miercuri, 24 aprilie, 2019

ziar dependent doar de adevăr

|

contactați-ne: +40 755 977 819

3.7 C
Buzău
miercuri, 24 aprilie, 2019

ziar dependent doar de adevăr

|

contactați-ne: +40 755 977 819

  • ACTUALITATE
  • ȘTIRI SUD-EST
  • SPECIAL

Stăncuța, comuna orfană ori despre cum au rămas stăncuțenii fără Insula Mică a Brăilei, dar s-au pricopsit cu un „cimitir” de pubele

editorial

Mândria de a fi infractor! Despre cum, până să intre în conflict cu legea, penalul definitiv era un pesedist oarecare, iar acum contribuie decisiv...

Mândria de a fi infractor a devenit, deja, ceva foarte cool în Românica lui Dragnea. Liderul PSD și al Camerei Deputaților, penal definitiv, spune pe toate drumurile că fiecare familie din țărișoara noastră are în cuprinsul ei un dosar penal. Că DNA are grijă mare cu acest lucru! Și, în concepția sa, infractorul este prezentat sub auspicii morale progresiste. Individul, indiferent de faptele comise, condamnat fiind, este om cinstit! Deunăzi,...

Bine-ați venit în comuna Stăncuța, județul Brăila! Astfel, EXPRESS SUD-EST devine prima publicație care scrie un reportaj despre existența insipidă a acestei localități aflate la răscruce de vânturi, pe lângă Dunărea lin curgătoare. Și dacă aveați cumva impresia că am inventat acest loc, dată fiind existența ei cel puțin îndoielnică, aflați că în acest virgin teritoriu există poate nu turism, dar un centru de informare turistică tot veți găsi. Plus vreo două parcuri în care să vă odihniți ca în bălării. Asta prin bunăvoința autorităților brăilene și a permisivului sac cu fonduri bugetare al Guvernului.

De când Insula Mică a Brăilei a devenit parc natural și este administrată de Regia Națională a Pădurilor, localnicii din Stăncuța se simt înstrăinați de ținutul pe care de 170 de ani l-au crezut ca și-al lor. Noroc că, în timpul ăsta, italienii au „reparat” orezăria din Balta Brăilei, pe care a jefuit-o Omar Haysam.

Citește și: Pătârlagele, comuna cu buletin de oraș ori despre cum plătesc pătârlăgenii taxe de oraș, însă duc o viaţă ca la ţară

Acum 170 și ceva de ani, oamenii s-au așezat în zona comunei Stăncuța, pentru vecinătatea cu Insula Mică a Brăilei. Acum trei ani au încropit și un plan de administrare mai rațională a ținutului, pe care îl credeau ca și-al lor. Numai că gestionarea arealului devenit parc natural a revenit Regiei Naționale a Pădurilor, noile reglementari dându-le localnicilor sentimentul deposedării.Auzisem că Insula Mică a Brăilei e “domiciliul” multor rase rare de păsări, iar peisajul l-ar concura pe cel al Deltei Dunării. Cu gândul să ne strecuram pe brațele Bălții, am ajuns în comuna Stăncuța, iar Gheorghe Culai, un localnic hâtru și isteț, ne-a devenit ghid încărcat cu destule istorii ale locului.

Cu doua bărci cu motor aveam să facem un tur de vreo patru ore. Timp prielnic pentru a descoperi izul locului, dar și frustrarea înstrăinării pe care oamenii o trăiesc din 2003, de când „stăpână a averii naturale” a devenit Regia Națională a Pădurilor.

Citește și: Cumpăna, comuna cu o stradă care poartă nume de baron PSD

Altfel, aflându-se în județul Brăila și, într-o lume în care așa ceva poate trece ca fiind o calitate, Stăncuța nu are nimic mai mult de oferit. Stăncuța are lăcașe de cult și un turn portocaliu cu care stăncuțenii se mândresc pe un site al lor, fără însă a fi explicată utilitatea lui. Cel mai apropiat obiectiv turistic este Parcul natural Balta Mică a Brăilei, o facilitate cu o capacitate de cazare de nu mai puțin de 15 persoane. În rest, nici urmă de vreo pensiune pe raza localității. Sau nu vreuna care să existe și în lumea Internetului.

