Pușcăriașii, casă, masă, îmbrăcăminte și transport gratuit, la ieșirea din închisoare! Că așa vrea PSD!

proiect

Ne-am crucit și noi când am văzut un asemenea proiect de lege! În timp ce sute de mii de sărmani ai României nu au nici casă, și nici loc de muncă, în curând, primăriile vor fi obligate să acorde pușcăriașilor casă, masă, îmbrăcăminte și transport gratuit, la ieșirea din închisoare!

Din ciclul: „ce șmecherii le mai trece prin cap parlamentarilor noștri?“, astăzi aducem în atenția publică un proiect pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, depus în luna martie a acestui an la Parlament. Deși titlul proiectului sună pompos și nu spune nimic, în realitate inițiativa se referă la acordarea de facilități materiale unor pușcăriași la ieșirea din centrul de detenție, chipurile pentru reintegrarea în societate.

Citește și: ArcelorMittal din Galați dat pe mâna Grupulului britanic Liberty. Dacă Bruxellesul aprobă tranzacția

Proiectul de lege este semnat de 13 deputați și senatori, din care 10 parlamentari de la PSD și trei de la PNL, deputați – PSD: Aida-Cristina Căruceru, Vasile Cocoş, Costel Neculai Dunava, Oana-Consuela Florea, Petre-Florin Manole, Eugen Nicolicea, Liviu Ioan Adrian Pleşoianu, Ştefan-Ovidiu Popa, Mihăiţă Vîrză, deputati – PNL: Gabriel Andronache, Ioan Cupşa, Vasile Varga, senatori – PSD: Robert-Marius Cazanciuc.

Concret, conform acestui proiect de lege, cei 13 aleși vor ca persoanele identificate în urma raportului întocmit de consilierul de probațiune ca fiind vulnerabile sau persoanele care fac parte dintr-o categorie defavorizată, conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, la momentul punerii în libertate, să aibă dreptul la ajutoare în natură: încălțăminte, îmbrăcăminte, medicamente, după caz, acordate la ieșire de către administrația locului de deținere; la un loc temporar, pe o perioadă de 3 luni, într-un centru pentru persoanele fără adăpost, acolo unde este cazul; la masă acordată la cantina socială sau o alocație de hrană, pe o perioadă de 3 luni, pe raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București, unde persoana eliberată domiciliază sau își are reședința; la bilete sau legitimații gratuite pe mijloacele de transport în comun urban interurban, pe o perioadă de 3 luni.

Citește și: Proprietarii ansamblului rezidențial Pomicola din Focșani cer autorităților să-i protejeze de hoţi

Toate astea au fost incluse de inițiatori într-un document intitulat: Dreptul la ajutor pentru reintegrarea socială și combaterea marginalizării sociale a persoanelor ce urmează a fi eliberate.

„În România, în pofida unei literaturi sociologice și criminologice bogate cu privire la etiologia fenomenului de delincvență și infracționalitate, specialiștii din domeniu nu au acordat prea mare importanță identificării profilului recidiviștilor și a factorilor care îi determină pe aceștia să se abată în mod repetat de la lege. Datorită („din cauza“, ar fi fost normal, n.r.) acestor lacune ale cercetării, nici măsurile de prevenire ale fenomenului nu au avut eficiența scontată, astfel încât ponderea recidiviștilor în totalul populației încarcerate a crescut, din 1990 până în 2010, de peste trei ori, de la 14% la 45%.

Faptul că aproape jumătate dintre deținuți au mai trecut prin experiența sistemului de justiție penală demonstrează carențele acestuia și ce fel de „reeducare“ se face acolo. Un rol esențial al serviciului penitenciar este acela al pregătirii deținuților pentru momentul eliberării și, din acest punct de vedere, ajutorul material este un factor determinant, asigurând un cadru mai prietenos de reintegrare socială a persoanei nou eliberate. Conform statisticilor efectuate de către Agenția Națională a Penitenciarelor, primele două luni după eliberare reprezintă un prag dificil de trecut pentru mulți dintre cei proaspăt eliberați.

Citește și: Viața într-o sacoșă. Povestea tristă a unei femei pentru care bunurile personale se numără simplu: trei copii, două prosoape, o pijama, o fustă şi cinci bluze

Or, cum această perioadă sensibilă poate fi determinantă în alegerea noului drum în viață al acelui cetățean, se impune să luăm măsuri pentru a-l ajuta să nu recidiveze. Acest proiect de lege propune ca, până la momentul angajării, definitivării situației locative, precum și până la data intrării în posesie a documentelor necesare reabilitării (diploma de studii, atestate, acte de identitate), persoana proaspăt eliberată să aibă parte de un ajutor din partea statului pentru acomodarea cu viața din libertate, în primele trei luni“, notează inițiatorul, deputatul PSD Oana-Consuela Florea, în expunerea de motive.

Astfel, se pune „în sarcina administrațiilor locale asigurarea de adăpost, hrană și gratuități la transport, deoarece și comunitățile trebuie să aibă o responsabilitate mai mare în integrarea propriilor cetățeni, la întoarcerea acestora „acasă”. Toate aceste ajutoare vor fi acordate pe baza unui raport întocmit de ofițerul de probațiune”.

Culmea este că un asemenea proiect de lege a fost îmbrățișat de senatori, care l-au votat în 3 octombrie, iar în prezent inițiativa se află în dezbatere la Camera Deputaților. În acest caz, Guvernul Dăncilă a procedat la fel ca și în alte situații dificile, „aruncând pisica“ în ograda Parlamentului. Pe lângă toate facilitățile pe care un pușcăriaș ar urma să le primească la ieșirea din centrul de detenție, este bine de știut că statul cheltuie lunar cu un deținut 2.400 de lei pentru hrană, pază, transport, curent, educație sau agrement. În acest timp, alocația pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi și 18 ani este de numai 84 de lei!

0 Comments

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Don't have account. Register

Lost Password

Register