Hrube de taină la Brăila și Galați. Cel mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării | Un potențial turistic recunoscut, dar deocamdată nepus în valoare

hrube

Brăila și Galațiul păstrează şi astăzi urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării. În centrele vechi ale ambelor orașe au rămas unele dintre galeriile subterane, care aveau și rol de apărare în caz de asediu, dar erau folosite și pentru depozitarea produselor sau a unor mici comori.

Legendarele hrube ale Brăilei și Galațiului sunt încă un mister neelucidat. La Brăila, hrubele au fost construite de turcii care au stăpânit orașul aproape trei sute de ani, sistemul de galerii fiind conceput ca un sistem defensiv – în cazul în care orașul era asediat, galeriile puteau fi folosite pentru a se ajunge din diverse puncte ale cetății la malul Dunării.

Hrube și drumuri de taină

În vreme de pace, hrubele erau folosite de turci ca drumuri de taină pentru transportul armamentului, bogățiilor și alimentelor către corăbiile ancorate la malul Dunării. La Galați, se vorbește despre un tunel ce pleacă din subsolul Bisericii fortificate Sfânta Precista, construită pe malul Dunării la 1674, tunel care face legătura, pe sub Dunăre, cu malul tulcean. Biserica Sf. Precista era un bastion de apărare a orașului. Nimeni nu a avut curajul să exploreze acea galerie predispusă la surpări, dacă nu s-a întâmplat deja.

Galațiul subteran

Biserica Precista din Galaţi, sub care se presupune că ar exista o rețea de asemenea hrube

Tot centrul vechi al Galațiului este plin de hrube, care sunt descoperite când se fac lucrări la fundațiile caselor. Zilele trecute, Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Galați a fost sesizată de către un gălățean care, întâmplător, a descoperit că la 4 patru metri sub casa lui se află o hrubă care este poarta de intrare într-un tunel. Potrivit lui Marius Mitrof, consilier în cadrul DJC Galați, în zona străzilor din centrul vechi al Galațiului, Domnească, Cuza Vodă, Bălcescu, şi în zona Pieţei există o adevărată reţea de hrube care comunicau între ele. Sistemul de galerii a fost fragmentat, dar nu și distrus în perioada interbelică. „În anii ’30, din cauza deselor surpări din oraş, primarul de atunci a dat ordin ca hrubele să fie zidite la limita de proprietate şi tunelurile să fie umplute cu pământ“, a declarat Marius Mitrof.

Unii proprietari au zidit hrubele, alții nu. În martie 2012, o surpare produsă în parcarea primăriei a scos la iveală o hrubă datând din vremea domnitorului Sturza, adică de pe la 1830, când granița de nord a oraşului era în zona unde se află astăzi primăria şi universitatea, iar dincolo de Biserica Vovidenia erau grădini de zarzavat şi vii. „Această surpare a scos la iveală o hrubă din cărămidă subţire, care e posibil să fie cărămidă de Livorno – acea cărămidă adusă pe corăbii ce veneau din Italia, fiind folosită ca lest. Cărămida era descărcată aici, iar corăbiile plecau spre destinațiile lor încărcate cu mărfuri“, a mai adăugat Mitrof.

Tezaurul tătăresc

Potrivit profesorului universitar doctor Mihalache Brudiu, arheologul care a descoperit o mare parte din vestigiile romane de la Galaţi, în centrul oraşului există foarte multe astfel de hrube. „Există o întreagă reţea de hrube şi în zona din centrul oraşului, la inter-secţia străzii Brăilei cu strada Domnească, unde s-au construit primele blocuri începând din 1957. Acolo au fost descoperite asemenea hrube, iar în hrube au fost descoperite lucruri importante, de la veselă la vase şi obiecte de uz gospodăresc, până la monede.

Citește și: SCENARIU ȘOC! Ce punea la cale șeful PSD în cazul în care referendumul pentru familie era validat

Tot în aceste hrube din zona pasajului subteran de la Romarta a fost descoperit şi un tezaur de monede tătăreşti, care a şi fost studiat de un mare specialist din Bucureşti, Mihai Maxim. Erau monede din argint, inscripţionate în alfabetul persan. Sunt monede de mici dimensiuni cu aceste inscripţii care atestă că au aparținut lumii tătăreşti din secolul al XIII-lea, după 1241. Acolo, din întâmplare, au fost descoperite şi morminte romane, şi nu ştiam ce e cu ele. Ulterior, le-am asociat cu prezenţa romană în zona din jurul Bisericii Precista“, ne-a declarat profesorul Brudiu.

