vineri, 27 noiembrie, 2020
-4 C
Buzău
vineri, 27 noiembrie, 2020
-4 C
Buzău
Ești aici Ești aici EXPRESS SUD-EST MIZERIA PRESEI ROMÂNEȘTI SAU PENTRU CINE ȘI PENTRU CE STAU CAPRĂ JURNALIȘTII...

MIZERIA PRESEI ROMÂNEȘTI SAU PENTRU CINE ȘI PENTRU CE STAU CAPRĂ JURNALIȘTII ROMÂNI

SPECIAL

Petre Emanoil Neagu: NU există cale de întoarcere. Trebuie să câștigăm un nou mandat, pentru că anul viitor va fi un an de foc...

Președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu, vorbește, într-un amplu interviu acordat EXPRESS SUD-EST, despre activitatea sa în cadrul...

Claudiu Voicu, trompeta cu jeg de Mocanu, vrea să fericească pe veci orașul Pătârlagele, să-l ducă la loc cu verdeață. Ori despre un altfel...

Desigur, știrea poate părea a fi una falsă, ticluită în laboratoarele perfidului PSD/Pro România, ca să bage spaima sau...

Stelian Ion de la USR, fratele de cruce penală al lui Radu Mazăre. Ce legătură există între candidatul USR la Primăria Constanța și fostul...

O serie de dezvăluiri incendiare prezintă culisele politicii românești. Un episod incredibil se petrece la Constanța unde USR-istul Stelian...
George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Din decembrie 2016, 20 (douăzeci) milioane de euro trec lunar, printr-un fel de suveică a PSD, din buzunarele dumneavoastră în buzunarele așa zișilor jurnaliști români. Plus vacanțe de lux și deplasări costisitoare în diverse capitale europene…

Când m-am hotărât să scriu acest articol, m-am hotărât și să-l scriu cu atenționarea ca nu va fi în niciun caz  un articol obiectiv. Din fericire, nu voi putea scrie niciodată despre presa românească cu obiectivitate. Iubesc presa, a fost și este parte din viața mea, iar profesia mea nu este departe de jurnalism sau media. Nu poți fi obiectiv când vorbești despre lucruri pe care le iubești. Fatalitatea ne conduce câteodată la conflicte între creier și inimă, conflicte pe care nu întotdeauna reușim să le mediem cu inteligență. Așadar, despre presă în general și despre presa românească în particular.

Coabitarea dintre politicienii penali și gazetarii mercenari

Sunt destui. Și, mai ales, sunt penali. Când construcția lor mizerabilă se va nărui, nu va trebui să le căutăm scuze. Și unii, și alții sunt niște tâlhari. Sunt cancerul politico-mediatic al României.

Presa românească nu mai este independentă din momentul în care Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Mihai Tatulici, Sorin Roșca Stănescu și alţi corifei și-au amanetat pixurile și conștiința. Spațiul public a devenit un imens talcioc în care patronii de presă expați, evazioniști români sau politicieni corupți, și-au pus labele jegoase pe trusturile de presă. Cu majoritatea mass-mediei în insolvență, prestatorii de servicii jurnalistice au devenit instrumente oribile de șantaj folosite pentru a-și promova imaginea alterată și pentru a manipula în mod mizerabil opinia publică.

2009 a fost anul în care presa românească s-a sinucis spun unii, sau a fost masacrată, spun alții. Personal cred în ambele variante. O parte din jurnaliști s-a sinucis profesional; cea mai mare parte a publicațiilor și în curând a televiziunilor a fost masacrată de patronii necrofagi, gen Sorin Ovidiu Vântu. Presa românească și mass-media în general au fost „populate” (cam de multicel) de personaje sumbre, mai mult sau mai puțin cunoscute consumatorilor de știri și editoriale.

Citește și: PSD și FAKE NEWS-urile. Sau despre cum fac campanie „familiei tradiționale” penalii din conducerea PSD

Anul 2009 a reușit să-i demaște în modul cel mai stringent posibil pe promotorii falsității și ai intereselor financiare din presa românească. Nimic nu mai putea fi interpretabil sau ambivalent în comportamentul „foștilor” Roșca-Stănescu, Bogdan Chireac sau Cornel Nistorescu; acești indivizi și-au trădat meseria și pe cititorii lor.

