Cum a ajuns localitatea Berca din Buzău de la comuna pâclei şi a sticlei la comuna asistaților sociali

Berca
CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE!

Pentru zeci de ani, Berca a fost sinonim cu Vulcanii Noroioşi, cârnații de Pleşcoi şi petrolul. Comuna avea, în timpul comunismului, o industrie care „duduia“, la propriu, şi care polariza mii de localnici, dar şi foarte mulţi angajaţi din oraşele din jur. „Tancul“ tranziției a trecut însă nemilos peste Berca. Activitatea economică a comunei a servit prima lovitură o dată cu ruinarea societăţii „Rubinul”, profilată pe prelucrarea sticlei. La vremea respectivă, au rămas fără locuri de muncă circa 100 de localnici.

Milioane de dolari pierdute 

Lichidarea SC Foraj-Sonde Berca, la începutul anilor 2000, a fost un tun pe cinste! Angajații, cărora nu li se mai plătiseră salariile de mai multe luni, au câştigat toate procesele intentate societăţii. Au angajat și un executor judecătoresc, dar Direcţia Generala a Finanțelor Publice din Buzau, sub conducerea directorului Dan Morișcă, l-a îndepărtat pe executorul muncitorilor și a trecut la lichidarea silită. A vândut 18 instalații, de mare valoare la preţ de fier vechi, deşi executorul găsise oferte de 300.000 de dolari pe instalație. „Metoda” lui Morişcă a făcut să se recupereze doar câteva miliarde. Dan Morișcă a fost cercetat de DNA, dar protejat de mafia pesedistă care păstorește Buzăul a scăpat basma curată, în timp ce muncitorii au pierdut definitiv orice compensare bănească.

O firmă unicat pentru Buzău

SC Foraj-Sonde Berca SA a fost una dintre puținele întreprinderi care făceau puțuri pentru prospectare sau exploatare și avea, în exclusivitate, după 1989, contracte cu SN Petrom. Și după 1989 Foraj-Sonde Berca a avut o activitate intensă. De fapt, întreprinderea mergea foarte bine. La un moment dat, comenzile au început să scadă. Angajații, prin liderii lor de sindicat, susţin că s-a dorit falimentarea întreprinderii de foraj, dorita de mulţi „oameni de afaceri buzoieni”. Tot reprezentanţii sindicaliștilor afirmă că cei de la conducerea Foraj-Sonde Berca au furat cât au putut. Mai mult, a fost adus un director care lucrase numai în industria lemnului și pe care sondorii îl porecliseră „Rumeguș”. Respectivul director habar nu avea de treburile forajului și întreprinderea s-a dus cu totul la vale, ajungând la datorii de ordinul sutelor de miliarde.

Dan Morișcă

Dan Morișcă, directorul de atunci al Direcției Generale de Finanțe Publice Buzau, a prezentat continuu o altă variantă privind situaţia falimentară în care a ajuns Foraj-Sonde Berca. Anume, comenzile scăzuseră, dar nu s-a efectuat nici o restructurare. Sindicatul ar fi făcut presiuni și, în condiţiile în care era mult mai puţin de lucru, au fost păstrați tot 1.300 de angajaţi. Dan Morișcă declara atunci că Finanțele Buzau au făcut o analiză și au constatat că nu se mai poate face nimic în sensul reabilitării SC Foraj-Sonde Berca. Avându-se în vedere sumele foarte mari datorate statului, s-a trecut la executarea silită.

Cu dreptatea doar pe hârtie

Angajații au început să nu mai primească salariile timp de mai multe luni. Au negociat cu cei de la conducere, au protestat, au intrat în grevă, dar totul a fost în zadar. Nu au primit nimic, deşi munciseră la fel ca înainte. Au făcut demonstrații de protest în fata Prefecturii Buzău. Vasile Ion, prefectul de atunci, nici nu i-a luat în seama. Despre prefectul de atunci, muncitorii susţin că ar fi fost implicat în afacere. În cele din urmă, întreprinderea s-a închis, iar angajații nu și-au mai primit drepturile bănești și au acţionat întreprinderea în judecată. Au câştigat, hotărârea definitivă și irevocabilă recunoscându-le dreptul de creditor principal. Ei trebuiau să primească 9 miliarde salariile neachitate în ultimele luni și 26 de miliarde salariile compensatorii, conform contractului colectiv de muncă.

Citește și: Fostul baron local Nicuşor Constantinescu încasează încă un upercut de la Curtea de Apel Constanţa

Muncitorii și-au angajat un executor judecătoresc care a discutat cu Dan Morișcă, fostul director al DGFP Buzău, și i-a arătat ofertele pe care le avea întreprinderea. Pentru o instalație de foraj, Rompetrol oferea aproximativ 300.000 de dolari. Existau 18 instalații de foraj și s-ar fi obţinut, la oferta de pe piaţă, 5,5 milioane de dolari. Dan Morișcă l-a refuzat vehement și, cum DGFP avea prioritate în lichidarea judiciara, Finanțele Buzău au început executarea silită. Din acel moment a început și marea afacere. În primul rând, executorul muncitorilor s-a înscris pe tabloul creditorilor. DGFP l-a respins. El a dat în judecată Finanțele și a câştigat, din nou definitiv și irevocabil. Dan Morișcă l-a chemat și l-a întrebat: „Ce fac, că nu am bani pentru muncitori?”. Și nu le-a achitat decât 60 la sută din salariile curente neplătite, și acestea neactualizate.

