul. Una din marile aspirații ale acelor vremuri erau telefoanele mobile, iar tânărul Vâlcov simte că asta e cartea câștigătoare. Ajutat de gașca lui numeroasă de prieteni, colportează prin școli și licee vestea că o bancă nou înființată are o propunere de nerefuzat pentru toți elevii: depuneți carnetele de alocații și veți primi la schimb telefoane.

Oferta circulă cu repeziciune pe holurile școlilor din oraș, iar elevii încep să ducă muncă de convingere cu profesorii și părinții. Mirajul telefoanelor mobile îi prinde și pe adulți, așa că se întocmesc liste și se fac copii după documente. Sute de elevi, susținuți de profesori și părinți, își depun cecurile de alocații la cooperativa de credit condusă de Darius Vâlcov, însă așteaptă în zadar să primească mult doritele telefoane. Povestea se încheie după câteva săptămâni, cu părinții elevilor păgubiți luând cu asalt sediul așa-zisei bănci pentru a recupera alocațiile copiilor. Oamenilor le sunt restituite cecurile, iar prefectul Florea Morlova – al cărui fiu, Cristian Morlova, era și el implicat în cooperativa de credit – intervine și liniștește apele astfel încât poliția să nu mai demareze nicio anchetă.

Citește și: Davor T. și drogurile din șalupa abandonată în Tulcea. Cum a ratat El Chapo din Balcani o afacere uriașă, din cauza unei furtuni pe Marea Neagră

Darius Vâlcov n-a răspuns la apelurile și mesajele în care i-am solicitat să explice scandalul carnetelor de alocații de la începutul anilor 2000. Cristian Morlova ne-a răspuns inițial la mesaje, arătându-se interesat să afle ce dorim de la el, dar când i-am explicat despre ce e vorba, n-a mai revenit cu niciun răspuns.

Mult mai cooperant a fost Ion Țecu, cotizant și membru în consiliul de administrație al cooperativei conduse de Vâlcov. Atunci, ca și acum, Țecu era profesor la unul dintre cele mai importante licee din Slatina.

Darius Vâlcov, mincinosul

Se jură că nu a fost implicat în amăgirea elevilor cu telefoane mobile, dar își amintește perfect cum s-a întâmplat: „Ideea era că tinerii își doreau telefoane și n-aveau cum se să le plătească. Așa că Darius, care căuta idei de produse bancare, a venit cu această variantă în care puteau să depună fila de CEC în contul telefonului. Probabil că a fost și ăsta un produs bancar, o chestie corectă zic eu. Omul n-avea bani să plătească telefonul și atunci era de acord să dea filele de cec de la alocații. S-a încheiat cu niște mici neînțelegeri, dar nu poate fi vorba de o escrocherie. Nu s-a întâmplat ca oamenii să rămână fără cecuri”.

Darius Vâlcov
Darius Vâlcov – pe vremea când era tânăr și făcea afaceri cu carnete de alocații

După acest episod controversat, Darius Vâlcov își temperează, pentru o vreme, creativitatea în domeniul produselor bancare, dar n-are de gând să renunțe la afaceri. Așa că se întoarce la firma pe care o înființase în iarna lui 1999, împreună cu gașca lui de prieteni, și cere încă o dată ajutorul părinților. Pe 06 februarie 2001, mama lui Darius Vâlcov, de profesie medic stomatolog, închiriază către „Millenium Group & CO” apartamentul cu trei camere aflat la parterului unui bloc de pe strada Ecaterina Teodoroiu din Slatina. Locatarii blocului semnează un tabel prin care își dau acordul pentru ca firma administrată de Darius Vâlcov să deschidă un punct de lucru cu următoarele scopuri: birouri, articole papetărie, magazin alimentar.