Apoi, au început să piară „monștrii sacri” precum Hurezeanu, care și-a „păpat” capitalul de imagine în slujba unuia din cei mai josnici afaceriști ai tranziției, sau Cristian Tudor Popescu, care din profetul Ieremia s-a transformat într-o murătură acră în amestecul propriu de saramură și oțet. Ion Cristoiu, pe drum spre pensie și biblioteca Academiei, a făcut ultimul slalom și a ajuns la „finish” într-un șanț, condiție mult mai proastă decât cea a bețivilor din generația lui.

Însă, presa românească a produs în ultimii ani și o nouă categorie de figuri mediatice – clovnii. Clovnii media sunt distribuitorii ideilor prostești și preoții logicii „marțiene”. Nimic nu poate fi mai reprezentativ acestei categorii decât figurile jalnice ale lui Stan „lap-top”, Ciuvică sau foștii lideri regionali, întruchipați de Milică Constantinescu sau Victor Ciorbea.

Bloggerii, luminița de la capătul tunelului

Astfel, ce a mai rămas din presa românească s-a pulverizat spre internet, acolo unde costurile pot fi încă suportate de patronii sărăciți. Problema lor este că, aici, ei vor întâlni pe noii producători de conținut mediatic, bloggerii. Independenți sau cu poziții asumate și cunoscute cititorilor lor, bloggerii vor putea să-i concureze pe foștii ziariști ai „gazetelor de perete”.

Majoritatea bloggerilor nu depind de nimeni și nu trăiesc din blogurile lor. Dacă vor ști să nu-și sacrifice adevărurile asumate sau independența ideologică, pentru a asigura o audiență mai mare și dacă își vor asigura surse de informație independente de cea a „presei organizate”, vor fi întotdeauna mai buni și mai credibili decât foștii jurnaliști făcuți la „Ștefan Gheorghiu”.

Cine formează spiritul civic al românilor

În altă ordine de idei, valoarea presei este reflectată în încrederea de care se bucură în rândul cetățenilor. De performanțele trusturilor în a manipula și a se discredita reciproc. Oriunde există campanii de presă, la comandă, în televiziuni sau ziare, pro ori împotriva unor politicieni sau unui partid sau altul.

Astfel, două televiziuni de nișă, Antena 3 si Realitatea Tv, singurele posturi de știri cu audiențe substanțiale, și relativ egale, formează spiritul civic al românilor. Este un lucru grav și trist să te informezi doar de la televizor, însă asta este tendința generală a omenirii peste tot în lume.

Interesul tot mai crescut pe care îl au în rândul romanilor cele două televiziuni e un fapt. De aici și sumele exorbitante pe care politicienii și guvernele care se succed la putere le pompează în aceste posturi TV.

Realitatea TV ocupa locul trei între cele mai vizionate posturi, după două canale generaliste, iar Antena 3 locul cinci. Implicate adânc în politic și în buzunarele penalilor politici, cele două posturi au ajuns cu timpul un fel de postaci oficiali ai partidelor, distrugând orice dezbatere onestă în jurul unor teme majore din societatea românească. Activitatea lor subminează orice dialog onest pe marginea unei probleme reale a României, în urma lor rămânând doar confuzie, o mizerie greu de digerat și un miros pestilențial.

O țară fără presă nu poate exista, dar una fără politicieni corupți și murdari poate

Cu toate acestea, putem fi salvați ca popor doar de presă, singura putere capabilă să influențeze pozitiv masa amorfă a electoratului. Lucru posibil doar dacă cei care astăzi prestează în mijloacele media, ar renunța să-și mai vândă demnitatea pe mii de euro, trusturilor de presă sau politicienilor corupți.

O țară fără presă nu poate exista, dar una fără politicieni corupți și murdari poate. Nimeni nu are dreptul să-ți pună cătușe pe conștiință, iar demnitatea unui om nu se vinde și nici nu se trafichează. Căci fără o presa libera am fi încă în feudalism, la cheremul celor care profită de lipsa noastră de onoare.

Celor câțiva jurnaliști cinstiți, refugiați pe bloguri sau conturi de Facebook obscure, care nu au abdicat de la principiile lor, le datorăm stimă și respect. Lor le revine datoria morala de a „virusa” spațiul virtual, ridicând din genunchi armata de conștiințe aflate în purgatoriul neputinței.

