sâmbătă, 6 martie, 2021
9.8 C
Buzău
EXPRESS SUD-EST ȘTIRI SUD-EST Brăila Insula Mare a Brăilei sau balta, ca o pradă

Insula Mare a Brăilei sau balta, ca o pradă

Insula Mare a Brăilei sau balta, ca o pradă

NEWS

George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

Între celebra Insula Mare a Brăilei, atât de mult şi corect mediatizată astăzi pentru realizările agricole de excepţie şi reportajul de faţă singura legătură este că şi una şi alta coexistă în acelaşi areal geografic, dar în două lumi sociale şi economice complet diferite. Adevărul este că pentru oamenii bălţilor, „insula“ nu-i decât un iad contemporan, în graniţele căruia stau prinşi ca într-o chingă.

Abia ce se iveau zorile când am păşit pe Insula Mare a Brăilei pietrificată, peste noapte, de crivăţ. Glodul de pe drumul spre Măraşu era şi el bocnă, ca şi ogorul de altfel. Peste un ceas de mers prin pustiu, zeii locului încep a slobozi câteva raze de soare, ce se oglindesc divin în pojghiţa de gheaţă a unuia din canalele de irigaţii. După doar câţiva kilometri însă, soarele cu dinţi s-a ascuns, lăsându-ne pe mai departe să contemplăm, de la geamul maşinii, grandoarea acestui loc născător de legende.

Balta, ca o pradă

Ca să ajungi la Măraşu, una dintre cele două comune din Insula Mare a Brăilei, îţi trebuie timp (n.r. cam două ore şi ceva), nervi, dar şi o maşină adecvată, eventual una preparată pentru off-road. Localitatea nu-i racordată la reţeaua de apă potabilă şi nici la cea de gaze, deşi conducta e la doar 25 de km depărtare.

Citește și: Cislău: o comună care s-a abonat la fonduri europene. O poveste de succes într-un judeţ plin de şomeri

Puţini sunt localnicii care au unde lucra şi la fel de puţini sunt aceia care se mai ocupă cu creşterea animalelor, altădată importantă sursă de venituri pentru oamenii bălţilor. Aşa se face că vreo 700 de mărăşeni au plecat pribegi prin lume pentru un trai mai bun. „Au fost plecate chiar vreo mie de persoane, dar s-au mai întors. Dacă nu se repară drumul, suntem pierduţi“, ni s-a confesat primarul comunei, Nicolae Niţescu.

Amarul dascălului şi judecata popii

Ca mai toţi localnicii, Ionel Munteanu, directorul şcolii din Măraşu, Insula Mare a Brăilei, poartă un fel de mâhnire lăuntrică. Din ’74, de când e învăţător în sat, a văzut multe, dar parcă niciodată lucrurile n-au mers atât rău ca acum. „Categoric că e greu, iar lucrurile vor degenera în ce priveşte învăţământul. Un pionerat pe care cine o să şi-l asume? E o mare deziluzie. Aceste profesoare minunate care veneau de la Brăila făceau treabă bună.

Citește și: Boarca, satul în care până și timpul a îmbătrânit

Alegeau să predea aici pentru că primeau şi sporuri, la care înţeleg că se va renunţa. N-o să mai meargă nimeni la liceu pentru că nu vom mai avea cadre specializate. Asta-i tragedia din păcate. Ce-o să păţim, nu ştiu. La noi e mai dureros că se suprapun peste alte ofuri. Dar, cui îi pasă? Să compunem nişte doine de jale. Poate-i sensibilizează“, s-a destăinuit învăţătorul Ionel Munteanu.

Subiectul nu-l lasă indiferent nici pe preotul satului. „Ce se mai aude cu salariile?“ l-a interpelat acesta pe învăţător.

Şi totuşi e viaţă

Traiul prin mâlul veşnic vâscos din Balta Brăilei nu i-a abrutizat pe localnici. Sunt oameni primitori şi blajini, gata oricând să-şi ajute semenii. Aşa s-a întâmplat şi în decembrie, când tot Titcovul (n.r. sat component al comunei Frecăţei) a sărit în ajutorul tinerei de doar 17 ani care stătea să nască fără să poată primi asistenţă medicală de specialitate. Până să ajungă, pe cale fluvială, vedeta rapidă a Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Brăila, având la bord un echipaj medical al Serviciului Judeţean de Ambulanţă, o moaşă ad-hoc, care a urmat pas cu pas indicaţiile medicilor, a şi ajutat la naşterea unui băieţel de 2,8 kg.

Într-un alt sat din Insula Mare a Brăilei, la Ţăcău (comuna Măraşu), o altă poveste. Profesoara de română, Petruţa Cain, a organizat, cu ajutorul elevilor din clasa a VIII-a, tot în decembrie trecut, o şezătoare. Denumită sugestiv „De la bătrâni adunate“, acţiunea a adunat laolaltă întreaga comunitate. „Deşi e un obicei aproape uitat, şezătoarea poate trăi prin noi şi poate fi mereu apropiată de sufletele noastre. Avem datoria să-i învăţăm de copii să iubească poveştile, cântecele şi dansurile populare, ca să ducă mai departe ceea ce avem de la străbuni“, a opinat Petruţa Cain.

Gând de revenire

I-am lăsat cu greu pe oamenii obidiţi şi înglodaţi în clisă ai bălţilor Brăilei. Pe drumul de întoarcere, pe care maşina „gonea“ în majoritatea timpului cu doar 20-30 km/h, a încolţit în mintea-mi drumul revenirii în zonă pentru o nouă aventură, de data aceasta printre ostroave şi iezere. Nu mai departe de vara aceasta…

George Lixandru
George Lixandruhttps://expresssud-est.ro
Sunt mândru, ăsta este Oscarul meu! E grozav să trăiesc într-un județ pesedizat, iar niște imbecili, Dumnezeu știe de ce, să considere că, dacă nu sunt cu PSD, nu merit să fiu, sanchi, cineva!

PNL, DE DOI BANI SPERANȚĂ

Vine martie cu mâzgă și noroaie pur autohtone, iar ceața ne răscolește toate rănile căpătate în ultimii treizecișiunu de ani. Să ningă dacă e...

Traseiștii Mocanu și Bădulescu sunt OUT!

Incredibil dar adevărat! Cea mai dură lovitură pe care o primesc cei doi traseiști notorii din Buzău. Primele rezultate oficiale ale alegerilor parlamentare ne...

PNL, DE DOI BANI SPERANȚĂ

Vine martie cu mâzgă și noroaie pur autohtone, iar ceața ne răscolește toate rănile căpătate în ultimii treizecișiunu de ani. Să ningă dacă e să fie, nicio criză nu ne mai afectează de mult, ne-am obișnuit să tot primim, pentru voturile noastre, de doi bani speranță, să trecem suferind prin fiecare iarnă,  învățând din suferințe prin primăvară, memorând suferințele vara şi schimbându-le cu altele, mai noi sau mai vechi, toamna. Citește și: Primăria municipiului Buzău lansează jocul „Găsește Tomalăul“ Iarna stă...