Citește și: Leonard Țuclea și casa ca un loc happening. De vorbă cu pictorul buzoian despre design și alte acareturi

Până la urmă, la parterul blocului se deschide o mică unitate comercială care combină produsele de patiserie cu mâncarea de tip fast-food. Slătinenii sunt ademeniți să descopere gustul hamburgerului american, dar această noutate absolută apărută în orașul lor nu pare să-i impresioneze. Nu se mai știe cu exactitate dacă gustul hamburgerilor produși de fast-food-ul lui Darius Vâlcov a fost sub așteptări sau dacă pur și simplu slătinenii erau prea conservatori în materie culinară, dar cert este că magazinul a rezistat mai puțin de o jumătate de an. A fost prima și singura afacere pe care cei 17 asociați ai „Millenium Group & CO” au încercat să o pună în practică, eșuând în mod lamentabil. Firma a fost lăsată de izbeliște, fiind radiată din oficiu cinci ani mai târziu.

Darius Vâlcov nu a fost niciodată director la BRD

Suntem în vara anului 2001 și Darius Vâlcov este acționar al unei firme falimentare și directorul unui cooperative de credit căreia i s-a dus buhul că încearcă să-și țepuiască clienții. Pe lângă aceste probleme de imagine, cooperativa pe care o conduce are, însă, și probleme de legalitate din cauza unei ordonanțe de urgență emise de Guvernul Isărescu (actualul guvernator BNR a fost premier în perioada 1999-2000).

Ordonanța de Urgență nr. 97/2000 reglementa activitatea cooperativelor de credit, înăsprind condițiile de funcționare: li se interzice să aibă cuvântul „bancă” în denumire și sunt obligate să se afilieze la o unitate centrală numită Casa Centrală a Cooperativelor de Credit. Decizia vine pe fondul înmulțirii necontrolate a acestor cooperative: peste 1.000 în toată țara.

Citește și: Nehoiu, orașul care moare. Cu toate că orașul buzoian a avut odată chiar și statut de zonă defavorizată, la Nehoiu înflorește în continuare doar șomajul, iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plătește pe bandă rulantă ajutoare

În acest climat, Vâlcov face o ultimă încercare de a ține afacerea în viață. Îi schimbă numele din Banca Populară Română pentru Dezvoltare în Cooperativa de Credit Oltenia Slatina și se afiliază la Casa Centrală a Cooperativelor. Elimină din statut toate prevederile care fac referire la posibile operațiuni bancare, păstrând doar această descriere: „scopul principal este desfășurarea activității în vederea întrajutorării membrilor lor”. Realizează, însă, destul de repede că aceste limitări duc potențialul afacerii foarte aproape de zero și, după scurt timp, o trage pe linie moartă.

„N-a durat mult, la vremea aia nimeni nu-și permitea să depună niște sume substanțiale. Din aceste sume se dădeau împrumuturi cu dobândă, oamenii foloseau banii și returnau, dar era vorba de sume mici. Când vrei să faci operațiuni bancare trebuie să ai sume mari, or acea cooperativă nu dispunea de aceste sume. Darius a vrut să facă ceva atunci, în anii ăia tulburi, dar până la urmă cooperativa s-a desființat. Nu mi-aduc aminte să fi câștigat vreun leu, era și inflația mare. Asta a fost…”, spune profesorul Ion Țecu.

Citește și: Mai crede Tăriceanu în Dragnea? Despre o poveste de iubire pe ducă și despre strategiile pe care le are la îndemână liderul ALDE. Ce se poate câștiga din decăderea PSD

Această cooperativă de credit l-a ajutat totuși la ceva pe Darius Vâlcov: să umple o gaură de patru ani din CV-ul său de politician ajuns în funcții înalte. E singura activitate pe care și-a trecut-o în descrierea profesională pentru perioada 2000-2004: Banca Populară Română pentru Dezvoltare, director general. Nu se menționează nicăieri că e vorba de o simplă cooperativă de credit, pentru că lui Vâlcov i-a plăcut mereu să lase impresia că, în tinerețe, a fost director de bancă (mai puțin în ultimul an, când a devenit un adversar declarat al băncilor, iar CV-ul său a dispărut de pe site-ul Guvernului).

