Țara drumurilor rupte sau despre cum se rup drumurile noastre toate, iar buzunarele baronilor se umplu cu sute de milioane de euro

drum
CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE!

Drumurile noastre toate, proaste de dai în gropi! • Doi baroni şi un simulacru de drum Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, şi „regele asfaltului“, Dorinel Umbrărescu, au făcut praf 13 milioane de euro pe o lucrare grăbită de alegeri în 2008 Oprişan, anchetat de DNA pentru drumuri De la tractorist la „regele asfaltului” Sălaj: crăpături în drumul făcut de Umbrărescu Caraş: cratere în asfalt Lucrare de 30 de milioane de euro Cluj: „centura de diamant” Fisuri pe drumul Corabia – Turnu Măgurele

Circulaţia a fost reluată, săptămâna trecută, pe sectorul distrus de apele Zăbalei, în noaptea de Înviere, din drumul judeţean 205 D, Valea Sării-Năruja-Paltin-Nereju-Brădăcești din Vrancea. Lucrările de refacere a acestui sector de drum au demarat, marţi seară şi au fost finalizate joi după-amiază. Lucrarea de refacere a infrastructurii în zona afectată a fost obţinută de firma Vega ’93 Galaţi, prin procedura de negociere, fără anunț de participare, reparațiile costând peste 500.000 de lei.

Apele râului Zăbala au erodat carosabilul Drumului Judeţean 205D

Cei 4.000 de oameni care trăiesc în localităţile vrâncene Spulber şi Nereju au fost izolați încă din prima zi de Paşte, după ce o porțiune de 60 de metri din Drumul Judeţean 205D, care face legătura între cele două localităţi, a fost luată de torenții formaţi în urma ploilor. Drumul, în lungime de 34 de kilometri, a mai fost distrus şi de inundaţiile din anul 2005, de refacerea sa ocupându-se firma lui Dorinel Umbrărescu, „regele asfaltului”.

Drumurile noastre toate, proaste de dai în gropi!

Drumurile noastre toate, proaste de dai în gropi! Nu mai încape îndoială și discuție că în țara asta nicio administrație nu se poate lăuda cu drumurile pe care le are și cu confortul oferit conducătorilor auto. Făcute la repezeală, în special în preajma alegerilor, ca să se poată lăuda cu câți zeci sau sute de kilometri de drum au asfaltat și câți mai urmează, drumurile din basmele actelor semnate de îmbuibații bugetelor noastre sunt contrazise de realitatea din teren, respectiv dezastrul de pe șoselele noastre.

Doi baroni şi un simulacru de drum 

Astfel, modernizarea DJ 205D a început în anul 2008, în plină campanie electorală: în mare grabă a fost turnat un strat de asfalt pe 31 din cei 34 de kilometri ai drumului, fără să se ţină cont de alte lucrări necesare într-un astfel de proiect. Costurile pentru un kilometru de drum reabilitat au fost de 4,8 milioane de lei, preţ similar cu cel perceput pentru un kilometru de autostradă.

Firma UMB Spedition, aparținând omului de afaceri Dorinel Umbrărescu (cunoscut ca fiind un apropiat al lui Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea), a încasat până acum din această lucrare aproape 55 de milioane de lei, adică aproape 13 milioane de euro, bani proveniți din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean.

Citește și: Directorul Administraţiei Porturilor Dunării Maritime, Luigi Marius Ciubrei, acuzat de luare de mită, a fost plasat în arest la domiciliu

Costul pentru un kilometru de drum reabilitat a fost de aproximativ 400.000 de euro. Contractul semnat în 2008 de Consiliul Judeţean Vrancea cu UMB Spedition are o valoare de 130 de milioane de lei. Oprişan spune că, între timp, s-a constatat că este nevoie de şi mai mulţi bani pentru finalizarea lucrării.