Cine mai e vinovat de mizeria de azi

Românul este ahtiat după senzațional. Pe lângă faptul că dintotdeauna am fost o nație căreia i-a plăcut să arate cu degetul, de când presa românească s-a dezvoltat odată cu internetul, ideea că românul se hrănește cu senzațional a prins contur mai clar ca niciodată.

Dan Diaconescu, Horia Ivanovici, Mihai Gâdea sunt doar câteva NUME care au devenit NUME datorită modului exagerat în care au prezentat mereu ceea ce au avut de prezentat şi datorită ardorii cu care au căutat chestiuni de interes general cât mai picante. Să nu mai vorbim de tabloidele de specialitate.

Acest stadiu de nesimțire crasă la care a ajuns aproape toată presa românească se datorează tocmai celui care înjură cu privire la situația de față: consumatorul de rând. Pot publica o știre care pe tine „X” sigur te-ar interesa, dar nu o accesezi pentru că titlul e prea „boring” şi nu ajungi niciodată să citești ceea ce te-ar interesa decât dacă ți se dă o pastilă.

Presa românească e liberă, ziariștii mai puțin

Considerat de multă vreme un spațiu „închis” din punctul de vedere al jurnalismului de investigație, sud-estul României nu simte nici o revigorare a acestui gen jurnalistic în ce privește numărul vectorilor media care îl practică. Inclusiv ziarele cunoscute altă dată pentru dezinvoltura cu care abordau orice subiect au ajuns acum să evite unele zone, mai cu seamă cele legate de oamenii puterii.

Ceea ce frapează însă în mediul presei din sud-estul României e faptul că la ziariști este bine sedimentată ideea că trebuie să slujească în primul rând interesele patronilor, ceea ce îi face să se resemneze destul de ușor atunci când li se blochează fie documentarea unor materiale, fie materialele ca atare. De cele mai multe ori, explicațiile oferite reporterilor sunt de natură economică, ceea ce face orice ripostă inutilă.

Proprietarii ziarelor sunt oameni politici ori oameni de afaceri influenți, de multe ori cu interese contrare, şi de aici sentimentul că fiecare publicație este „arondată” unui anume grup de interese. Poate tocmai din acest motiv, presa sud-estică emană sentimentul de diversitate. Cu alte cuvinte,  presa românească e liberă, ziariștii mai puțin.

La Buzău, presa se mulțumește cu firimiturile de la masa lui Toma și Neagu

La Buzău, de exemplu, lipsa presei de investigație se datorează în mare parte dependenței financiare față de nucleul politic aflat la putere. Nu putem identifica nici măcar un jurnalist de investigație care să aibă curajul să pună cap la cap pietrele de puzzle cu figuri penale ale unei investigații. Aici, PSD a urmărit şi a reușit, întâi, să fărâmițeze presa locală, apoi, odată cu venirea lui Marcel Ciolacu la cârma filialei locale, să o finanțeze integral cu bani de la buget. Nu a fost interesat să-şi transmită mesajul electoral prin intermediul unei prese puternice.

Altfel spus, situația economică a Buzăului se reflectă şi în mizeria din presă: jurnaliștii se mulțumesc cu firimiturile de la masa primarului Constantin Toma și a președintelui consiliului județean Petre Emanoil Neagu.

Politicienii buzoieni investesc în proprii câini de pază

La o privire mai atentă asupra conținutului principalelor titluri realizăm cât de sudate sunt ziarele în jurul grupurilor de interese politice şi economice din Buzău. Primarul, prefectul şi președintele Consiliului Județean au, fiecare, ziarul lui. Bașca Cristinel Romanescu, liderul obositei opoziții buzoiene. ASTFEL, TOATE PUBLICAȚIILE BUZOIENE SUNT ABONATE LA BANUL PUBLIC!