Apogeul acestei imposturi biografice a fost atins în 2011, când Darius Vâlcov apare, în calitate de co-autor, pe coperta unei cărți despre istoria administrației publice a județului Olt.

Darius Vâlcov

În prezentarea autorilor, Vâlcov elimină cuvântul „Populară” din denumirea cooperativei de credit și susține că, între 2000 și 2004, a fost director general la Banca Română pentru Dezvoltare, sucursala Slatina. Este, în mod evident, o miciună: cooperativa de credit în care a fost implicat în acea perioadă nu a avut nicio legătură cu Banca Română pentru Dezvoltare (BRD), una dintre cele mai importante bănci din România.

„Era un tânăr fără ocupație!”

Iarna lui 2002. După aproape trei ani în care eșuează pe toate planurile, Darius Vâlcov realizează că afacerile sunt o treabă mai complicată decât credea. Are 25 de ani și nu prea știe încotro s-o apuce, e același tânăr susținut de părinți și înconjurat de o gașcă numeroasă de prieteni cu care pune la cale tot felul de combinații. La un moment dat apare într-o reclamă de promovare a unor cursuri postuniversitare organizate de ASEBUSS, pe care le absolvise și el cu doi ani în urmă.

Calitățile fotogenice l-au propulsat pe Darius Vâlcov în paginile publicației economice Capital. Aici, într-o machetă publicitară care a apărut în numărul din 12 decembrie 2002.

Apoi începe să meargă la ședințele Partidului Democrat, alături de prietenul său Cristian Morlova, al cărui tată este președintele organizației județene. „Am intrat în Partidul Democrat pentru că acolo erau prietenii mei”, spunea Vâlcov într-un interviu din 2004. Tot la ședințele de partid, Darius Vâlcov îl cunoaște pe Gabriel Diaconu, pe care avea să-l numească viceprimar în primii doi ani de mandat la conducerea orașului Slatina.

Își calcă prietenii în picioare

„Când l-am cunoscut pe Darius, prin 2002-2003, era un tânăr fără ocupație. A venit la partid adus de Cristi Morlova, dar la scurt timp s-au certat. Darius era un tip foarte energic și a început să-l dea la o parte pe Cristi”, își amintește Diaconu (foto dreapta, alături de Darius Vâlcov pe vremea când preluau Primăria Slatina).

Ambițios și temperamental, Vâlcov refuză ierarhiile partidului și își dorește să ocupe cât mai repede o funcție. Țintește către poziția de lider al organizației de tineret, ocupată chiar de Cristi Morlova, prietenul său și omul care l-a introdus în politică. Trece cu ușurință peste aceste amănunte și cere convocarea unor noi alegeri.

Citește și: Aprozarele lui Dragnea Teleormăneanul sau despre cum să sifonezi zeci de milioane de euro de la buget și să dai vina pe „bunăstarea” cetățeanului-votant-pesedist

Anghel Dănciulescu, pe atunci vicepreședinte al organizației PD Olt, își amintește: “Când a venit părea cumințel, dar nu după mult timp a sărit să-l dea jos pe Cristi. A adus niște golani din oraș și făcea scandal, ne-am înghesuit pe-acolo, mai să ne luăm la bătaie pe la Casa Tineretului… Venise cu tupeu peste noi, că-l susțin ăia să ocupe funcția”.

Până la urmă, Vâlcov ajunge vicepreședinte de organizație și demarează o operațiune de imagine în care face orice numai să apară în paginile ziarelor locale: strânge semnături pentru înființarea unui parc, întocmește o broșură în care se inventariază promisiunile electorale ale PSD și emite comunicate de presă cu astfel de afirmații: „PSD minte, înșeală, disprețuiește și jecmănește populația în cel mai comunisto-bolșevic mod posibil!“.