„Ce s-a făcut până acum reprezintă 37,6% din totalul lucrărilor care se impun pentru reabilitarea şi modernizarea completă a DJ 205D. În acest moment, pentru finalizarea investiției mai este nevoie de 104,5 milioane de lei, bani necesari pentru realizarea celor mai importante lucrări, respectiv sistematizarea cursului Zăbalei prin realizarea de gabioane de protecţie, realizarea lucrărilor de consolidare a malului drept, pentru realizarea rigolelor”, a precizat Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea.

Dacă s-ar aloca şi suma de care vorbeşte Oprişan (echivalentul a aproximativ 23 de milioane de euro), s-ar ajunge la costuri totale de 36 de milioane de euro. Ceea ce ar însemna că un kilometru reabilitat la DJ 205D s-ar ridica la circa 1,1 milioane de euro, cost similar celui pentru construirea unui kilometru de autostradă.

Oprişan, anchetat de DNA pentru drumuri

Preşedintele CJ Vrancea a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2006, acuzat că a prejudiciat bugetul judeţului cu 2,2 milioane de euro.

Procurorii afirmă că Marian Oprişan, în calitate de preşedinte al CJ, a numit o comisie de licitaţie care a selectat şi a atribuit lucrări de construcţie unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi de-ai săi.

Citește și: Cum să prostești un popor. Dragnea a găsit vinovații pentru inflaţia care macină veniturile românilor!

„Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru 41 de drumuri comunale, dintre care o parte erau deja asfaltate, iar pe altele nu s-a executat niciun fel de lucrare, însă banii au fost încasați. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate şi efectuate fără proiecte tehnice”, au arătat procurorii DNA.

De la tractorist la „regele asfaltului”

Dorinel Umbrărescu (51 de ani) este – potrivit „Forbes Top 500 Miliardari” – cel mai bogat dintre băcăuani. Până în 1990, Dorinel a fost tractorist la IAS Podu Turcului şi apoi „ajutor de şef de coloană” la autobaza IRTA din aceeaşi localitate. Dorinel Umbrărescu a debutat în afaceri imediat după 1990, cu bani împrumutați de la o cunoştinţă din Germania, de profesie medic stomatolog. 

Cu 28.000 de mărci, Umbrărescu a cumpărat două camioane cu care a început să facă transport internaţional, reușind să ajungă în câţiva ani la peste o sută de mijloace de transport.

Succesul adevărat în afaceri a venit, însă, după mai multe contracte cu statul, îndeosebi cu CNADNR. Umbrărescu şi-a construit o reședință faraonică pe Drumul European 85, între Adjud şi Bacău, înconjurată de vile în care stau directorii companiei.

Sălaj: crăpături în drumul făcut de Umbrărescu

La reabilitarea DN 1H Zalău – Aleşd, lucrare câștigată de Dorinel Umbrărescu în Sălaj, au fost semnalate fisuri în fundaţia drumului la doar câteva luni de la începerea lucrărilor.

Problemele au fost semnalate, în septembrie 2011, de prefectul judeţului, Alexandru Vegh. Şeful Secției de Drumuri şi Poduri Sălaj, Mircea Crişan, ne-a declarat la acea vreme că şi el a constatat nereguli în calitatea lucrărilor pe tronsonul respectiv.

Gheorghe Roşu, inginerul rezident al firmei Primacons Bucureşti, care a câştigat licitaţia pentru serviciile de consultanță a proiectului, ne-a confirmat şi el existenţa acestor probleme. „Materialele folosite – mă refer aici la balastul stabilizat – se comportă într-un fel în laborator şi în alt fel în teren. Trebuia încă de la început ca firma constructoare să înceapă lucrul pe o pistă experimentală.

Nu a făcut-o, iar acum au apărut deja fisuri în drum”, explică inginerul. Şi el susţine că a sesizat firma în cauză (asocierea dintre Spedition UMB şi Tehnostrade) şi spune că lucrările deteriorate de calitatea proastă a materialului folosit vor fi refăcute fără a fi afectat bugetul proiectului.

Între timp, Spedition UMB (firmă controlată de Umbrărescu) şi Tehnostrade au dat sub antrepriză lucrarea unei firme din Capitală, Delta ACM Bucureşti.