Mită pentru „jurnalistii” buzoieni

Desigur că ei neagă o implicare directă, conținutul editorial vorbește însă de la sine. Privind un astfel de tablou al presei locale buzoiene realizăm că în acest oraș nu există presă decât pentru un singur scop: protejarea stăpânului şi atacarea dușmanilor acestuia. Câinele de pază al democrației s-a transformat în câinele de pază al fiecărui „sponsor” în parte. Din cauza aceasta, investigațiile jurnalistice sunt din ce în ce mai rare, iar autocenzura funcționează din plin la ziariștii care mai au coloană vertebrală. Rezultatul final este că o mulțime de subiecte care se pretează a fi investigate sunt pur și simplu date uitării.

Presa din Constanța a crescut odată cu Mazăre și cu afacerile din port

În urmă cu doi ani, într-un raport privind libertatea presei, realizat de organizația Reporteri fără Frontiere, județul Constanţa apare în subcapitolul intitulat „Baronii Constanței acuzați că folosesc presa pentru corupție”. În respectivul raport se menționează că „dosarele DNA au scos la iveală noi dovezi privind mecanismele corupte de finanțare ale presei, prin legături strânse între demnitari, oameni de afaceri și patroni de media. Mecanismul afectează atât mass-media centrale, cât și pe cele locale, care sunt în multe cazuri finanțate de baronii locali din bani publici, folosite drept paravan pentru parazitarea fondurilor publice sau pentru spălarea banilor, prin contracte fictive de publicitate”.

Astfel, în urmă cu câțiva ani, Mazăre a primit peste 7 milioane de euro de la o societate comercială pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru gestionarea serviciului de salubrizare a orașului.

Banii au ajuns la primar prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea Polaris M Holding și SC Soti Cable Neptun SRL, societate controlată de Mazăre și Strutinsky. Polaris M Holding aparține deputatului PSD Eduard Martin. Procurorii DNA susțin, însă, că aceste contracte nu aveau un scop economic, o mare parte dintre materialele promoționale fiind de fapt știri, multe dintre ele neavând vreo legătură cu Polaris M Holding SRL. De exemplu, în 2008, societatea a plătit televiziunii Neptun TV suma de 1.300.000 de euro pentru 5 știri, în timp ce un alt contract de publicitate încheiat cu Antena Tv Group avea o valoare de 50 de ori mai mică, sub 20.000 de euro anual.

De asemenea, Mazăre este acuzat de DNA că a folosit aceeași metodă a contractelor de publicitate fictive pentru a primi 2 milioane de euro de la reprezentanţii a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanţa.

Citește și: SECHESTRU pe averea Elenei Udrea, în dosarul Hidrolectrica. 4,7 milioane de euro sunt luați în calcul în vederea confiscării speciale

Dintr-un alt dosar DNA reiese că Primăria Constanţa a semnat contracte în valoare de peste 4.5 milioane de euro cu două societăți comerciale (SC Conpress Holding SRL și SC Soti Cable Neptun SRL) care îl au ca asociat pe Sorin Gabriel Strutinsky, persoană cu care Radu Mazăre se află în relații comerciale.

Cele două societăți menționate sunt principalii acționari ai televiziunii Neptun TV, unde și Radu Mazăre a avut această calitate până în 2002. Contractele cu SC Conpress Holding SRL au avut ca obiect paza obiectivelor publice din Constanța și Mamaia, în timp ce contractul cu SC Soti Cable Neptun SRL viza organizarea unor spectacole cu ocazia evenimentului „Sărbători de Iarnă – Orășelul Copiilor2013”, potrivit procurorilor.

Prietenul primarului Mazăre, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, este urmărit penal pentru mai multe infracțiuni printre care conflict de interese și corupere a alegătorilor. Potrivit dosarului, Consiliul Județean Constanța a finanțat televiziunea Neptun TV și ziarul Telegraf, prin intermediul unor contracte cu societățile care operează aceste instituții media. Acestea sunt deținute sau administrate de persoane care au fost asociați cu președintele Consiliului Județean în diverse societăți.

Constantinescu s-a apărat spunând că acuzațiile sunt parte a unei campanii de hărțuire politică a sa: „Este continuarea hărțuirii mele politice ca președinte al Consiliului Județean, a domnului primar Mazăre și a prietenului nostru Strutinsky Sorin. Sunt acuzat că am semnat niște contracte cu televiziunea Soti și cu ziarul Telegraf, fapte pentru care și domnul Mazăre a fost cercetat și a primit neînceperea urmăririi penale de la domnul procuror de la DNA București acum vreo doi ani. Pentru aceleași lucruri sunt acuzat și acum — abuz în serviciu, conflict de interese și alte chestiuni de genul ăsta’’, declara atunci Nicușor Constantinescu.

