luni, 27 ianuarie, 2020

Ai un pont? Sună-ne acum! Suntem tot timpul pe fază!

+40 755 977 819

-2 C
Buzău
luni, 27 ianuarie, 2020

Dumnezeul legumelor din PSD Buzău și matrioșka mincinoșilor: fake news, manipulare, populism. Ori despre cum PSD, un partid de hoți, face campanii de presă...

Costel Vânătoru nu mai e! Deși au existat campanii de presă cu tot registrul genurilor jurnalistice: știri, anchete, reportaje, interviuri, talkshow-uri, editoriale, comentarii, analize,...

Cele 5 mari urgențe ale Guvernului Orban. De la presiunea pentru creionarea unui buget sustenabil pentru 2020, până la întărirea statului de drept

Guvernul Orban are câteva puncte fierbinți pe care ar trebui să le rezolve în perioada următoare, de la presiunea pentru creionarea unui buget sustenabil...
BUZĂU Drumul de fier Braşov-Buzău, visul neîmplinit al unei căi ferate care trebuia...

Drumul de fier Braşov-Buzău, visul neîmplinit al unei căi ferate care trebuia să lege Transilvania de Muntenia

Marcel Ciolacu, impostorul de la vârful PSD. Conform certificatului utilizat de Ciolacu, în Buzău a existat revoluție....

Când a devenit Marcel Ciolacu luptător cu rol determinant în evenimentele din decembrie 1989? În decembrie 1989? Sau puțin...

Anca Alexandrescu, femeia care reprezenta interfața lui Liviu Dragnea la Guvernul Dăncilă, s-a întors! Fosta consilieră a...

Anca Alexandrescu, fosta consilieră a lui Liviu Dragnea, a fost văzută luni, la Palatul Parlamentului. Conform unor surse din...

Gabriel Oprea, în stafful PSD. Cum a ajuns fesul „interesului național”, purtat șmecherește de o asociație obscură...

Gabriel Oprea și-a premeditat revenirea în PSD, pe ușa din dos, înființând, la finalul lunii mai 2019, o asociație...

TOPUL DE AZI

CCR și-a pierdut „obiectul muncii”! Constituția a fost încălcată chiar de către garantul ei, a stabilit oficial şi definitiv Curtea de Apel București

CCR și Constituția! Atâtea interpretări au dat ăștia legislației și de atâtea ori au fost părtași la măcelărirea ei...

Barajul Siriu, o catastrofă din ce în ce mai iminentă. Ori despre un eventual Dam Vajont românesc și nesimțirea celor care conduc destinele acestei țări

Conform unui scenariu privind o eventuală catastrofă produsă la Barajul Siriu, la o ruptură a barajului cu o breșă...

Clanurile interlopilor din Brăila. O inedită hartă a zonelor de influență şi a afacerilor controlate de acestea

De la Revoluție încoace, municipiul Brăila şi-a consolidat an de an „reputația” de cel mai interlop oraș din România,...
GEORGE LIXANDRU
GEORGE LIXANDRUhttps://expresssud-est.ro/
Nu te întreba de ce ți-e dor de acasă – întreabă-te ce trebuie să faci ca să fii acasă şi pune-te pe treabă. Deoarece României îi trebuie oameni care SUNT acasă și plini de viaţă.

Aceasta e istoria unei idei vizionare: construirea unei căi ferate care să lege Transilvania de Muntenia, trecând Carpații prin Pasul Buzău. E însă o istorie scurtă, încheiată înainte de vreme: construcţia s-a oprit în mai multe rânduri, înainte şi după Primul Război Mondial, şi în 1931 de tot, atunci când nu mai erau de realizat decât cei aproximativ 40 de kilometri ce despărțeau Întorsura Buzăului de Nehoiaşu. Părţi ale unui proiect uriaş, cele două staţii rămân pentru totdeauna uitate „puncte terminus” ale unor linii ferate secundare.

Premisele acestui proiect pot fi identificate încă din anul 1862, când, în textul unui memoriu tratând problema realizării „celei dintâi căi ferate din România Unită”, ilustrul om politic şi ziarist George Bariţiu (1812-1893) considera că viitorul traseu ar fi trebuit „să lege Giurgiul cu Bucureştiul şi, trecând prin Ploieşti, să se apropie de munţi”.

Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al căii ferate, e inaugurat în 1909

Punerea în practică a ambițiosului deziderat avea să demareze însă abia patru decenii mai târziu, la 24 martie 1907, când în „Monitorul Oficial” nr. 276 este publicat textul Înaltului Decret Regal Nr. 1129, prin care era aprobată construcţia viitoarei linii ferate particulare „de utilitate publică” Buzău-Nehoiaşu, primul tronson al proiectatei căi ferate Buzău-Braşov.

Citește și: Fostul deputat Mihail Boldea, condamnat la șapte ani de închisoare cu executare. Decizia nu este definitivă

Realizată de antrepriza inginerului Maximillian Schiffer, din fondurile puse la dispoziţie de banca „Marmorosch-Bank &Co.”, noua cale ferată a fost deschisă circulaţiei în ziua de 30 ianuarie 1909, exploatarea sa urmând a fi realizată de „Societatea anonimă a căii ferate Buzău-Nehoiaşu”, în baza unei convenţii încheiate cu Direcţiunea Generală a Căilor Ferate Române.

Cu toate că, în anul 1913, administraţia feroviară naţională prevedea realizarea unui studiu vizând prelungirea liniei până la Întorsura Buzăului, izbucnirea Primului Război Mondial a făcut ca această idee să fie abandonată.

Între cele două războaie se construiește şi tronsonul Hărman – Întorsura Buzăului

După încheierea conflagrației mondiale, dar mai ales după reunificarea României, problema deschiderii unei noi legături feroviare transcarpatice avea să revină în actualitate: proiectul s-a regăsit în toate cele patru programe de dezvoltare ale reţelei feroviare naţionale, ce au fost elaborate succesiv între anii 1920-1926. În acest context, prin legea publicată în „Monitorul Oficial” nr. 80 din data de 12 iulie 1923, linia „Braşov-Buzău” era considerată „lucrare de utilitate publică”, iar Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române îi e acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru realizarea sa.

Citește și: Românica mea

În toamna aceluiași an, construcţia drumului de fier transcarpatic a fost reluată, șantierul său mutându-se de această dată în Transilvania, la Hărman, o mică staţie situată pe linia magistrală Braşov-Deda. După şapte ani şi jumătate, în ziua de 25 iunie 1931, răsună, la Întorsura Buzăului, șuieratul primul tren. Dar, ca şi cu două decenii în urmă, la Nehoiaşu, lucrările se opresc din nou. Iar, peste puţină vreme, situaţia geopolitică a Europei se degradează rapid, ceea ce face ca aproape toate fondurile de care dispunea Direcţia Generală CFR să fie realocate către alte proiecte mult mai necesare în cazul izbucnirii unui nou conflict militar.

Urmarea: cei aproximativ 40 de kilometri de traseu ce mai trebuiau construiți pentru a îndeplini doritul vis al românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor nu aveau să mai fie realizați niciodată – iar cele două staţii de cale ferată, de la Întorsura Buzăului şi Nehoiaşu, rămân, pentru totdeauna, doar nişte uitate „puncte terminus” ale unor linii ferate secundare.

La Teliu, cel mai lung tunel feroviar din România

Pentru ca proiectatul „drum de fier” transcarpatic să poată străpunge culmile întâlnite pe tronsonul său cuprins între Braşov şi Întorsura Buzăului, a fost necesară însă construcţia a trei tuneluri, cel mai important dintre ele, de la Teliu, măsurând nu mai puţin de 4.379 de metri. Monumentala lucrare de arhitectură feroviară, ce rămâne şi în prezent cea mai lungă construcţie de acest tip din România, a fost realizată de antrepriza germană „Julius Berger Tiefbau Aktien Gesselschaft-Berlin”, excavarea sa demarând de la nord către sud, în ziua de 15 iulie 1924.

După aproape un an, în ziua de 5 iulie 1925, o altă echipă de tunelişti a început să lucreze în sens contrar, dinspre actuala staţie de cale ferată Întorsura Buzăului, cele două galerii întâlnindu-se în ziua de 1 octombrie 1926, la o distanţă de 3.363 de metri de portalul nordic al tunelului şi 1.013 metri de cel sudic. Finalizat la 30 septembrie 1928, deschis circulaţiei în ziua de 25 iunie 1931 şi inaugurat abia trei ani mai târziu, la 24 iunie 1934, tunelul a fost proiectată astfel încât să nu stânjenească o eventuală dezvoltare ulterioară a atât de necesarei legături transcarpatice; gabaritul său permitea instalarea unei linii ferate electrificate cu două fire de circulație, linie care nu se va mai construi însă niciodată.