În anii ’50 multe galerii au fost astupate

În 1955, Institutul de Geologie al Academiei a efectuat un studiu cu privire la fenomenul de tasare după ce mai mulți brăileni au reclamat că li se surpau casele. În urma acelui studiu s-a luat decizia ca hrubele Brăilei să fie astupate. În anii 1957-1958, autoritățile au luat măsura ca pe anumite porțiuni care se surpau să injecteze beton sau lut cu beton; astfel s-au astupat multe tronsoane din vechile galerii. Dar alte hrube au rămas. Multe case din centrul vechi al Brăilei au câte o hrubă la subsol. În una sau două dintre ele au fost amenajate restaurante. 

Brăila păstrează urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării

Există o întreagă reţea de hrube şi în zona din centrul oraşului, la intersecția străzii Brăilei cu strada Domnească, unde s-au construit primele blocuri începând din 1957. Acolo au fost descoperite asemenea hrube, iar în hrube au fost descoperite lucruri importante, de la veselă la vase şi obiecte de uz gospodăresc, până la monede. Erau monede din argint, inscripționate în alfabetul persan.“

PROIECT. Unele dintre cele 98 de hrube, în circuitul turistic

Strada regală din Brăila

În urmă cu cinci ani, Primăria Brăila a adus o echipă de specialiști care să scaneze cu sonarele traseele hrubelor din zona Grădinii Publice, dar acea tentativă a eșuat. Municipalitatea nu a abandonat însă operațiunea de detectare cu aparatură profesionistă a traseelor rețelei de hrube, al cărei potenţial turistic ar urma să fie pus în valoare în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Deocamdată sunt cunoscute 98 de hrube. În urmă cu câțiva ani, edilii au lansat acțiunea „Rebranding Brăila“, în cadrul căreia promiteau „introducerea unor hrube, din cele 98 existente, într-un circuit turistic și comercial“. Până acum, nu s-a făcut nimic concret pentru punerea lor în valoare.

Sistemul defensiv construit de turci la 1540

La Brăila, legendele spun că unele dintre aceste galerii erau atât de spațioase încât turcii le puteau străbate călare. Timp de trei secole, de la 1540 la 1828, Brăila a fost pentru turci un puternic cap de pod strategic la Dunăre, prevăzut cu puternice fortificații și tuneluri subterane, de care s-au izbit toate armatele antiotomane ce au încercat eliberarea orașului. Cetatea Brăilei a fost construită de turci pe la 1540, în perimetrul cuprins astăzi între străzile Cetății, Citadelei, Cazărmii și Militară, pe suprafața aflată la nord de Grădina Mare și Vadul Schelei și până la Bulevardul Cuza, acesta fiind perimetrul în care se presupune că se întindea rețeaua de hrube.

Citește și: REFERENDUMUL PROSTIEI! Dragnea a murit, trăiască PSD!

Galeriile au avut două roluri principale: acela de depozitare de produse, dar și caracter strategico-militar, asigurând comunicarea între fosta Citadelă, situată în zona Grădina Mare – Bulevardul Panait Istrati – Bulevardul Cuza – malul Dunării, și fortificațiile exterioare ale cetății. Hrubele au mai multe ieşiri în zona falezei Dunării şi a actualului amplasament al Grădinii Publice. Cetatea Brăilei a fost dărâmată de ruși după Pacea de la Adrianopol (1829), pentru  că nu era în interesul lor să lase intactă această cetate de unde putea fi controlată navigația pe Dunăre. Au fost distruse fortificațiile, dar din vechea Cetate a Brăilei au rămas amenajările aflate sub nivelul de calcare al anului 1828, respectiv rețeaua de hrube, două fântâni și Pulberăria.  

STRADA REGALĂ DE IERI ȘI DE AZI

Strada Regală din Brăila, deși azi poartă numele poetului Mihai Eminescu, păstrează aproape intacte arhitectura și atmosfera de acum 100 de ani. Doar traseul vechiului tramvai a devenit loc de promenadă.

0 Comments

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Don't have account. Register

Lost Password

Register