În loc de epilog

Potrivit unor surse, din decembrie 2016, 20 (douăzeci) milioane de euro trec lunar, printr-o șmecherie a PSD, din buzunarele dumneavoastră în buzunarele așa zișilor jurnaliști români. Plus vacanțe de lux și deplasări costisitoare în diverse capitale europene…

Sunt bani pentru contracte asemănătoare celor descrise mai sus și care îi fac pe ziariști maleabili până acolo încât nici cei mai mari contorsioniști nu le pot face față.

Altfel, presa românească  a fost masacrată de patroni și „sculele” lor și o mare parte a jurnaliștilor s-a sinucis. Bazându-se pe scurta memorie a consumatorilor de presă, ei cred că vor reveni. Morții, însă, vor învia numai la sfârșitul timpului, până atunci vor fi declarați decedați în această profesie. Cititorii inteligenți le vor aminti decesul moral și profesional.

Personal, tributar cuvântului scris și tipărit, voi continua să aștept, sper că nu prea mult pentru a vedea renașterea păsării Phoenix a presei românești. Știu cum se poate și va voi povesti într-un articol următor, dacă va fi cazul.

Statistici Covid-19

Country/Region
Confirmed cases
Deaths
Recovered
Active cases
USA
13,249,447
269,597
7,849,718
5,130,132
India
9,309,871
135,752
8,718,517
455,602
Brazil
6,204,570
171,497
5,528,599
504,474
Russia
2,215,533
38,558
1,712,174
464,801
France
2,183,660
50,957
158,236
1,974,467
Spain
1,637,844
44,374
0
1,593,470
UK
1,574,562
57,031
0
1,517,531
Italy
1,509,875
52,850
661,180
795,845
Argentina
1,399,431
37,941
1,226,662
134,828
Colombia
1,280,487
36,019
1,181,753
62,715
Mexico
1,078,594
104,242
803,581
170,771
Germany
1,007,119
15,792
676,100
315,227
Poland
958,416
16,147
516,636
425,633
Peru
956,347
35,785
887,019
33,543
Iran
922,397
47,095
640,065
235,237
South Africa
778,571
21,289
716,444
40,838
Ukraine
693,407
11,909
326,238
355,260
Belgium
567,532
16,219
36,912
514,401
Chile
545,662
15,235
521,247
9,180
Iraq
544,670
12,125
474,376
58,169
Indonesia
522,581
16,521
437,456
68,604
Czechia
511,520
7,779
431,874
71,867
Turkey
503,738
13,014
388,771
101,953
Netherlands
503,123
9,184
0
493,939
Bangladesh
458,711
6,544
373,676
78,491
Romania
449,349
10,712
323,514
115,123
Philippines
424,297
8,242
387,266
28,789
Pakistan
389,311
7,897
335,881
45,533
Saudi Arabia
356,389
5,840
345,215
5,334
Canada
353,097
11,799
280,923
60,375
Morocco
340,684
5,619
289,808
45,257
Israel
333,443
2,834
321,034
9,575
Switzerland
318,290
4,532
222,100
91,658
Portugal
280,394
4,209
193,944
82,241
Austria
270,992
2,886
203,251
64,855
Sweden
236,355
6,622
0
229,733
Nepal
229,343
1,435
209,435
18,473
Jordan
203,021
2,509
135,650
64,862
Hungary
198,440
4,364
52,126
141,950
Ecuador
188,138
13,316
164,009
10,813
UAE
165,250
567
152,708
11,975
Panama
160,287
3,018
140,976
16,293
Serbia
148,214
1,366
31,536
115,312
Bolivia
144,390
8,939
120,720
14,731
Kuwait
141,547
872
134,750
5,925
Dominican Republic
140,922
2,317
113,687
24,918
Qatar
138,250