736.394 de lei fără TVA pentru un „centru de informare turistică”

Dar cum caii nu mor când vor câinii, nici stăncuțenii nu depind de niște amărâte de obiective în dorința lor de a face turism. Și ca să pună înaintea boilor nu carul, ci ditamai vagonul de tren, autoritățile locale au combinat statul român la o finanțare de 736.394 de lei fără TVA pentru construirea și amenajarea unui – nici mai mult, nici mai puțin – centru de informare turistică.

Și dacă trecem peste faptul că malurile Dunării sunt, în cele din urmă, ofertantul obiectiv turistic despre care vizitatorii vor fi informați și prin niște pliante, investiția este perfect justificată. De exemplu, centrul ar mai putea informa turistul că Stăncuța nu are canalizare, nu este racordată la rețeaua de gaz și nici nu prea are asfalt, pe o porțiune de vreo șapte kilometri. Dar asta nu o poate împiedica să facă turism, că prost e cine dă, nu cine vrea să ia.

INTRUȘI

Gheorghe Culai e om de-al locului cu vechime și din ′90 a tot asistat la “plămădirea” ținutului. E strungar de meserie, dar, din lipsa unui loc de muncă, s-a convertit la lumea pescărească, lucrând acum la o firmă piscicolă.

Citește și: Marcel Ciolacu și șpaga de partid și de stat ori despre cum s-a confirmat la Buzău, existența, pe o anumită stradă, a unor partide cu ciolaci în coadă

Aflăm așadar, de la Culai, nu de la centrul de informare turistică, că limita Parcului Natural Balta Mică a Brăilei este reprezentată de fluviul și brațele Dunării la cotele maxime de inundație între podul de la Giurgeni – Vadul Oii și până la sud de Brăila, la confluenta Brațului Cravia cu Dunărea.

Pornim încet pe lângă peretele unui mal plin de găuri făcute de raci. Gheorghe Culai bate într-un fel special din palme, vrând să sperie pasările. La semnal, câte o zburătoare se ițește din desișuri.


Stradă în Stăncuța

„Aici veneau oamenii să dea la peste. Si eu mi-am făcut pe aici veacul”, ne spune Culai. Pescarul îi disculpă pe localnici, care „asta au făcut o viață”, și nu înțelege cum ei, cei pe care îi mănâncă țânțarii și care s-au stabilit aici pe vremuri când apa le ajungea până la prispă, sunt acum tratați ca niște intruși.

Citește și: Letea, șacalii și veterinarii

Nu ne îndepărtam prea mult și pe mal se arată o pălărie de paie, semn că nostalgicii meseriei se mai strecoară, cu tot riscul amenzii, printre sălcii. Trecem prin fata pescarului, care rămâne impasibil, cu ochii fixați la firul sau. La o aruncătură de băț, pe același mal este instalata o cvasicolonie de pescari de ocazie. Aflăm că sunt concetățeni de-ai noștri din Buzău și sunt omniprezenți prin zonă. Cu rulote, mese și scaune instalate pe buza țărmului, buzoienii își petrec week-end-ul sau concediile cu undița în mână.

LA ÎNĂLȚIME

Dăm de mai multe ostroave pe care ghidul nostru se străduiește să ni le înșiruie. Aflăm astfel de toate ostroavele și insulele aflate la sud de Brăila până la podul de la Giurgeni – Vadul Oii, respectiv Insula Arapului, Insula Fundul Mare, Insula Calia, Insula Mică a Brăilei, Ostrovul Crăcănel, Insula Vărsăturii și Brațul Arapu, Brațul Calia, Brațul Pasca, Brațul Cremenea, Brațul Mănușoaia, Brațul Vâlciu și Brațul Cravia.

Apoi, ca să avem de sus perspectiva locului, Culai ne invită să tragem la unul dintre punctele de observație instalate din loc în loc. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei are 13.000 ha teren arabil și este desemnat de către Secretariatul Convenției Ramsar ca Zonă Umedă de Importanță Internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă. De sus, verdele ținutului pare mai crud.

ADIO, ING. ALBU!

