Insula Mare a Brăilei, locul în care șeicii huzuresc pe banii românilor

Insula Mare a Brăilei

Cea mai mare exploatație agricolă din Europa, Insula Mare a Brăilei, cu o suprafață de peste 57.000 de hectare, a ajuns în administrarea unor afaceriști din Emiratele Arabe Unite ce vor dispune de aceste terenuri fertile până în anul 2032. Cel puțin.

Problema nu ar fi schimbarea naționalității acționarilor ce exploatează terenurile IMB, ci faptul că statul rămâne în continuare să încaseze o redevență mai mică chiar decât subvențiile pe care le plătește. Cu parteneri români sau arabi, din afacerea Insula Mare a Brăilei autoritățile ies în pierdere.

În 2017, de exemplu, arendașul a plătit către Agenția Domeniilor Statului 5 milioane de euro drept redevență pentru cele 57.000 de hectare. Același arendaș a încasat însă de la Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) circa 16 milioane de euro drept subvenții.

Potrivit unor documente intrate în posesia noastră, în aceste condiții profitul curat al arendașului a fost anul trecut de 248 milioane de lei. Bani ce se pare că au fost lăsați în contabilitate la dispoziția investitorilor din Emirate.

În anul 2001, în guvernarea Adrian Năstase, ministrul Ilie Sârbu – actualul socru al lui Victor Ponta – îi oferea  colegului de partid Culiță Tărâță administrarea Insulei Mari a Brăilei pentru o perioadă de 20 de ani. Afacerea a fost una catalogată drept scandaloasă, anchetată la un moment dat și de procurorii vechiului Parchet Național Anticorupție (PNA).

Prea puternici pentru acel moment, nici unul dintre artizanii afacerii IMB-Culiță Tărâță nu a fost însă trimis în judecată. Nici măcar atunci când s-a dovedit faptul că statul român a decontat două milioane de euro pe lucrări fictive de combatere a stufului în Insula Brăilei. Devenit stăpân absolut al celei mai mari exploatații agricole din Europa, Tărâță a făcut apoi balet politic în funcție de partidele și personajele aflate la putere, fiind când independent, când membru UNPR, când pesedist.

Citește și: THE GODFATHER. DEZVĂLUIRI INCENDIARE despre imperiul Tel Drum ori despre cum crește, sub nasul „statului paralel”, telemormanul de bani al famigliei Dragnea

În 2004, aparent fără nici o legătură cu Tărâță, deși era naș de cununie al fiului cel mare al acestuia, afaceristul vasluian Constantin Duluțe a cumpărat activele fostei societăți Insula Mare a Brăilei SA (ferme, spații, utilaje, etc) de la statul român.

Ca atare, Duluțe a ridicat pretenții să îi fie arendat lui terenul ce se afla deja în administrarea lui Culiță Tărâță. Într-un teatru ieftin, cei doi cumetri au mimat o concurență în afaceri. Miza aceste scheme s-a văzut abia în 2012, când la capătul unor procese în care Agenția Domeniilor Statului a mimat că se apără, Constantin Duluțe a câștigat dreptul de a arenda terenurile din Insula Mare a Brăilei.

Așa că, în august 2012 s-a semnat un nou contract de arendă, tot pentru 20 de ani. Deși aveau acum posibilitatea de a obține condiții financiare mai bune, reprezentanții ADS i-au impus lui Duluțe o redevență anuală de 607 kg grâu/hectar, deși la acel moment media redevenței la nivel național în contractele private era de 1.000 kg grâu/hectar. Aparent, Culiță Tărâță era scos din joc. Dar se pare că asta s-a și dorit, căci firma sa – TCE 3 Brazi SRL – înregistra plăți restante către stat și parteneri de circa 30 de milioane de euro.

Eficientizare fiscală? Profitul Agricost, lăsat la dispoziția noilor investitori arabi

Avantajele financiare contractuale l-au propulsat încet-încet pe Constantin Duluțe în top-ul afaceriștilor din domeniul agricol. O mână de ajutor i l-a dat și statul, care deși i-a impus o redevență extrem de mică, i-a sărit mereu în ajutor cu plata subvențiilor legale.

Balanța societății Agricost SA din decembrie 2017 arată că firma lui Duluțe a încasat anul trecut 27,720 milioane de lei drept subvenții guvernamentale, 2,894 milioane lei – subvenții motorină, 24,825 milioane de lei subvenții APIA. Și mai urmau să intre în plată banii oferiți drept sprijin financiar aferent Măsurii 13 – Zone defavorizate, dar și banii pentru suprafeţele cultivate cu lucernă şi soia.

Adică aproximativ alți 26-27 milioane de lei. În schimb, statul român, prin ADS, a încasat direct doar circa 25 milioane de lei drept arendă. Urmare a acestui business de succes, la 31 decembrie 2017, societatea Agricost SA raporta la ANAF un profit cumulat de 248.817.277 lei. Bani curați – echivalentul a 54 milioane de euro, ce așteptau de mai mulți ani să fie repartizați acționarilor sub formă de dividende.

În mod ciudat, se pare că banii aflați în conturile Agricost SA – pe care Constantin Duluțe îi putea retrage oricând sub forma încasării dividendelor, au fost lăsați arabilor de la Al Dahra Agriculture LLC – Emiratele Arabe Unite. Deși documentele arată că Duluțe a semnat vânzarea afacerii din Insula Mare a Brăilei încă din data de 19 ianuarie 2018, investitorii arabi și-au asumat 90% din Agricost SA abia în luna iunie anul curent.

Citește și: În Primăria Focșani se trăiește „periculos”! Angajații primesc un spor de 10% de condiții vătămătoare, la care se adaugă și altele care pot suplimenta veniturile cu până la 50%

Însă cu o lună înainte, în mai, Constantin Duluțe tocmai lua decizia de a lăsa neatinși în contabilitate peste 55 milioane de lei proveniți din profitul anului 2017. În aceste condiții, cifra de 200 de milioane de euro vehiculată că ar fi fost valoarea tranzacției pe care arabii ar fi achitat-o pentru preluarea afacerii agricole din Insula Mare a Brăilei pare neverosimilă.

Sau poate fi vorba de așa-zisele operațiuni de eficientizare contabilă, schemele prin care oameni de afaceri și corporații încearcă să evite achitarea taxelor și impozitelor. Fapt plauzibil având în vedere că de ani buni afaceristul Duluțe a angajat compania KPMG să îi auditeze situațiile financiare. 
 
Oricare ar fi fost însă scopul cesionării companiei Agricost cu tot cu profiturile de zeci de milioane de euro nerepartizate, statul român, prin ADS, trebuie să caute să își încaseze de pe cele 57.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei cel puțin o arendă decentă. În calitate de proprietari ai societății Agricost SA, arabii de la  Al Dahra Agriculture LLC vor exploata terenurile până cel puțin în anul 2032. Spunem cel puțin deoarece contractul păgubos semnat în 2012 prevede posibilitatea extinderii cu încă 10-20 de ani.

0 Comments

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Don't have account. Register

Lost Password

Register