Acest stil combativ, presărat cu multă demagogie, îl aduce pe Darius Vâlcov nu doar în atenția slătinenilor, ci și a politicienilor de la centru. Traian Băsescu, noul lider al Partidului Democrat, își propune ca la localele din 2004 să iasă în față cu oameni tineri și vocali, iar Vâlcov se încadrează perfect pe acest calapod.

Citește și: Dăncilă îl bagă cu nasul pe Trump în duhoarea „politicii” dâmbovițene. Șederea Veoricăi la hotelul Trump dă naștere suspiciunii că au fost încălcate prevederile anticorupție din SUA

Pe 2 aprilie 2004, acesta își lansează oficial candidatura pentru funcția de primar a orașului Slatina, o lansare pe care presa a prezentat-o ca fiind organizată în stil american, dar și cu muzică populară românească. Traian Băsescu vine la Slatina special pentru acest eveniment și urcă pe scenă alături de Darius Vâlcov. În sală se scandează „Jos mafia PSD” și „Afară, afară cu PSD din țară!”.

Toată lumea speră la un scor cât mai bun, dar nimeni nu crede că tânărul Vâlcov are cu adevărat vreo șansă să-l învingă pe Gheorghe Păunescu, primarul în exercițiu, aflat de zece ani la conducerea orașului. Păunescu candidează din partea PSD, partid care – fie că s-a numit FSN sau PDSR – n-a pierdut nicio rundă de alegeri locale organizate în Slatina după Revoluție. În sondajele prezentate de ziarul „Oltul”, apropiat PSD-ului, Gheorghe Păunescu este creditat cu 42 % din voturi, în timp ce Darius Vâlcov are 12,5 %.

„Prima dată ordine!”

Vâlcov nu pare impresionat de toată această conjunctură nefavorabilă și declanșează o campanie electorală cum nu se mai făcuse niciodată în Slatina. Pe 11 mai 2004, împreună cu 10-15 tineri din organizația PD Olt, descinde într-o manifestație PSD prilejuită de venirea în oraș a premierului de atunci, Adrian Năstase.

Citește și: Senatorul Dorin Bădulescu (ALDE Buzău) și „nebunia înscrierilor în învățământul primar”. Propunere legislativă privitoare la limitarea migrației artificiale în școli

Puși pe scandal și afișând ostentativ însemnele de partid, Vâlcov și băieții din gașca sa sunt scoși cu jandarmii din mulțimea PSD-istă. Ulterior, Vâlcov e amendat cu suma de 50 de milioane de lei vechi pentru „contramanifestație“, dar asta nu face decât să-i ofere muniție. El se revoltă în presă, spunând că a fost bătut de jandarmi îmbrăcați în civil, care au acționat la ordinul PSD.

Prin astfel de episoade, Vâlcov își proiectează imaginea unui justițiar care nu se lasă intimidat și care va eradica mafia politică din oraș. „Prima dată ordine!”, scrie pe afișele sale electorale. Completează acest avertisment și cu o listă lungă de promisiuni: 600 de apartamente pentru tineri, echipa de fotbal FC Oltul promovată în Divizia A, reduceri de taxe pentru firmele care vor angaja rromi, rezolvarea problemelor de alimentare cu apă. „Dacă în blocurile din Slatina apa se va opri o singură oră în cei patru ani de mandat, pe loc îmi voi da demisia!“.

 

Traian Băsescu a garantat pentru Darius Vâlcov în campania electorală din 2004

„Sunt candidatul cu cele mai aprofundate studii și vorbesc fluent engleza și franceza”, mai spunea Vâlcov în presa locală (între timp pare să fi uitat franceza, care i-a dispărut din CV). Nimic despre eșecurile sale în afaceri și despre faptul că, după terminarea studiilor, fusese un tânăr susținut de părinți. Inclusiv în momentul candidaturii figura ca angajat la firma tatălui său, Octogon SRL.