Ajungem apoi la actualul loc de muncă al lui Gheorghe Culai, unde ne întâmpină câțiva pescari și câini. De acolo, pentru a înainta cu bărcile pe braț, trebuie să ocolim traversând cu bărcile „pe uscat” un baraj pus pe privalul (canalul – n.r.) care ne duce spre inima rezervației Bălții Mici a Brăilei. Trecem de acest obstacol pentru a pătrunde într-o deltă secretă, ascunsă de insule și pomi. În dreptul încrengăturilor dese de nuferi albi și galbeni oprim motoarele și începem să dăm la rame.

În timpul asta, Culai își amintește de iernile pe care le-a prins la pescărie, când înghețase Dunărea și ajunseseră să o traverseze cu săniile. Acum sunt niște excluși, care mai încap aici doar cu aprobări. Pentru ei, apa bălții a devenit în timp un personaj cu funcție și capricii: „inginerul Albu”, i-au zis, un inginer cu o fire „a naibii de schimbătoare”.

PROIECT

În anul 1999, Consiliul Europei a aprobat finanțarea, în cadrul Programului “Life Natura”, a Proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 “Plan de management integrat pentru Insula Mica a Brăilei”, elaborat de Departamentul de Ecologie Sistemică și Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității București.

Înșiși localnicii din Stăncuța i-au ajutat pe cercetătorii din Capitală să-și finalizeze proiectul, transformând o fosta cârciumă în săli de lucru și punând-o la dispoziție. Cârciuma mai este folosită și acum pentru seminarii de specialitate. Obiectivul acestui proiect a fost dezvoltarea managementului ariei protejate în concordanță cu legislația națională și cu reglementările internaționale existente în domeniul conservării biodiversității.

Astfel, suprafața a fost împărțită în două zone protejate sau zone de conservare specială – una în Ostrovul Fundu Mare (1.629 ha) și o a doua în Ostrovul Popa (7.801 ha), cu regim strict de protecție, și o zonă-tampon – cu o suprafață de 11.644 ha, ce are rolul de a proteja zonele de conservare specială de presiunea directa a populației umane. Suprafețele protejate reprezintă aproximativ 44% din suprafața Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.

În urma acestui proiect, în martie 2003, printr-o hotărâre de Guvern, Balta Mică a Brăilei a devenit parc natural, administrat de către Regia Națională a Pădurilor, și nu de către instituțiile județene și locale, în parteneriat, așa cum fusese gândit proiectul de către chiar localnicii din Stăncuța.

BANI ARUNCAȚI PE DUNĂRE

În urmă cu câțiva ani, edilul localității Stăncuța, Nicu Turcu, a dispus ca în două parcuri din sat să fie instalate circa 200 de coșuri de gunoi și tot atâtea bănci.

Într-unul dintre parcuri sunt 175 de coșuri de gunoi şi 122 de bănci. ”Dacă așezi câte trei oameni pe o bancă, în acest parc încape jumătate din populația activă a satului (n.r. 1700 de oameni)”, ne spune Gheorghe Culai. N-a călcat picior de copil în zonă, iar bălăriile sunt pretutindeni. Moftul a costat însă peste un milion de euro.

Parc de un milion de euro

În acest parc pierdut în Lunca Dunării, pubelele par mai multe decât crucile din cimitir și firele de iarbă. Lipite de bănci sau de garduri, stau aliniate ca un pluton de execuție a… banilor publici.

Și cu toate că spațiile de joacă sunt inaccesibile, având lacătul pus, primarul consideră că proiectul este unul “reușit”, argumentând că spațiul verde a fost ridicat pe o fostă groapă de gunoi.

EXPLOATARE CU SCÂNTEI

O altă bogăție primită de la natură de oamenii din Stăncuța dă acestora bătăi de cap, respectiv un zăcământ de țiței, se pare, de o importanță deosebită. Zăcământul este exploatat de Rompetrol, pe terenul comunei funcționând mai multe sonde de extracție. Problema localnicilor este aceea că drumul din comună a fost distrus de mașinile de mare tonaj care transporta țițeiul de la sonde spre rafinării.

