luni, 20 mai, 2019

ziar dependent doar de adevăr

|

contactați-ne: +40 755 977 819

16 C
Buzău
luni, 20 mai, 2019

ziar dependent doar de adevăr

|

contactați-ne: +40 755 977 819

  • ACTUALITATE
  • ȘTIRI SUD-EST

Obștile sătești, cea mai strălucită formă de democrație rurală a țăranilor vrânceni

editorial

Românica mea. Ori despre spațiul mioritic în care cetățenii suferă de diminutivită cronică şi, când totul e micșor şi mărunțel, țara nu e țară,...

Românica e țărișoara aceea în care niște oameni necăjiți, pricăjiți, sunt cărați la Iași ori aiurea pentru ca un penal ca Liviu Dragnea să-şi satisfacă orgoliul lui de politician cufurit. Oameni pentru care sărăcia a devenit o stare de normalitate, iar când PSD le dă 10 lei în plus și un pet plin cu bere, vin la vot. Şi fac asta pentru că nimeni altcineva în afară de PSD...

Obștile sătești au fost în trecut şi sunt şi astăzi niște comunități reunite pe un hotar, în care oamenii aveau drepturi egale pe suprafețele de pădure, pășune, livezi şi așa mai departe.

Obștile sătești au jucat un rol important în viața românilor din cele mai vechi timpuri. Obștea asigura împlinirea tuturor îndeletnicirilor specifice comunităților străvechi. Practic, săteanul avea drept de folosință la toate părțile comune ale teritoriului, precum pădure, ape, pășuni, beneficiari fiind toți membrii obșteni, în drepturi egale.

Obștile Devălmașe de Răzeși ale Vrancei

Obștile sătești s-a format încă de pe vremea geto-dacilor, au evoluat şi s-au dezvoltat până în epoca modernă, reprezentând motorul dezvoltării satelor. În Vrancea, obștile s-au format mai ales în zona de munte, care avea întinse suprafețe de păduri. Chiar şi numele județului Vrancea provine de la această entitate administrativ – economică, nume a cărui origine, potrivit lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, ar fi traco-dacică şi ar proveni de la cuvântul “vrana”, care se traduce ca “pădure” sau “munte”, ori poate de la cuvântul sanscrit “vran” („munte).

Conform studiilor unui mare sociolog, Henri Stahl şi ale unui jurist strălucit, judecătorul Aurel Sava, Obștile Devălmașe de Răzeși ale Vrancei au însemnat acum un secol cea mai strălucită formă de democrație sătească, cu mult timp înainte ca această idee să se aplice la nivelul țărilor Europei.  

Citește și: Nehoiu, un loc peste mizerie | Cu toate că orașul buzoian a avut odată chiar și statut de zonă defavorizată, la Nehoiu înflorește în continuare doar șomajul, iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plătește pe bandă rulantă ajutoare

„Fiecare obște dispunea de un statut juridic, cu drepturi şi îndatoriri pentru membri. Obștile sătești au contribuit la ridicarea bisericilor, a școlilor, a drumurilor şi dispensarelor”, ne spune istoricul focșănean Cezar Cherciu.

Dacă sute de ani activitatea obștilor s-a desfășurat fără nici un regulament, pentru prima dată în istorie statutul acestora a fost legiferat pe baza Codului Silvic din anul 1910, când toate aceste entități au fost obligate să-şi aprobe, în ședințe colective, instrucțiuni şi un cadru oficial de funcționare. Prin acesta se stabilea modul în care trebuia gestionată averea colectivă, alcătuită din pădure în special, dar şi din fânețepășuni sau goluri de munte, dar şi să împiedice, cât de cât, abuzurile din interiorul lor, unde de multe ori se votau tranzacții suspecte de material lemnos sau exploatări silvice iraționale.