Citește și: Lista candidaților PSD la europarlamentare se dovedește o cacealma. Cine sunt aleșii lui Dragnea și ce-i mână în luptă

Dar slătinenii preferă să nu lase adevărul să strice această poveste electorală atât de frumoasă: povestea tânărului competent și incoruptibil, intrat în politică să-i învingă pe dinozaurii comuniști și să schimbe pentru totdeauna înfățișarea orașului.

Pe 6 iunie 2004, la alegerile locale din Slatina se produce marea supriză: Darius Vâlcov câștigă primul tur de scrutin cu 43%, cu zece procente mai mult decât candidatul PSD, Gheorghe Păunescu. Pe 20 iunie, Vâlcov învinge și în turul al doilea (57%) și, la cei 27 de ani, devine cel mai tânăr primar al unei reședințe de județ din România.

Sute de oameni ies în stradă să sărbătorească, iar din mijlocul acestei euforii, Darius Vâlcov face un legământ cu alegătorii săi: „Voi pune stop hoției! În mandatul meu nu voi mai permite ca cetățenii să fie tratați cu dispreț, iar banii publici să fie jefuiți la drumul mare”.

Slatina, dragostea sa

Odată așezat pe scaunul de primar, Vâlcov păstrează stilul demagogic din campania electorală, dar își uită cu desăvârșire promisiunile. La capătul primului an de mandat, totul arată pe dos: echipa de fotbal FC Oltul, pe care promisese să o aducă în primul eșalon fotbalistic, retrogradează în Divizia C.

Apa continuă să se oprească des, fără ca Vâlcov să-și dea demisia. Cele 600 de apartamente pe care a promis să le construiască sunt transformate într-o afacere personală.

Proiectarea noului cartier costă 10 miliarde de lei vechi și este încredințată unei firme deținute de Marian Chitea, fost coleg de liceu cu Darius Vâlcov și membru în cooperativa de credit pe care acesta o condusese.

Ode întinse pe pagini întregi

Și pentru ca toate acestea să fie cât mai puțin vizibile în ochii slătinenilor, Vâlcov găsește instrumentele perfecte pentru a ridica perdele de fum: Cât mai multe ziare locale aservite și gata să-i ridice ode întinse pe pagini întregi.

„Un tânăr care a dinamizat viața socio-economică a Slatinei la cote neatinse de foștii primari. Și cine știe câte se mai pot întâmpla la anul, pentru că Darius mereu vrea să-și depășească limitele trăgând după el orașul care l-a votat să facă exact ce face acum: o tragere spre vârful civilizației. Darius a lăsat urme arhitectonice care nu vor putea fi șterse de nimeni. Urme ce vor aminti mereu de perioada în care Darius le-a visat și dat viață. Le-a visat cu ochii deschiși, iar azi le zidește în istoria Slatinei, dragostea sa”. (Articolul „Slatina sub zodia lui Darius”, apărut în ziarul „Santinela”, pe 10 octombrie 2006).

Spectacole și bâlciuri cum slătinenii nu mai văzuseră niciodată până la Darius Vâlcov

La 24 ianuarie 2006, Slatina intra în Cartea Recordurilor pentru „cea mai mare horă din lume“. 13.828 de slătineni se prind în horă, detronând un record pe care-l deținea până atunci Bulgaria. A fost o horă pe șapte rânduri, care s-a întins pe mai multe bulevarde din Slatina. Participanții au fost coordonați printr-o stație de amplificare bine mânuită de cântărețul Gabriel Cotabiță. Pentru a sărbători recordul, primarul Vâlcov a organizat, pe Stadionul 1 Mai, primul concert din istoria Slatinei la care au cântat artiști străini: trupa de muzică pop No Mercy.

Pe acest fundal de muzici și hore, modelul Marian Chitea este multiplicat de mai multe ori: o serie de prieteni, foști colegi și asociați ai lui Darius Vâlcov capătă funcții în instituții și direcții legate de primărie sau își înființează firme pregătite să onoreze contracte plătite din bugetul local. O rețea care funcționează ani la rând, în timp ce Vâlcov mai câștigă două mandate, trece la PSD și ajunge până în Guvernul României, devenind ministru al Finanțelor.