237
135,370
2,643
Japan
137,261
2,022
116,378
18,861
Bulgaria
136,628
3,529
44,875
88,224
Costa Rica
135,742
1,679
83,273
50,790
Armenia
132,346
2,090
105,149
25,107
Belarus
130,012
1,128
108,769
20,115
Kazakhstan
129,213
1,990
115,384
11,839
Georgia
123,470
1,161
102,270
20,039
Oman
122,579
1,391
113,856
7,332
Lebanon
122,200
974
72,152
49,074
Guatemala
120,685
4,133
109,306
7,246
Croatia
119,706
1,600
95,698
22,408
Egypt
114,475
6,596
102,268
5,611
Azerbaijan
109,813
1,291
69,931
38,591
Ethiopia
107,669
1,672
67,001
38,996
Honduras
106,681
2,892
47,354
56,435
Slovakia
103,106
771
59,285
43,050
Moldova
102,894
2,229
90,485
10,180
Venezuela
101,215
884
96,072
4,259
Greece
99,306
2,001
9,989
87,316
Tunisia
92,475
3,034
67,453
21,988
China
86,495
4,634
81,558
303
Bahrain
86,347
341
84,510
1,496
Myanmar
85,205
1,846
64,645
18,714
Bosnia
84,252
2,480
48,780
32,992
Palestine
80,429
689
61,960
17,780
Libyan Arab Jamahiriya
80,407
1,140
51,585
27,682
Kenya
80,102
1,427
53,526
25,149
Paraguay
79,517
1,704
56,510
21,303
Algeria
79,110
2,352
51,334
25,424
Denmark
75,395
811
59,250
15,334
Slovenia
72,682
1,293
51,121
20,268
Uzbekistan
72,409
607
69,670
2,132
Kyrgyzstan
71,548
1,256
62,946
7,346
Ireland
71,494
2,036
23,364
46,094
Nigeria
66,974
1,169
62,585
3,220
Malaysia
61,861
350
50,204
11,307
Macedonia
58,608
1,630
36,064
20,914
Singapore
58,199
28
58,104
67
Lithuania
56,095
471
13,514
42,110
Ghana
51,225
323
50,127
775
Afghanistan
45,716
1,737
36,232
7,747
El Salvador
38,405
1,102
35,078
2,225
Albania
35,600
753
17,352
17,495
Norway
34,748
316
20,956
13,476
Montenegro
33,316
469
21,721
11,126
S. Korea
32,887
516
27,103
5,268
Luxembourg
32,873
294
23,404
9,175
Australia
27,873
907
25,570
1,396
Cameroon
24,022
437
22,177
1,408
Finland
23,766
388
16,800
6,578
Sri Lanka
22,028
99
16,226
5,703
Côte d'Ivoire
21,199
131
20,852
216
Uganda
19,115
191
8,840
10,084
Zambia
17,553
357
16,779
417
Madagascar
17,341
251
16,657
433
Sudan
16,864
1,215
9,964
5,685
Senegal
15,981
332
15,569
80
Mozambique
15,467
128
13,520
1,819
Latvia
15,171
188
1,719
13,264
Angola
14,920
341
7,617
6,962
Namibia
14,155
147
13,355
653
French Polynesia
13,883
72
4,842
8,969
Guinea
13,006
76
11,943
987
Maldives
12,889
46
11,717
1,126
DRC
12,470
333
11,495
642
Tajikistan
12,044
86
11,437
521
Estonia
11,323
104
6,710
4,509
French Guiana
11,138
70
9,995
1,073
Cabo Verde
10,570
105
9,956
509
Jamaica
10,541
248
5,721
4,572
Botswana
10,258
31
7,717
2,510
Cyprus
9,673
48
2,055
7,570
Zimbabwe
9,623
274
8,397
952
Malta
9,405
125
7,165
2,115
Haiti
9,256
232
7,925
1,099
Gabon
9,173
59
9,016
98
Guadeloupe
8,344
149
2,242
5,953
Mauritania
8,288
171
7,652
465
Cuba
8,075
133
7,497
445
Réunion
7,836
39
6,660
1,137
Syrian Arab Republic
7,542
399
3,330
3,813
Bahamas
7,482
163
5,789
1,530
Trinidad and Tobago
6,570
116
5,680
774
Andorra
6,534
76
5,649
809
Swaziland
6,329
120
5,929
280
Hong Kong
6,040
108
5,313
619
Malawi
6,020
185