„Morișca” afacerii Sonde Berca

Cele 18 instalații de foraj și multe alte utilaje au fost vândute la preţ de fier vechi. Le-a cumpărat Sandu Ion, un om de afaceri buzoian. Mai întâi a cumpărat 4 sonde cu 4 miliarde de lei vechi. Apoi, cu încă câteva miliarde, a cumpărat și celelalte instalații, sediul și alte dotări. Muncitorii au căpătat promisiuni, iar Finanțele vreo câteva miliarde de lei vechi.

Citește și: Curățenie pe sume imense la Muzeul de Istorie Carol I din Brăila

Dan Morișcă susține că, de fapt, instalațiile de foraj erau ca și inexistente, pentru că întreprinderea fusese complet dezorganizată în momentul executării silite și toate utilajele fuseseră dezmembrate, iar elemente ale acestora furate. Sandu Ion ar fi luat doar piese disparate. Morișcă nu ne-a spus însă cum de Sandu Ion a reuşit să foreze mai departe cu asemenea „instalații deplorabile”. Mai mult, pentru că Sandu Ion nu avea licența de foraj, a folosit licența SC Foraj-Sonde Berca pentru exploatare. O parte dintre foștii angajaţi ai Foraj-Sonde Berca – sondori de meserie – au fost nevoiți să se angajeze, pe salarii de nimic, la firma lui Sandu Ion. Pentru ei ar fi fost greu să se recalifice în altă meserie.

Prea târziu și pentru stat, și pentru muncitori

Aşadar, în loc de 5 milioane de dolari, Foraj-Sonde Berca s-a vândut pe câteva miliarde de lei vechi. Statul nu a recuperat mai nimic din uriașele datorii ale întreprinderii, iar muncitorii au ajuns în situații disperate. Cei mai mulţi erau oameni din judeţ, care îşi întrețineau familia doar din salariul de sondor. Ex-directorul Dan Morișcă a mai afirmat că finanțele nu au vândut nici o instalație, în mod direct. Tot ce s-a vândut au fost piese de fier vechi de care s-a ocupat lichidatorul  SC Eva Cont SRL din Buzău, firma lui Vartan Roșioru. DNA a demarat atunci cercetările privind multele nereguli de la DGFP Buzau în perioada în care la conducere se afla Dan Morișcă. Lucrurile s-au mişcat însă deosebit de încet, ca mai apoi dosarul să fie îngropat și uitat.

Cucerirea Americii… cu pahare

Cele mai multe locuri de muncă din Berca se leagă azi de un român reîntors din America.  În judeţul Buzău a supraviețuit doar o secție din mastodontul STIFIN – producător de sticlă în cadrul economiei planificate. Iar ceea ce a mai supravieţuit, o parte din Sticlăria din Berca produce astăzi pahare, abajururi, boluri pentru export, cu precădere pentru americani, englezi si germani. Directorul general al fabricii este un român reîntors din America.

Pe vremea lui Ceaușescu era de ajuns ca un pahar să nu aibă fisuri şi ajungea pe piață. Reflexele acelor timpuri au rămas, iar paharele, bombonierele şi bolurile lucrate artistic la Berca nu au nici acum cumpărători în ţară. Directorul economic, Iulian Ioniță, deplânge decăderea industriei sticlei din România şi arată vinovații: prețul gazului, fluctuațiile cursului leu-dolar şi comisioanele bancare ridicate.

„Nu distribuim în ţară, din cauză că piața românească e plină de chinezării”, spune directorul Ioniță, care îi coordonează pe cei 430 de angajați, localnici. Bolile profesionale de inimă şi plămâni căpătate la căldură şi la trâmbițele prin care suflă sticla îi determină pe bărbații de la cuptoare să se întrebe zi de zi cât mai e până la pensionare. „Când beau șampanie, nemții se opresc la un pahar, nu la două-trei sticle, cum fac românii. Străinii cer calitate – daca tot beau cu măsură, o fac în mod plăcut”, spune directorul executiv al fabricii de la Berca.

Toate-s vechi şi nouă toate

Pâclele mari, Berca

În privinţa turismului, lucrurile au rămas la locul lor. Adică, nici măcar căile de acces către Vulcanii Noroioşi nu au fost modernizate. Şi în momentul de faţă turiştii bântuie prin zonă pentru a descoperi platoul sterp, unic în România. Iar despre serviciile turistice nici nu mai încape vorbă.

(Vizitatori: 411.918)

CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE!

0 Comments

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Don't have account. Register

Lost Password

Register