Citește și: Cine este Adrian Mocanu, deputatul care dă pe votanții săi exact atât cât valorează: o sacoșă, două cu pungi de mălai și sticle de ulei de rapiță. Ori despre cum a ajuns Mocănel la al treilea mandat în care zice că ne reprezintă, dar votează legi împotriva noastră

În 2015, rețeaua este deconspirată de procurorii DNA și devine subiectul unuia dintre cele mai mari dosare de corupție din istoria recentă a României, cu șpăgi de milioane de euro, lingouri de aur și tablouri de Renoir și Cocteau ascunse prin cimitire. Darius Vâlcov este trimis în judecată și condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare cu executare.

În prezent este judecat în faza de apel, este cel mai influent consilier din Guvern și elaborează strategia economică a României, conchid reporterii de la RECORDER.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook și, dacă vrei, poți să ne dai Like și mai jos: 

ARTICOL SCRIS DE

George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

EXPRESS SUD-EST dorește ca acest site să fie un spațiu al discuțiilor civilizate, al comentariilor de bun simț. Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

  1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
  2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătură cu textul. Aceștia pot fi criticați, însă, pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.
Abaterile repetate vor avea drept consecință interdicția accesului la aceasta facilitate a site-ului.

Harta cazurilor de coronavirus din fiecare țară. Graficul îmbolnăvirilor. Statistici