Obștile sătești, reglementate în 1910

“Codul Silvic din anul 1910 încearcă să pună capăt jafului din Munții Vrancei şi-i obligă pe obșteni să dea o formă oficială, riguroasă, organizării lor arhaice, întemeiate pe drepturi tradiționale şi obiceiul pământului. Practic se dorea prin acest cod silvic ca toate hotărârile obştenilor, pronunțate prin glasurile Consiliilor de Administrație, să fie avizate de către persoane deasupra oricăror bănuieli şi influențe, adică judecătorii vechilor ocoale rurale Năruja, Vidra şi Tulnici şi la nevoie supervizate de Judecătorii Tribunalului Putna.

Teoria aceasta, perfectă pe hârtie, s-a dovedit mai greu de pus  în practică, avutul obștilor, pădurile, scăzând an de an ca suprafață, fără ca obştenii, deși egali între ei, să se îmbogățească cu toții, la fel şi proporțional cu exploatările forestiere pe care, în definitiv, le votau şi le acceptau”, spune istoricul vrâncean Florin Dîrdală.

Citește și: Pătârlagele, comuna cu buletin de oraș ori despre cum plătesc pătârlăgenii taxe de oraș, însă duc o viaţă ca la ţară

Cu puțin timp înainte de declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, câțiva ingineri silvici din regiune au întocmit o hartă a munților Vrancei şi un raport, ambele sugestive pentru o zonă geografică, altădată prosperă, dar, chiar şi în aceste condiții, de mare potențial pentru viitor. Aflăm din acest studiu că suprafaţa totală a Vrancei arhaice era de 135.000 hectare, din care obștile, 27 la număr, stăpâneau 61.519 hectare, iar aproape întreg fondul forestier disponibil pentru exploatare era epuizat la nivelul anului 1939.

Sugestii de revenire la vitalitatea forestieră de altădată

“Inginerii au lansat atunci câteva sugestii pentru ca Vrancea să revină la vitalitatea ei forestieră de altădată, dintre care amintim – federalizarea pe bazine a obștilor existente, apoi separarea definitivă a categoriilor de folosință – pădure, pășune, teren agricol, asigurarea fondurilor bănești pentru opera de reîmpădurire, încurajarea culturii pomicole şi apicole ale Regiunii Vrancea şi organizarea aprovizionării şi valorificării tuturor produselor din Vrancea muntoasă”, mai spune Florin Dîrdală. 

Alături de aceste vechi obști devălmașe, au mai existat în trecut, şi e cel puțin curios ca  până în prezent nu s-au reînființat, obști provenite din  comasări de suprafețe lăsate moștenire rudelor, suprafețe care nu s-au divizat pe teren şi care nu trebuie înțelese ca obști de moșneni sau răzeși în spiritul Codului silvic din 1910.

Vrancea are azi 29 de obști

În anul 1948 existau obști diferite față de cele cunoscute, precum Chelboasa din Drăguşeni, Valea Lungă, Petrişul, Pelinul toate din Fitioneşti, Chiscoci din Movilita, Hormolocul şi Pânceşti ambele din comuna Pânceşti, Muncelul, Străoane de Sus, Străoane de Munte, Străoane de Jos, toate din comuna Străoane. Membrii lor stăpâneau teren acoperit cu vegetaţie forestieră, dar mai ales fânețe şi pășuni, cea mai bogată în păduri fiind Obștea Pânceşti cu 125 ha, iar cea mai întinsă pășune, de 170 ha, aparținea Obștii Chiscoci din Movilita. 

Statistic, aceste obști aparte nu stăpâneau mai mult de câteva sute de hectare de pădure în total, dar suprafețele de pășune pe care le aveau în proprietate toate aceste  asociaţii depăşeau câteva mii de hectare. 

După 1948, Obștile sătești au fost naționalizate, iar patrimoniul lor a intrat în stăpânirea statului. Activitatea obștilor a fost reluată după 1990.