5,450
385
Rwanda
5,851
47
5,345
459
Nicaragua
5,784
160
4,225
1,399
Djibouti
5,676
61
5,576
39
Congo
5,632
93
4,988
551
Belize
5,515
131
3,021
2,363
Martinique
5,413
40
98
5,275
Iceland
5,323
26
5,131
166
Suriname
5,307
117
5,185
5
Guyana
5,276
149
4,252
875
Mayotte
5,181
49
2,964
2,168
Equatorial Guinea
5,146
85
5,005
56
Uruguay
5,117
74
4,021
1,022
Central African Republic
4,913
63
1,924
2,926
Aruba
4,791
45
4,640
106
Mali
4,505
148
3,076
1,281
Somalia
4,451
113
3,417
921
Thailand
3,961
60
3,790
111
Gambia
3,728
123
3,588
17
South Sudan
3,092
61
2,949
82
Benin
2,974
43
2,579
352
Togo
2,904
64
2,345
495
Burkina Faso
2,777
68
2,567
142
Guinea-Bissau
2,422
43
2,309
70
Sierra Leone
2,409
74
1,831
504
Yemen
2,137
612
1,484
41
Lesotho
2,109
44
1,278
787
New Zealand
2,047
25
1,956
66
Curaçao
2,046
3
1,078
965
Chad
1,661
101
1,496
64
Liberia
1,591
83
1,340
168
San Marino
1,514
44
1,231
239
Niger
1,443
70
1,182
191
Vietnam
1,339
35
1,168
136
Liechtenstein
1,208
14
1,010
184
Channel Islands
1,147
48
960
139
Sint Maarten
1,041
25
928
88
Gibraltar
999
5
905
89
Sao Tome and Principe
985
17
928
40
Turks and Caicos Islands
746
6
700
40
Mongolia
738
0
347
391
Diamond Princess
712
13
659
40
Saint Martin
690
12
598
80
Burundi
677
1
575
101
Papua New Guinea
645
7
588
50
Taiwan
639
7
555
77
Comoros
610
7
585
18
Monaco
600
3
530
67
Eritrea
566
0
477
89
Tanzania
509
21
183
305
Faroe Islands
500
0
498
2
Mauritius
498
10
440
48
Bhutan
389
0
368
21
Isle of Man
369
25
338
6
Cambodia
307
0
298
9
Cayman Islands
269
2
249
18
Barbados
266
7
246
13
Bermuda
241
9
206
26
Saint Lucia
238
2
109
127
Seychelles
166
0
159
7
Caribbean Netherlands
161
3
155
3
Brunei
150
3
145
2
Antigua and Barbuda
141
4
130
7
St. Barth
127
0
94
33
Saint Vincent and the Grenadines
84
0
78
6
Dominica
77
0
63
14
British Virgin Islands
71
1
70
0
Macao
46
0
46
0
Grenada
41
0
30
11
Lao People's Democratic Republic
39
0
24
15
Fiji
38
2
33
3
New Caledonia
32
0
32
0
Timor-Leste
30
0
30
0
Holy See (Vatican City State)
27
0
15
12
Saint Kitts and Nevis
22
0
19
3
Greenland
18
0
18
0
Solomon Islands
17
0
5
12
Saint Pierre Miquelon
16
0
12
4
Falkland Islands (Malvinas)
16
0
13
3
Montserrat
13
1
12
0
Western Sahara
10
1
8
1
MS Zaandam
9
2
0
7
Marshall Islands
4
0
1
3
Anguilla
4
0
3
1
Wallis and Futuna
3
0
1
2
Samoa
1
0
0
1
Vanuatu
1
0
0
1
Updated on 27 November 2020 13:28
- Advertisement -

DE ACELAȘI AUTOR

EDITORIAL

Pensiile speciale și vladțepeșistii poporului. Despre cum să dai pe la nasul prostimii cu un pic de damf de anticorupție și, astfel, să...

Nu trebuie să te fi uitat foarte atent la demisiile amalgamate din parlament pentru a sesiza șmechereala slinoasă cu care ștabii politici, fie ai PSD ori PNL, fie ai USR, vor să prostească un popor deja prostit. Vorbesc despre demisiile alea care, cică, i-ar lăsa pe ei parlamentarii sulii fără pensiile speciale. Toți încearcă să-și arate interesul pentru eradicarea...

TOPUL DE AZI