Country/Region
Confirmed cases
Deaths
Recovered
Active cases
USA
6,902,124
202,788
4,171,420
2,527,916
India
5,305,387
85,621
4,203,017
1,016,749
Brazil
4,466,828
135,203
3,753,082
578,543
Russia
1,091,186
19,195
901,207
170,784
Peru
750,098
31,146
594,513
124,439
Colombia
743,945
23,665
615,457
104,823
Mexico
684,113
72,179
488,416
123,518
Spain
659,334
30,495
0
628,839
South Africa
655,572
15,772
585,303
54,497
Argentina
601,713
12,491
467,286
121,936
Chile
442,827
12,199
415,981
14,647
France
428,696
31,249
91,574
305,873
Iran
416,198
23,952
355,505
36,741
UK
385,936
41,732
0
344,204
Bangladesh
345,805
4,881
252,335
88,589
Saudi Arabia
328,720
4,430
308,352
15,938
Iraq
311,690
8,408
245,305
57,977
Pakistan
304,386
6,408
291,683
6,295
Turkey
299,810
7,377
264,805
27,628
Italy
294,932
35,668
216,807
42,457
Philippines
279,526
4,830
208,790
65,906
Germany
270,653
9,463
241,300
19,890
Indonesia
236,519
9,336
170,774
56,409
Israel
179,071
1,196
130,024
47,851
Ukraine
169,472
3,468
75,486
90,518
Canada
141,566
9,201
123,512
8,853
Bolivia
129,419
7,511
87,716
34,192
Qatar
122,917
209
119,822
2,886
Ecuador
122,257
11,029
97,063
14,165
Romania
110,217
4,360
88,235
17,622
Kazakhstan
107,134
1,671
101,610
3,853
Dominican Republic
106,732
2,034
80,179
24,519
Panama
104,138
2,213
77,881
24,044
Egypt
101,641
5,715
87,158
8,768
Kuwait
98,528
580
88,776
9,172
Belgium
97,976
9,936
18,854
69,186
Morocco
97,264
1,755
76,690
18,819
Oman
91,753
818
84,648
6,287
Netherlands
90,047
6,273
0
83,774
Sweden
88,237
5,865
0
82,372
China
85,255
4,634
80,456
165
Guatemala
83,664
3,036
73,260
7,368
UAE
83,433
403
72,790
10,240
Poland
77,328
2,270
63,312
11,746
Japan
77,009
1,473
69,253
6,283
Belarus
75,230
773
73,098
1,359
Honduras
70,120
2,122
20,677
47,321
Ethiopia
67,515
1,072
27,638
38,805
Portugal
67,176
1,894
45,053
20,229
Venezuela
64,284
520
52,564
11,200
Bahrain
63,189
220
56,087
6,882
Nepal
61,593
390
43,820
17,383
Costa Rica
60,818
666
22,662
37,490
Singapore
57,543
27
57,071
445
Nigeria
56,735
1,093
48,092
7,550
Uzbekistan
50,253
419
46,527
3,307
Algeria
49,413
1,659
34,818
12,936
Switzerland
49,283
2,045
39,900
7,338
Armenia
46,910
926
42,369
3,615
Ghana
45,714
294
44,896
524
Moldova
45,648
1,186
33,734
10,728
Kyrgyzstan
45,244
1,063
41,415
2,766
Czechia
45,228
494
23,652
21,082
Azerbaijan
38,894
572
36,424
1,898
Afghanistan
38,883
1,437
32,576
4,870
Kenya
36,724
646
23,709
12,369
Austria
36,661
763
28,451
7,447
Palestine
34,401
250
23,333
10,818
Serbia
32,757
739
31,411
607
Ireland
32,271
1,792
23,364
7,115
Paraguay
31,113
584
16,313
14,216
Lebanon
27,518
281
10,739
16,498
El Salvador
27,346
804
20,825
5,717
Australia
26,861
837
23,855
2,169
Libyan Arab Jamahiriya
26,438
418
14,207
11,813
Bosnia
24,897
752
17,365
6,780
S. Korea
22,783
377
19,771
2,635
Denmark
21,847
635
17,110
4,102
Cameroon
20,303
415
18,837
1,051
Côte d'Ivoire
19,158
120
18,330
708
Bulgaria
18,544
749
13,391
4,404
Macedonia
16,417
683
13,732
2,002
Hungary
16,111
669
4,240
11,202
Madagascar
15,971
217
14,587
1,167
Greece
14,738
327
3,804
10,607
Senegal
14,645
301
11,051
3,293
Croatia
14,513
244
12,169
2,100
Zambia
13,928
326
13,029
573
Sudan
13,535
836
6,759
5,940
Norway
12,708
267
10,371
2,070
Albania
12,073
353
6,831
4,889
DRC
10,456
268
9,863
325
Namibia
10,207
108
7,947
2,152
Guinea
10,183
63
9,642
478
Malaysia
10,147
129
9,264
754
French Guiana
9,659
65
9,298
296
Maldives