Drumul, cu o vechime mai mare de 15 ani și prevăzut pentru un transport maxim de 7 tone, suportă zilnic cel puțin patru traversări dus-întors ale unor mașini cu o capacitate de 40 de tone. În plus, din când în când, OMV, firma care deține licența de exploatare, uită să achite primăriei Stăncuța chiria pentru terenul care aparține comunei și pe care sunt amplasate sondele și cisternele de țiței.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturați, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

GEORGE LIXANDRU
GEORGE LIXANDRUhttps://expresssud-est.ro/
Nu te întreba de ce ți-e dor de acasă – întreabă-te ce trebuie să faci ca să fii acasă şi pune-te pe treabă. Deoarece României îi trebuie oameni care SUNT acasă și plini de viaţă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

abonează-te gratuit la express sud-est

comentarii recente

topul de azi

Berca, localitatea care renaște din cenușă. Ori despre cum a făcut comuna buzoiană pași importanți spre orașul care se visa odată

N-am mai scris despre comuna Berca de cel puțin trei ani. Pe atunci, era doar o biată comună pierdută în hățișurile economiei de piață și ale intereselor meschine de ciordit și de stat. Investițiile o ocoliseră, banii pentru proiectele de dezvoltare se pierdeau indubitabil în buzunarele unor oameni de bine, iar Berca rămânea, spre dezamăgirea localnicilor, o biată comună care, deși odată aspirase la statutul de oraș, abia se...

Cum poate scăpa Liviu Dragnea de închisoare! Avocatul Elenei Udrea explică de ce amânările ICCJ îl vor salva pe Liviu Dragnea

Liviu Dragnea scapă de închisoare dacă CCR se pronunță asupra conflictului sesizat de Florin Iordache, iar Înalta Curte de Casație și Justiție mai amână o dată cauza președintelui PSD. Cel puțin așa susține un avocat foarte cunoscut în România, care a apărat-o și pe Elena Udrea. Cum poate scăpa Liviu Dragnea de închisoare Citește și: Mândria de a fi infractor! Despre cum, până să intre în conflict cu legea, penalul definitiv era un pesedist oarecare, iar...

Baronii Deltei sifonează zeci de milioane de euro de la digurile de apărare din Deltă, cu inundații controlate. Reparate de mântuială, digurile improvizate sunt...

Baronii Deltei au ajuns în topul milionarilor în euro cu banii furați de la digurile de apărare împotriva apelor învolburate ale Dunării. Cârpite de nenumărate ori, unele diguri au înghițit, de-a lungul anilor, zeci de milioane de la buget. Localnicii susțin că reparațiile efectuate de Consiliul Județean Tulcea la diguri au fost făcute de mântuială și de aceea acestea cedează la fiecare inundație. Banii dați de stat, dar și de...

Metoda Erdogan. Dragnea anunță că fiecare gospodărie din Moldova va primi câte 20.000 de lei. Erdogan, la primele lui alegeri în Turcia, a oferit...

Oficial, campania electorală nu a început, dar președintele PSD, Liviu Dragnea, e în turneu prin țară și promite deja pomeni din ce în ce mai costisitoare pentru buget. Citește și: Mitomania lui Liviu Dragnea dăunează grav Sănătății! O problemă de sănătate publică promite că rezolvă o altă problemă de sănătate publică nerezolvată de zeci de ani! Noile promisiuni fanteziste ale lui Dragnea: 20 de centre de radioterapie pentru copii și...

Mândria de a fi infractor! Despre cum, până să intre în conflict cu legea, penalul definitiv era un pesedist oarecare, iar acum contribuie decisiv...

Mândria de a fi infractor a devenit, deja, ceva foarte cool în Românica lui Dragnea. Liderul PSD și al Camerei Deputaților, penal definitiv, spune pe toate drumurile că fiecare familie din țărișoara noastră are în cuprinsul ei un dosar penal. Că DNA are grijă mare cu acest lucru! Și, în concepția sa, infractorul este prezentat sub auspicii morale progresiste. Individul, indiferent de faptele comise, condamnat fiind, este om cinstit! Deunăzi,...

Cristi Misăilă, primarul Focșaniului, scumpește abonamentele pe transport public pentru pensionari și veterani de război. ÎNDRĂZNEȘTE SĂ...

Cristi Misăilă, primarul Focșaniului, va propune, în ședința de azi a Consiliului Local Focșani, scumpirea abonamentelor pe transport public pentru pensionari și veterani de război, scrie realitateadevrancea.net. Citește și: Berca, localitatea care renaște din cenușă. Ori despre cum a făcut comuna buzoiană pași importanți spre orașul care se visa odată Astfel, dacă proiectul de hotărâre inițiat de Cristi Misăilă va fi votat, abonamentul de 20 de...