Astăzi, în Vrancea, funcționează 29 de obști, care dețin 64.000 de hectare de pădure, adică o treime din suprafaţa forestieră a județului. Acestea funcționează pe principiul unei societăți comerciale, astfel încât dacă sunt administrate eficient la sfârșitul fiecărui an membrii obștii primesc o anumită cantitate de lemne şi chiar dividende din profitul obștii. De regulă, sumele de bani pe care le primesc obştenii nu se ridică la mai mult de 200 de lei pe an, iar cantitatea de lemne pentru folosință proprie ajunge la cel mult trei metri cubi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

CONSTANTIN LUPU
CONSTANTIN LUPUhttps://expresssud-est.ro/
Pentru a schimba lumea, trebuie să te schimbi în primul rând pe tine. Abia apoi poți să cutezi la așa ceva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

abonează-te gratuit la express sud-est

comentarii recente

topul de azi

Ionel Banu, directorul cu portofel pesedist al Colegiului „B.P. Hașdeu” din Buzău, exmatriculează un elev pentru „nesimțirea” de a critica_cântăreața colegiului, dar „fraternizează” cu...

Într-un liceu de elită din Buzău, un elev este exmatriculat după ce primește nota 2 la purtare și este umilit public pentru că și-a criticat profesoara de desen pe un grup privat de Facebook. Profesoara „criticată” este o cântăreață de mâna a treia care a luat examenul de titularizare ca profesor cu 5,15 și predă într-unul din cele mai bune licee din România. Ea participă activ la „educarea" copiilor,...

PNL Buzău și groparul la serviciu. Cristinel Romanescu, alias Sebastian, liderul liberalilor buzoieni, a făcut ping-pong cu Securitatea. Ori despre cum un turnător de...

În nemărginitu-i nesaț de putere pe toate fronturile, PNL a uitat sau mai degrabă nu vrea să facă nici astăzi ordine și curățenie în filialele dedulcite la drogul USL de pe cuprinsul pestriței noastre politici. Mai exact, nu și-a aruncat încă din nacelă lestul reprezentând cozile de topor ale damnatei Securități. La pronosticurile hiperfavorabile sosite dinspre toate sondajele de opinie din ultima vreme, PNL și-ar fi putut permite o...

DNA Constanța mai are 4 dosare noi care-l așteaptă pe Radu Mazăre! Ce-l mai așteaptă pe fostul primar al Constanței în România și cât...

Venirea lui Radu Mazăre în România este o chestiune de zile, după cum au declarat autoritățile din Madagascar și de la București. După ce va fi adus în țară, Mazăre va fi încarcerat imediat într-o închisoare cu regim închis. Fostul primar va ajunge, cel mai probabil, în penitenciarul din Tulcea, scrie Info Sud Est. Când va ajunge în România, fostul primar al Constanței va fi încarcerat imediat și va fi...

Nehoiu, orașul care moare. O altfel de istorie a orășelului de la poalele munților Buzăului, de la teroristul Omar Hayssam, la primarul penal Ionuț...

Nehoiu, un orășel din județul Buzău, cu o populație de doar 14.000 de suflete, aproape că a devenit un oraș-fantomă. De aproape 30 de ani, mica așezare forestieră e bântuită de sărăcia lucie şi de șomaj. Nehoiu, orașul care, înainte de revoluție, era o bijuterie a județului Buzău, trece printr-unul dintre cele mai grele momente ale existenței sale. După ce fabrica de prelucrare a cherestelei Foresta a încăput pe mâinile...

Berca, localitatea care renaște din cenușă. Ori despre cum a făcut comuna buzoiană, care se pierduse prin noroaiele tranziției, pași importanți spre orașul care...

N-am mai scris despre comuna Berca de cel puțin trei ani. Pe atunci, era doar o biată comună pierdută în hățișurile economiei de piață și ale intereselor meschine de ciordit și de stat. Investițiile o ocoliseră, banii pentru proiectele de dezvoltare se pierdeau indubitabil în buzunarele unor oameni de bine, iar Berca rămânea, spre dezamăgirea localnicilor, o biată comună care, deși odată aspirase la statutul de oraș, abia se...

DNA Constanța mai are 4 dosare noi care-l așteaptă pe Radu Mazăre! Ce-l mai așteaptă pe fostul...