9,494
33
8,033
1,428
Tajikistan
9,259
73
8,026
1,160
Finland
8,858
339
7,700
819
Gabon
8,678
53
7,827
798
Tunisia
8,570
133
2,342
6,095
Haiti
8,556
220
6,315
2,021
Zimbabwe
7,633
224
5,841
1,568
Luxembourg
7,541
124
6,641
776
Montenegro
7,503
129
4,892
2,482
Mauritania
7,346
161
6,865
320
Slovakia
6,256
39
3,390
2,827
Mozambique
6,161
39
3,393
2,729
Malawi
5,711
179
4,000
1,532
Uganda
5,594
61
2,544
2,989
Djibouti
5,399
61
5,333
5
Swaziland
5,191
103
4,439
649
Cabo Verde
5,141
50
4,548
543
Equatorial Guinea
5,002
83
4,509
410
Hong Kong
4,997
103
4,696
198
Nicaragua
4,961
147
2,913
1,901
Congo
4,934
88
3,887
959
Cuba
4,933
109
4,230
594
Central African Republic
4,782
62
1,830
2,890
Suriname
4,671
95
4,160
416
Rwanda
4,653
23
2,817
1,813
Myanmar
4,467
70
1,130
3,267
Jamaica
4,374
51
1,225
3,098
Jordan
4,344
29
2,511
1,804
Slovenia
4,195
140
2,939
1,116
Angola
3,789
144
1,405
2,240
Syrian Arab Republic
3,731
168
918
2,645
Lithuania
3,565
87
2,181
1,297
Mayotte
3,541
40
2,964
537
Trinidad and Tobago
3,512
60
822
2,630
Thailand
3,497
58
3,328
111
Gambia
3,473
107
1,951
1,415
Guadeloupe
3,426
26
837
2,563
Somalia
3,390
98
2,812
480
Aruba
3,382
23
1,742
1,617
Sri Lanka
3,281
13
3,060
208
Réunion
3,194
15
1,794
1,385
Bahamas
3,177
69
1,626
1,482
Georgia
3,119
19
1,435
1,665
Mali
2,991
128
2,332
531
Estonia
2,814
64
2,357
393
Malta
2,634
17
1,996
621
South Sudan
2,599
49
1,290
1,260
Botswana
2,567
13
624
1,930
Benin
2,280
40
1,950
290
Guinea-Bissau
2,275
39
1,127
1,109
Iceland
2,230
10
2,112
108
Sierra Leone
2,133
72
1,646
415
Guyana
2,027
60
1,302
665
Yemen
2,024
585
1,221
218
Uruguay
1,876
46
1,582
248
New Zealand
1,809
25
1,714
70
Burkina Faso
1,767
56
1,166
545
Togo
1,618
41
1,243
334
Belize
1,567
19
742
806
Cyprus
1,565
22
1,282
261
Latvia
1,498
36
1,248
214
Andorra
1,483
53
1,054
376
Liberia
1,334
82
1,214
38
Lesotho
1,327
33
687
607
Niger
1,183
69
1,104
10
Martinique
1,122
18
98
1,006
Chad
1,115
81
962
72
French Polynesia
1,099
2
672
425
Vietnam
1,068
35
941
92
Sao Tome and Principe
907
15
873
19
San Marino
723
42
663
18
Diamond Princess
712
13
651
48
Turks and Caicos Islands
663
5
565
93
Channel Islands
644
48
575
21
Sint Maarten
565
19
477
69
Papua New Guinea
516
6
232
278
Tanzania
509
21
183
305
Taiwan
503
7
478
18
Burundi
473
1
374
98
Comoros
470
7
449
14
Faroe Islands
430
0
412
18
Mauritius
366
10
338
18
Eritrea
364
0
305
59
Gibraltar
346
0
315
31
Isle of Man
339
24
312
3
Saint Martin
330
6
206
118
Mongolia
311
0
302
9
Cambodia
275
0
274
1
Bhutan
252
0
182
70
Curaçao
228
1
83
144
Cayman Islands
208
1
204
3
Monaco
191
1
152
38
Barbados
185
7
171
7
Bermuda
178
9
164
5
Brunei
145
3
141
1
Seychelles
141
0
136
5
Liechtenstein
112
1
108
3
Antigua and Barbuda
95
3
92
0
British Virgin Islands
69
1
40
28
Saint Vincent and the Grenadines
64
0
64
0
Macao
46
0
46
0
Caribbean Netherlands
36
1
17
18
Fiji
32
2
26
4
Saint Lucia
27
0
26
1
Timor-Leste
27
0
26
1
New Caledonia
26
0
26
0
Dominica
24
0
18
6
Grenada
24
0
24
0
St. Barth
23
0
16
7
Lao People's Democratic Republic
23
0
22
1
Saint Kitts and Nevis
17
0
17
0
Greenland
14
0
14
0
Falkland Islands (Malvinas)
13
0
13
0
Montserrat
13
1
12
0
Holy See (Vatican City State)
12
0
12
0
Saint Pierre Miquelon
11
0
5
6
Western Sahara
10
1
8
1
MS Zaandam
9
2
0
7
Anguilla
3
0
3
0
Updated on 18 September 2020 22:23
- Advertisement -

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Advertisement -

EDITORIAL