Astăzi, numai câteva trenuri de pasageri ale companiei private care a preluat în concesiune, în 2005, calea ferată Hărman-Întorsura Buzăului mai străbat zilnic bătrânul tunel – şi doar șuieratul tainic al vântului ce se strecoară uneori prin portaluri mai spune povestea proiectului vizionar de traversare a Carpaţilor… (Sursa: historia.ro)

Ți-a plăcut articolul? Scrie un comentariu!

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

luni, 27 ianuarie, 2020
Buzău
cer senin
-2 ° C
-2 °
-2 °
79 %
2.1kmh
5 %
lun
9 °
mar
11 °
mie
10 °
joi
9 °
vin
3 °

EDITORIAL

Dumnezeul legumelor din PSD Buzău și matrioșka mincinoșilor: fake news, manipulare, populism. Ori despre cum PSD, un partid de hoți, face campanii de presă pe banii noștri, pentru ca să „strigă” și gura lui hoții!

Costel Vânătoru nu mai e! Deși au existat campanii de presă cu tot registrul genurilor jurnalistice: știri, anchete, reportaje, interviuri, talkshow-uri, editoriale, comentarii, analize, în cele mai multe cazuri produse și difuzate, din păcate, fără regulile și valorile deontologiei jurnalistice, dintre care cele mai importante sunt obiectivitatea, imparțialitatea și preponderența interesului public față de cel privat, Costel Vânătoru NU...

NEWS

Pe ce mai dau banii primarii din Constanța, Buzău, Galați și alte orașe din sud-estul României. Apa caldă şi căldura, gropile și noroaiele mai...

E greu cu apa caldă şi căldura, iar gropile și noroaiele mai pot aștepta. Dar, când vine vorba despre luminițele de Crăciun, primăriile conduse...

Dacă sunteți în Constanța de sărbători, nu ratați o vizită la Microrezervația de la malul mării. Iată programul de vizitare de la Complexul Muzeal de...

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii are program și în extrasezon, iar tarifele sunt excelente pentru vizitatorii din Constanța și nu numai. Complexul Muzeal de...

Să-ți pui comuna pe harta sufletului unui copil. Zeci de îngeri de la școlile din comuna Cislău, județul Buzău, s-au întrecut la festivalul „Colindele...

Să-ți pui comuna pe care o păstorești de treizeci de ani pe harta sufletului unui copil nu e puțin lucru. Iar lucrul ăsta îl...

Marcel Ciolacu, impostorul de la vârful PSD. Conform certificatului utilizat de Ciolacu, în Buzău a existat revoluție. Conform Parchetului Militar, în Buzău a fost...

Când a devenit Marcel Ciolacu luptător cu rol determinant în evenimentele din decembrie 1989? În decembrie 1989? Sau puțin mai târziu, în ’90, când...

Dumnezeul legumelor din PSD Buzău și matrioșka mincinoșilor: fake news, manipulare, populism. Ori despre cum PSD, un partid de hoți, face campanii de presă...

Costel Vânătoru nu mai e! Deși au existat campanii de presă cu tot registrul genurilor jurnalistice: știri, anchete, reportaje, interviuri, talkshow-uri, editoriale, comentarii, analize,...

un hohot de râs
oameni pamflet

Contribuția ta lunară poate face diferența pe termen lung. Donează 2 euro lunar prin SMS la 8844 cu textul SALVEZ.

S-ar putea să-ți placă și:
EXPRESS SUD-EST

ÎMPREUNĂ CONSTRUIM JURNALISMUL DE CARE ROMÂNIA ARE NEVOIE!

Ai citit acest articol deoarece niște ziariști idealiști s-au încăpățânat să creadă că își pot face meseria fără patroni și fără interese ascunse. EXPRESS SUD-EST este o publicație care se autofinanțează din publicitate și din donațiile cititorilor. Ne poți susține.