Venirea lui Radu Mazăre în România este o chestiune de zile, după cum au declarat autoritățile din Madagascar și de la București. După ce va fi adus în țară, Mazăre va fi încarcerat imediat într-o închisoare cu regim închis. Fostul primar va ajunge, cel mai probabil, în penitenciarul din Tulcea, scrie Info Sud Est. Când va ajunge în România, fostul primar al Constanței va fi...

Sorin Vornic, unul dintre locotenenții lui Marian Oprișan, trage iarăși un tun imobiliar ajutat de băieții „dăștepți” din Primăria...

Sorin Vornic, șeful Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vrancea și unul dintre locotenenții lui Marian Oprișan, vrea să pună laba definitiv pe teren al Primăriei Focșani, pe care îl deține în concesiune încă din anul 2006. Sorin Vornic, administrator al Societății Vorom International Exim SRL, a solicitat Primăriei...

Podul peste Dunăre: Corina Crețu – La Comisia Europeană, nu a fost depusă nici până acum cererea de finanțare....

Podul peste Dunăre riscă, așa cum am atenționat de nenumărate ori (vezi aici), să rămână zeci de ani doar un amărât de șantier. Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat marți, într-o conferință de presă susținută la Brăila, că, la Comisia Europeană, nu a fost depusă nici...

Delta Dunării, nufărul de la butoniera baronului pesedist Horia Teodorescu, a devenit împărăția borfașilor! Turiști germani, agresați de niște...

Un grup de ornitologi din Germania au fost agresați, vineri seara, în Delta Dunării, de mai mulți oameni care se plimbau cu o șalupă. Incidentul a fost filmat cu telefonul mobil, iar imaginile arată cum barca în care aceștia se aflau este șicanată de cei aflați în ambarcațiunea de...

PSD, eșec monstru și la Galați: Livică Teleormăneanul și Veorica Două într-unul au vrut s-o pună de-un summit, dar...

La mitingul PSD de la Galați, social-democrații lui Dragnea s-au confruntat cu un nou eșec, întrucât, deși liderii pesediști sperau să adune 30.000 de simpatizanți, nici măcar autocarele venite din Vaslui nu i-au ajutat să strângă atâția oameni. Numărul oamenilor din fața Casei de Cultură din Galați nu a...

Două nave-școală turcești pot fi vizitate în Portul Constanța. Navele militare turcești, vă așteaptă să le vizitați duminică, 12...

Două nave-școală turcești pot fi vizitate în Portul Constanța duminică, 12 mai, în cursul după-amiezii, într-un interval de două ore şi jumătate. Navele-școală TCG „Cezayirli Gazi Hasan Paşa” (A-579) şi TCG „Osman Gazi” (NL-125) vor intra în portul Constanţa pentru o escală de trei zile, în perioada 12-15 mai. Citește și:...

opinia zilei

Despre legalizarea regimului politic instaurat de PSD în Românica. Ori despre cum vrea Liviu Dragnea să câștige și să-și consolideze puterea invocând la fiecare...

Regimul politic instaurat de Liviu Dragnea la București are nevoie de aparentă de legalitate, pentru a corupe instituțiile statului bob cu bob și la foc mic. Este ceea ce vedem că se petrece, la scena deschisă, cu CCR, Guvern și ICCJ, instituții de la care șeful de facto al Guvernului așteaptă nu doar salvarea de la închisoare, ci și cauționarea unei puteri discreționare. Regimul politic instaurat de Liviu Dragnea la...

dezvăluiri
Express sud-est

reportajul zilei

Berca, localitatea care renaște din cenușă. Ori despre cum a făcut comuna buzoiană, care se pierduse prin noroaiele tranziției, pași importanți spre orașul care...

N-am mai scris despre comuna Berca de cel puțin trei ani. Pe atunci, era doar o biată comună pierdută în hățișurile economiei de piață și ale intereselor meschine de ciordit și de stat. Investițiile o ocoliseră, banii pentru proiectele de dezvoltare se pierdeau indubitabil în buzunarele unor oameni de bine, iar Berca rămânea, spre dezamăgirea localnicilor, o biată comună care, deși odată aspirase la statutul de oraș, abia se...