Un vultur pleșuv negru, cea mai mare răpitoare din Europa, dispărută de peste 100 de ani din România, a...

Un vultur pleșuv negru, o pasăre foarte rară în Europa și dispărută din România de ani buni a poposit în gospodăria unui bărbat din localitatea Câmpineanca, județul Vrancea. Vulturul negru pleșuv este cipat, iar specialiștii au descoperit că aparține unei asociații din Bulgaria. Un vultur pleșuv negru şi-a făcut apariția...

Pavel Petrișor Rădulescu, primarul petrecăreț al comunei Colți, din județul Buzău, luat în colimator de ​​ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu,...

Sătenii și vânătorii dintr-o comună din Buzău, în frunte cu Pavel Petrișor Rădulescu, primarul localității, au batjocorit cadavrul unui urs, motivând că s-au răzbunat pentru pagubele produse de acesta. Ursoaica a atacat gospodăriile din mai multe sate de munte și a ucis zeci de păsări și oi. Pavel Petrișor Rădulescu...

Deși sunt la o aruncătură de băț de Dunăre, Brăila și Galațiul, marile orașe de la Dunăre, nu au...

Deși au Dunărea la o aruncătură de băț, gălățenii și brăilenii nu mai au plaje amenajate, ei putând merge la plajă numai în concediu sau în city-break pe litoral. Pentru gălățeni și brăileni urmează încă un sezon estival în care nu vor avea acces la plaje care să le ofere...

Jaful de la Brăila. Au fost prinși hoții care au furat peste 500.000 de lei dintr-un autovehicul. Cum au...

Doi bărbați, cu vârsta de 45 şi 46 de ani, sunt autorii furtului care cel mai probabil a fost comis la pont, ținând cont că aceștia au acționat în cele câteva minute în care proprietarul mașinii a lipsit de la autovehicul. Suspecții vor fi propuși astăzi la arestare preventivă. Polițiștii...

Mădălina Neculai, o tânără de doar 25 de ani, a ars de vie într-o baracă, iar apoi a fost...

Mădălina Neculai, o tânără de doar 25 de ani, a suferit arsuri deosebit de grave pe tot corpul, după ce baraca în care se afla cu iubitul ei a luat foc! Plimbată între spitale, șansele ei de supraviețuire au devenit minime! Tanti Pintea, mai ești mătăluță ministrul Sănătății? Neică...

Deputații liberali George Șișcu și Vasile Gudu, victime ale unui accident de circulație, ieri, lângă aeroportul Mihail Kogălniceanu din...

Echipaje medicale de pe cinci ambulanțe, pompieri și polițiști s-au deplasat la Mihail Kogălniceanu, pe DN2A, în apropierea aeroportului, unde a avut loc un accident în care au fost implicate un autobuz de transport persoane și un autoturism. Cinci victime ar fi fost rănite. Două dintre victimele accidentului de lângă...

opinia zilei

Despre legalizarea regimului politic instaurat de PSD în Românica. Ori despre cum vrea Liviu Dragnea să câștige și să-și consolideze puterea invocând la fiecare...

Regimul politic instaurat de Liviu Dragnea la București are nevoie de aparentă de legalitate, pentru a corupe instituțiile statului bob cu bob și la foc mic. Este ceea ce vedem că se petrece, la scena deschisă, cu CCR, Guvern și ICCJ, instituții de la care șeful de facto al Guvernului așteaptă nu doar salvarea de la închisoare, ci și cauționarea unei puteri discreționare. Regimul politic instaurat de Liviu Dragnea la...

dezvăluiri
Express sud-est

reportajul zilei

Berca, localitatea care renaște din cenușă. Ori despre cum a făcut comuna buzoiană pași importanți spre orașul care se visa odată

N-am mai scris despre comuna Berca de cel puțin trei ani. Pe atunci, era doar o biată comună pierdută în hățișurile economiei de piață și ale intereselor meschine de ciordit și de stat. Investițiile o ocoliseră, banii pentru proiectele de dezvoltare se pierdeau indubitabil în buzunarele unor oameni de bine, iar Berca rămânea, spre dezamăgirea localnicilor, o biată comună care, deși odată aspirase la statutul de oraș, abia se...