„Lucrurile s-au mai îmbunătățit de atunci, însă nu s-au rezolvat în totalitate”, ne-a declarat ieri prefectul Alexandru Vegh. Reabilitarea Drumului Naţional 1H Zalău – Aleşd se realizează cu finanţare europeană nerambursabilă, în valoare totală de 196,8 milioane de lei. Firma lui Umbrărescu a câştigat licitaţia pentru unul dintre cele două tronsoane ale drumului, în lungime de peste 42 de kilometri.

Caraş: cratere în asfalt

Drumul Naţional 6, care face legătura între Timişoara şi Bucureşti, oferă o imagine de coșmar. În zona localităţii Domaşnea, judeţul Caraş-Severin, terenul de sub drum a luat-o la vale, astfel că în asfalt a apărut un adevărat crater.

Drumul construit recent este, practic, o centură a comunei Domaşnea, localitate prin mijlocul căreia mii de camioane au trecut de-a lungul anilor. Construcţia drumului a durat aproape 10 ani: în 2002 a fost întocmit proiectul tehnic, iar în decembrie 2011 a avut loc inaugurarea oficială.

La nici şase luni de la deschiderea drumului, când încă se lucrează la finisaje, o parte a șoselei a luat-o la vale. Practic, la intrarea dinspre Caransebeș, alunecările de teren au rupt asfaltul. Şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, Sorin Lucaci, spune că poate oferi un punct de vedere doar după ce primeşte undă verde de la Bucureşti.

Lucrare de 30 de milioane de euro

Proiectul de la Domaşnea a fost unul destul de complex, fiind nevoie ca drumul să „taie” un deal din apropierea comunei. Drumul avariat face parte din proiectul șoselei Caransebeș – Domaşnea, care a costat 30 de milioane de euro, dintre care 17 milioane de euro au fost obţinuţi dintr-o finanţare nerambursabilă înaintea aderării la Uniunea Europeană. Lucrarea a fost efectuată de Pantechniki SA, o firmă din Grecia.

Cluj: „centura de diamant”

Lucrările la centura de est a oraşului Cluj – Napoca, Vâlcele – Apahida, numită şi „centura de diamant” din cauza costurilor uriaşe, au început în 2006 şi nici azi nu s-au terminat.

Cum lungimea totală este de 24 de kilometri şi termenul de finalizare este iunie 2012, media de realizare a centurii este de patru kilometri pe an. Centura a costat circa 530 de milioane de lei, fonduri guvernamentale, deşi fusese contractată cu 215 milioane de lei (50 de milioane de euro).

Încă înainte de inaugurarea parțială din octombrie 2011 de către fostul premier Emil Boc, pe o porțiune de circa 800 de metri din centură au avut loc alunecări de teren. Aici ar fi urmat să se facă un drum ocolitor, pentru ca întreaga centură să poată fi deschisă traficului.

În primele săptămâni ale lui 2012, centura se surpa. Din cele 530 de milioane de lei, 40 de milioane reprezintă lucrări de reparaţii pe porțiunea surpată. Momentan, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu firma maghiară Nemzetkozi Vegyepszer.

Experţii susţin că în zona surpărilor a apărut deja fenomenul de faianțare a stratului de asfalt, respectiv crăparea asfaltului. Asfaltul s-a stricat din cauza efectului îngheț-dezgheț şi a grosimii insuficiente a stratului de uzură.

Fisuri pe drumul Corabia – Turnu Măgurele

Șoferii care au trecut în ultimele zile pe DN54, Turnu Măgurele – Corabia au observat că şoseaua a cam luat-o la vale. Pe o mare porțiune din carosabil au apărut mai multe fisuri, unele adânci chiar şi de un metru. Un izvor ce străbate DN54 a provocat daune mari drumului, iar o porțiune din şosea, la ieşirea din Turnu Măgurele, a cedat. Potrivit directorului Secției DN Alexandria, Alexandru Popa, asfaltul în acea zonă este în fiecare an înlocuit din cauza izvorului.

(Vizitatori: 89.073)

CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE!

0 Comments

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Don't have account. Register

Lost Password

Register